2ra-1043/23 — recunoasterea dreptului de proprietate, obligarea inregistrarii dreotului de proprietate, repararea prejudiciului si incasarea penalitatii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea dreptului de proprietate, obligarea inregistrarii dreotului de proprietate, repararea prejudiciului si incasarea penalitatii
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1043/23 — recunoasterea dreptului de proprietate, obligarea inregistrarii dreotului de proprietate, repararea prejudiciului si incasarea penalitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-1043/23
2-19108862-01-2ra-26072023
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( Angela Ciubotaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ala Malîi, Victoria Sîrbu, Vitalie Cotorobai)
Î N C H E I E R E
31 ianuarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând admisibilitatea recursului declarat de Luca Roman,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Luca Roman
împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Kirsan Com”, intervenient accesoriu
Agenția Servicii Publice cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, obligarea
înregistrării dreptului de proprietate, încasarea penalității, repararea prejudiciului
moral și compensarea cheltuielilor judiciare
împotriva decizie din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins
apelul declarat de Luca Roman și s-a menținut hotărârea din 15 octombrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 28 iunie 2019, reclamantul Luca Roman, reprezentat de avocatul Trocin Oleg,
s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Kirsan Com”, solicitând
recunoașterea dreptului de proprietate, obligarea înregistrării dreptului de proprietate,
încasarea penalității, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor
judiciare, obligații apărute în temeiul contractului nr. 089/KRS-25 din 23.01.2018.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că la 23 ianuarie
2018, Luca Roman a încheiat cu SRL „Kirsan Com”, contractul nr.089/KRS-25 privind
investirea capitalului în construcție, autentificat notarial sub nr.183 și înregistrat la IP
„Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Chișinău la 09 februarie 2018
cu nr. xxxxx, conform căruia SRL „Kirsan Com”, în calitate de executor și-a asumat
obligația să construiască din contul investițiilor subsemnatului, în calitate de beneficiar
și să predea în proprietate un bun imobil încăperea locativă (apartament) nr. 1P cu o
odaie cu suprafața totală de 40,25 m.p., amplasat la parterul complexului locativ nr.
xxxxx, împreună cu cota-parte în condominiu în mărime de 0,71%, iar investitorul s-a
obligat să achite construirea imobilului și să primească imobilul în proprietate.
Conform pct. 4.1. al contractului nr. xxxxxx, investitorul este obligat să achite
executorului costul construcției imobilului conform anexei nr. 2 al contractului.
Conform pct.l al Anexei nr. 2 a contractului, părțile au convenit că costul total al
apartamentului constituie 22.137 (douăzeci și două mii una sută treizeci și șapte) euro.
1
Conform pct.3.6 al contractului, după darea în exploatare a construcției și după
achitarea totală a prețului imobilului, să transmită imobilul în proprietatea
investitorului, în baza actului de predare-primire.
Conform pct.3.8 al contractului, executorul este obligat să transmită imobilul în
termenii și condițiile stabilite în Anexa nr.l a contractului.Conform pct.3 al Anexei nr.l
a contractului, executorul se obligă să transmită imobilul Investitorului în posesie și
folosință până la 30.12.2018, iar în proprietate în decursul a 6 (șase) luni, de la darea
în exploatare a complexului, cu condiția respectării de către investitor a graficului de
plăți.Contractul din 23.01.2018 și anexele lui nu conține date referitor la ziua pînă la
care executorul se obligă să dea în exploatare complexul locativ.
Luca Roman a susținut că, și-a onorat obligația asumată de plată, prețul pentru
serviciile de construcție a apartamentului a fost achitat integral, și anume: la
12.01.2018 în trei plăți suma totală de 410981,85 lei (306117+100796,85+4068) și la
19.02.2019 suma de 41179,99 lei. Respectiv, la 19.02.2019 era achitată în contul
pârâtului suma totală pentru costul bunului imobil și potrivit anexei nr.1 pct.3 a
contractului în cauză, pârâtul s-a obligat să-i transmită apartamentul în posesie și
folosință pînă la 30 decembrie 2018, însă compania SRL „Kirsan Com” a încălcat
termenele de executare a contractului.
