3r-177/19 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3r-177/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Pasecinic) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) D E C I Z I E 18 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan examinând copia recursului declarat de Victoria Groza, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă pretenția Victoriei Groza privind obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să încheie cu ea contract individual de muncă cu valabilitatea din 23 august 2017, în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca, în funcția de specialist superior, c o n s t a t ă : La 29 decembrie 2017, Victoria Groza a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice” și Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 16 februarie 2018 Victoria Groza a depus cerere de concretizare a pretenților prin care a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal ordinul directorului IP „Agenția Servicii Publice” nr. 617p din 13 decembrie 2017 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile privind neachitarea salariului mediu pentru reținerea carnetului de muncă, timp de 9 zile, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile privind achitarea pentru perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017 a unui salariu mai mic decât salariul ce a fost achitat pentru această perioadă unui specialist superior al IP „Agenția Servicii Publice” Oficiul Soroca și refuzul de recalculare și achitare a salariului pentru această perioadă, egal cu cel primit de către un specialist superior și compensațiilor pentru concediul nefolosit, recunoașterea faptului că la angajarea 1 specialiștilor Oficiului Stare Civilă Soroca, IP „Agenția Servicii Publice” a admis încălcarea prevederilor legislației în vigoare și a dreptului preferențial la angajare în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, recunoașterea dreptului său preferențial la angajare în raport cu Alla Gîncu, anularea ordinului nr. 617p din 13 decembrie 2017 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații,

obligarea pârâtei să-i achite salariul mediu pentru 9 zile, pentru reținerea carnetului de muncă, să recalculeze și să-i achite pentru perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017 diferența dintre salariul ce i-a fost achitat în această perioadă și salariul unui specialist superior, conform noii organigrame, să efectueze recalcularea compensației pentru concediul nefolosit pentru 16 zile, pentru perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017, să revizuiască numirea (încadrarea) în funcții conform noii organigrame, a angajaților Oficiul Stare Civilă Soroca și să emită ordin de angajare a reclamantei în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca în funcția de specialist superior, încasarea în mod solidar din contul IP „Agenția Servicii Publice” și a lui Serghei Railean a sumei de 5 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central s-a admis cererea depusă de IP „Agenția Servicii Publice” privind strămutarea cauzei conform competenței jurisdicționale, s-a strămutat cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii, spre judecare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Prin hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP „Agenția Servicii Publice” și Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată.

S-a anulat ordinul IP „Agenția Servicii Publice” nr.617/p din 13 decembrie 2017 ,,Cu privire la încetarea contractului individual de muncă”, în partea ce ține de concedierea Victoriei Groza, s-a restabilit Victoria Groza în funcția de specialist superior în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca al IP „Agenția Servicii Publice”, începând cu 19 decembrie 2017. S-a încasat din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul Victoriei Groza salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 19 decembrie 2017 – 24 mai 2018 în sumă de 18 702, 19 lei, suma de 3 619, 78 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 517, 30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza au fost respinse ca neîntemeiate.

La 18 iunie 2018, Victoria Groza a depus cerere de apel, ulterior concretizată împotriva hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de respingerea ca neîntemeiată a capetelor de cerere și emiterea unei decizii de admitere integrală a pretențiilor.

Totodată, a solicitat obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să perfecteze contract de angajare a sa în funcția de specialist superior al IP „Agenția Servicii Publice”, oficiul Soroca, începând cu data de 23 august 2017; încasarea de 2 la IP „Agenția Servicii Publice” a sumelor de 7076,88 de lei (diferența lunară de 1830,22 de lei/lună dintre salariul primit și care urma săi fie achitat pentru perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017) și penalități în mărime de 6057,42 de lei, calculate până la 01 octombrie 2018, 28129,02 lei ce constituie salariul pentru absența forțată de la muncă în perioada 19 decembrie 2017 – 24 mai 2018 și penalități în mărime de 1966,36 de lei, calculate până la 01 octombrie 2018, 1830,22 de lei ce constituie diferența dintre prejudiciul moral achitat ei și cel care urma să fie încasat conform salariului de 5450 de lei lunar, 1634,99 de lei salariul mediu pentru reținerea carnetului de muncă pe termen de 9 zile și penalități în mărime de 1339,05 lei, calculate până la 01 octombrie 2018, 2740 de lei premii care au fost achitate angajaților IP „Agenția Servicii Publice” cu ocazia sărbătorilor de 8 Martie și de Paști, 458,24 de lei ce constituie recalcul la compensația de 995,04 lei, achitați ei de către IP „Agenția Servicii Publice” pentru concediul nefolosit de 8 zile,