A mai indidicat recurentul că, întru soluționarea extrajudiciară a litigiului s-a
adresat cu somație scrisă la 29.03.2019 către SRL „Kirsan Com”, însă prin răspunsul
oferit, SRL „Kirsan Com” l-a informat despre modificarea unilaterală a condițiilor
contractului nr. xxxxx din 23.01.2018 privind investirea capitalului în construcții și
amânarea termenului de dare în exploatare pentru trimestrul IV al anului 2019, făcând
trimitere la pct. 6.2 din contract, motivînd că amînarea pentru un termen de 2 ori mai
mare, pentru un an de zile, a executării obligațiilor sale contractuale de a mi se
transmite în posesie și proprietate bunul imobil apartamentul nr. 1P, amplasat în
complexul locativ nr.xxxxx, a fost condiționată de sistarea lucrărilor de construcție prin
prescripția Inspecției de Stat în Construcție.
În opinia reclamantului, acțiunile pârâtului au drept scop amînarea executării
obligației de transmiterea în termen a bunului imobil, așa cum prescrie pct. 6.2 al a
contractului.
Reclamantul a solicitat următoarele:
- recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil încăperea locativă
(apartament) nr. 1P, cu o odaie, cu suprafața totală 40,25 m.p., amplasat la parterul
complexului locativ nr. xxxxx (nr. cadastral xxxxx), împreună cu cota-parte în
condominiu în mărime de 0,71%, dobândit conform contractului nr. xxxxx din
23.01.2018, încheiat între Luca Roman și SRL „Kirsan Com”;
- obligarea Agenției Servicii Publice, prin intermediul oficiului teritorial, să
înregistreze dreptul de proprietate asupra bunului imobil încăperea locativă
(apartament) nr.lP, cu 1 odaie, cu suprafața totală 40,25 m.p., amplasat la parterul
complexului locativ nr.xxxxx (nr. cadastral xxxxx), împreună cu cota-parte în
condominiu în mărime de 0,71%;
- încasarea de la SRL „Kirsan Com” în beneficiul lui Luca Roman a penalităților
pentru faptul întîrzierii executării în termen a contractului Nr. xxxxxx din 23.01.2018,
care la momentul înaintării cererii constituie 32.762,76 euro (ceea ce la momentul de
față conform cursului BNM al leului de 20,64 constituie 676.223,36 lei);
2
-încasarea de la SRL „Kirsan Com” în beneficiul lui Luca Roman a prejudiciului
moral în valoare de 100.000 lei;
- încasarea de la SRL „Kirsan Com” în beneficiul lui Luca Roman a cheltuielilor
de judecată pentru asistență juridică în sumă de 8000 lei și alte cheltuieli ce țin de
depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 115 lei;
Ulterior, la 01 octombrie 2019, Luca Roman și-a concretizat pretențiile din
acțiune, solicitând, în final, admiterea pretențiilor din acțiunea de bază, încasarea de la
SRL „Kirsan Com” beneficiul lui Luca Roman a penalităților pentru faptul întârzierii
executării în termen a contractului nr. xxxxx din 23.01.2018, care la momentul
înaintării cererii prezente este egală cu suma de 22.137 euro (ceea ce la momentul de
față conform cursului BNM al leului de 19,36 constituie 428.572,32 lei), în baza
prevederilor dispozițiilor art. 21 și art. 32 din Legea privind protecția consumatorilor.
Prin hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Prin hotărârea suplimentară din 27 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă cererea depusă de SRL „Kirsan Com” cu privire la emiterea unei
hotărâri suplimentare și a fost încasată de la Luca Roman în contul SRL „Kirsan Com”
suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 octombrie 2021 și la 16
martie 2022, Luca Roman, reprezentat de avocatul Trocin Oleg, a declarat apel,
solicitând admiterea spre examinare a cererii de apel și casarea integrală a hotărârii, cu
pronunțarea unei noi soluții de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Luca Roman și a fost menținută hotărârea din 15 octombrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond temeinic și
legal a respins cerința de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra apartamentului
nr. 1P din blocul situat de pe bd. xxxxx și obligarea Agenției Servicii Publice să
înregistreze dreptul de proprietate după Luca Roman, or, Legea cadastrului bunurilor
imobile, cât și Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la
nivel de clădiri și încăperi izolate (aprobat prin Ordinul nr. 07 din 17.01.2015 a
Agenției Relației Funciare și Cadastru), precum și Instrucțiunea cu privire la
înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor stabilește procedura, tipul
înscrierii și momentul când se operează intabularea în Registrul bunurilor imobile. Sub
acest aspect, instanța de apel a reiterat prevederile art. 25 al Legii cadastrului bunurilor
imobile nr. 1543-XIII din 25.06.1998, potrivit cărora înregistrarea drepturilor asupra
bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor cadastrale și după întocmirea
planului cadastral al teritoriului și a dosarului cadastral al bunului imobil.
La fel, instanța de apel a dat apreciere și soluției primei instanțe de ține de
respingerea cerinței de încasare a penalității conform Legii cu privire la protecția
consumatorului în mărime de 22137 euro, deoarece art. 21 alin. (1), (2) și art. 32 alin.
(2) al Legii privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003, nu sunt
aplicabile, pe motiv că, la caz, nu s-a constatat existența temeiului de reparare a
prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului de începere și/sau finalizare a prestării
serviciului (executării lucrării). Mai mult ca atât, este cert că întârzierea a avut loc nu
din culpa SRL „Kirsan Com”, ci din vina unui terț. Or, potrivit materialelor cauzei, fapt
invocat și, corespunzător, recunoscut de SRL „Kirsan Com”, încălcarea termenului
3
prevăzut de contract, de transmitere a bunului imobil în posesia și proprietatea
investitorului s-a datorat prescripției emise de Inspecția de Stat în Construcții, prin care
s-au suspendat lucrările de construcție a blocului locativ din bd. xxxxxx, unde este
amplasat și imobilul în care a efectuat investiția reclamantul/apelant. Totodată, este
cert că prescripția a fost emisă în privința SRL „Miraflores”, care a transmis terenul în
gestiunea SRL „Kirsan Com”. Astfel, este cert că SRL „Kirsan Com” nu poartă vina și
nu îi poate fi încriminată încălcarea termenului de executare a lucrărilor, faptul dat
survenind datorită circumstanțelor independente de voința ultimei.
Subsidiar, instanța de apel a reținut ca fiind corectă și ipoteza primei instanțe
privind respingerea pretenției reclamantului Luca Roman cu privire la încasarea
prejudiciului moral în mărime de 100.000 lei, deoarece în speța dată nu se deduce
anumite criterii care ar justifica suportarea de către Luca Roman a suferințelor psihice
și cauzarea unui prejudiciu moral ca rezultat al netransmiterii bunului imobil în posesie
și folosință în termenul stabilit. Prin urmare, nefiind constatate careva încălcări de către
societatea pârâtă a prevederilor art. 21 Legii nr. 105 din 13 martie 2003, întrucât SRL
„Kirsan Com” nu a admis anumite încălcări ale prevederilor contractuale în acest sens
și nu a comis nicio faptă ilicită.
În concluzie, instanța de apel a precizat că, prima instanță a examinat cauza sub
toate aspectele, stabilind cu certitudine caracterul raportului juridic litigios,
circumstanțele de fapt real existente, legea materială ce guvernează situația, a creat
participanților la proces condiții obiective și echitabile pentru exercitarea drepturilor și
obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un
proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6 CEDO.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 16 martie 2023, Luca Roman a declarat
recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare, în alt complet
de judecată, cu atragerea în proces a tuturor părților interesate.
În motivarea recursului, s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată,
nemotivată de drept și de fapt, pasibilă de a fi casată.