deoarece compensația pentru aceste zile a fost calculată conform salariului mediu de 3619,78 de lei și nu din salariul mediu de 5450 de lei și penalități în mărime de 1339,05, calculate până la 01 octombrie 2018, 739 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, compuse din cheltuieli de transport, până la 01 octombrie 2018. În rest hotărârea primei instanțe să fie menținută. La 02 octombrie 2018, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel incident împotriva hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor admise cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Victoria Groza, s-a admis apelul incident declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, s-a casat hotărârea din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care s-a respins integral ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Groza împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, Serghei Railean, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Victoria Groza, cu casarea deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a atras în proces Alla Gîncu. Prin încheierea din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă pretenția Victoriei Groza privind obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să încheie contract individual de muncă cu valabilitatea din 23 august 2017, în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca, în funcția de specialist superior. La 17 iulie 2019, Victoria Groza prin intermediul poștei electronice a declarat recurs împotriva încheierii din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Victoria Groza în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea contestată și o consideră neîntemeiată, deoarece la emiterea acesteia instanța de apel a încălcat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia 3 să fie aplicată, a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și a dat o interpretare eronată a legii. Este eronată aprecierea instanței de apel că solicitarea de a obliga pârâtului să o angajeze începând cu 23 august 2017 ar fi o nouă pretenție, neformulată în prima instanță. Or, în cazul în care Curtea de Apel consideră că a concretizat pretențiile, iar concretizarea acestora se face doar în cadrul examinării cauzei în fond (art.60 alin.(21) Codul de procedură civilă), atunci urma să nu admită cererea de concretizare a pretenției, cu excepția calculelor dobânzilor și penalităților, majorarea cărora este permisă în apel.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că încheierea contestată a fost pronunțată la data de 02 iulie 2019, adică după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 02 iulie 2019 (f.d.179-182, Vol. III). Date care ar confirma recepționarea încheierii de către Victoria Groza la materialele cauzei lipsesc, însă ultima în cererea de recurs a menționat că a luat cunoștință de aceasta la 04 iulie 2019 pe pagina web a Curții de Apel Chișinău. Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că copia recursului declarat de Victoria Groza la 17 iulie 2019 este depusă în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive. 4 Conform art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil. Din materialele cauzei rezultă că Victoria Groza la 18 iunie 2018, a depus cerere de apel, ulterior concretizată împotriva hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de respingerea ca neîntemeiată a capetelor de cerere și emiterea unei decizii de admitere integrală a pretențiilor.

Totodată, a solicitat obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să perfecteze contract de angajare în funcția de specialist superior al IP „Agenția Servicii Publice”, oficiul Soroca, începând cu data de 23 august 2017; încasarea de la IP „Agenția Servicii Publice” a sumelor de 7076,88 de lei (diferența lunară de 1830,22 de lei/lună dintre salariul primit și care urma săi fie achitat pentru perioada 23 august 2017 – 19 decembrie 2017) și penalități în mărime de 6057,42 de lei, calculate până la 01 octombrie 2018, 28129,02 lei ce constituie salariul pentru absența forțată de la muncă în perioada 19 decembrie 2017 – 24 mai 2018 și penalități în mărime de 1966,36 de lei, calculate până la 01 octombrie 2018, 1830,22 de lei ce constituie diferența dintre prejudiciul moral achitat ei și cel care urma să fie încasat conform salariului de 5450 de lei lunar, 1634,99 de lei salariul mediu pentru reținerea carnetului de muncă pe termen de 9 zile și penalități în mărime de 1339,05 lei, calculate până la 01 octombrie 2018, 2740 de lei premii care au fost achitate angajaților IP „Agenția Servicii Publice” cu ocazia sărbătorilor de 8 Martie și de Paști, 458,24 de lei ce constituie recalcul la compensația de 995,04 lei, achitați ei de către IP „Agenția Servicii Publice” pentru concediul nefolosit de 8 zile,

deoarece compensația pentru aceste zile a fost calculată conform salariului mediu de 3619,78 de lei și nu din salariul mediu de 5450 de lei și penalități în mărime de 1339,05, calculate până la 01 octombrie 2018, 739 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, compuse din cheltuieli de transport, până la 01 octombrie 2018. În rest hotărârea primei instanțe să fie menținută. La 02 octombrie 2018, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel incident împotriva hotărârii din 24 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor admise cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a atras în proces Alla Gîncu.

Prin încheierea din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă pretenția Victoriei Groza privind obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să încheie cu Victoria Groza contract individual de muncă cu valabilitatea din 23 august 2017, în cadrul Oficiului Stare Civilă Soroca, în funcția de specialist superior. În susținerea soluției de inadmisibilitate a apelului depus, instanța de apel a invocat dispozițiile art. 372 alin. (3) Cod de procedură civilă, și anume că, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părților, temeiul sau obiectul acțiunii și nici nu pot fi înaintate noi pretenții.

Se pot cere însă dobînzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri apărute după emiterea hotărârii în primă instanță, se poate solicita o compensație legală, și art.60 alin.(21) Cod de procedură civilă, conform căruia, reclamantul își poate concretiza pretențiile din acțiune doar până la 5 începerea dezbaterilor cauzei în fond în primă instanță. Or, în apel, instanța verifică legalitatea hotărârii instanței de fond pronunțată asupra pretențiilor acțiunii, iar în acest caz prima instanță nu a examinat pretenția înaintată de apelantă prin cererea de concretizare depusă la judecarea cauzei în instanța de apel. La 17 iulie 2019, Victoria Groza a expediat la adresa oficială de e-mail (poștă electronică) a Curții de Apel Chișinău o scrisoare electronică la care au fost atașate 7 fișiere electronice în format „pdf” întitulat „Recurs împotriva încheierii din 02.07.2019 pe dosarul Groza V.” (f.d.188-195, Vol.III).

Conform art.244 alin. (2) Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Conform art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Potrivit articolului 72 alin. (3) din Codul administrativ, dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic. Articolul 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic prevede că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.

Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1). Articolul 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față de documentul electronic.

Astfel, în sensul acestei norme, pentru a fi considerat valabil, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată. Așadar, cerințele stabilite de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic nu au fost respectate de Victoria Groza.

Faptul că la sfârșitul documentului este aplicată mențiunea „numele și prima literă a prenumelui recurentei Groza V” nu pot fi reținute de instanța de recurs ca fiind semnătura Victoriei Groza. Or, depunerea cererii de recurs prin intermediul poștei electronice fără a fi semnat digital nu poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură, deoarece contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara 6 inadmisibil recursul depus de Victoria Groza împotriva încheierea instanței de apel din 02 iulie 2019. Conform art. 243 alin. (1) lit. a), 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Recursul depus de Victoria Groza se declară inadmisibil. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan 7