A mai precizat recurentul că, instanța de apel la judecarea cauzei nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, or, a interpretat în mod eronat legea, totodată soluționând
problema drepturilor unei părți care nu a fost implicată în proces.
În concluzie, a precizat că instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat eronat
normele de drept, iar soluția adoptată a fost bazată pe circumstanțe contradictorii.
Curtea Supremă de Justiție, la 27 iulie 2023, a expediat în adresa intimaților copia
recursului declarat de Luca Roman, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate
la materialele dosarului.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din
31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
4
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor
în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Luca Roman a
fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Examinând temeiurile recursului declarat de Luca Roman, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului
de declarare prevăzut la art.434.
Potrivit art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Din materialele cauzei rezultă că decizia instanței de apel a fost adoptată la 16
iunie 2022 și expediată în adresa participanților la proces, prin intermediul poștei
electronice, la 25 octombrie 2022. (f.d. 200, vol.I).
La 16 martie 2023, Luca Roman, nefiind de acord cu soluția adoptată de către
instanța de apel a contestat-o cu recurs, indicând faptul că actul de dispoziție contestat
a fost adus la cunoștința recurentului la 10 februarie 2023, drept dovadă servind
semnătura aplicată pe cererea înregistrată la 03 februarie 2023. (f.d. 208, vol. I)
Completul de judecată precizează că recursul înregistrat la 16 martie 2023 de către
Luca Roman este tardiv, deoarece recurentul a formulat cererea dată peste termenul
procedural menționat de legiuitor.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanți la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Articolul 113 din Codul de procedură civilă, prevede că dreptul de a efectua actul
de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul
de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
În contextul dat, Completul de judecată menționează că rezultând din prevederile
precitate supra se identifică că termenul de declarare a recursului în Secțiunea a 2-a
este de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, care este un termen de decădere
și nu poate fi restabilit.
În temeiul dat, Completul de judecată accentuează că, la caz, recursul formulat de
către Luca Roman împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
înregistrat cu omiterea termenului de contestare, ori, argumentul recurentului precum
că a luat cunoștință cu decizia instanței de apel abia la 10 februarie 2023, conform
semnăturii aplicate pe cererea înregistrată la 03 februarie 2023 este irelevant, deoarece
actul judecătoresc contestat a fost notificat, prin e-mail reprezentantului recurentului
Luca Roman, avocatului Trocin Oleg, la 25 octombrie 2022. (f.d. 200, vol. I)
5
Respectiv, recurentul urma să-și exercite calea de atac în intervalul de timp
începând cu 26 octombrie 2022 până la 26 decembrie 2022.
Or, pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, Luca Roman
a fost reprezentat de către avocatul Trocin Oleg, în baza mandatelor cu Seria MA, nr.
1355615 din 12 iunie 2019 și nr.1355643 din 22 octombrie 2021 (f.d. 3 și 134, vol. I)
La adresa de e-mail a avocatului, acestuia i s-a comunicat de către instanțele
naționale actele de procedură privind ședințele judiciare desfășurate, inclusiv și
hotărârile adoptate pe caz. Avocatul a recepționat aceste acte la adresa
trocin_oleg@yahoo.com (f.d. 101 verso, 103 verso, 153, 179, Vol. I).
În conformitate cu art. 22 alin. (1) – (3) din Codul civil, se consideră notificare
comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (2) Notificarea
poate fi făcută prin orice mijloace adecvate circumstanțelor dacă legea sau actul juridic
nu impune o anumită cerință de formă. (3) Notificarea produce efecte din momentul
când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întârziat.
Aliniatul (4) lit. c) al aceluiași articol prevede că, notificarea se consideră ajunsă
la destinatar în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc
de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar.
Iar, aliniatul (5) din art. 22 din Codul civil, prevede că notificarea se consideră că
a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4),
oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi.
La fel, Completul de judecată mai reține ca fiind relevante speței și prevederile
art. 105 alin. (5) din Codul de procedură, care stabilesc următoarele: dacă părțile și alți
participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază
la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de citare a participanților.
Iar, conform art.75 alin.(4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale
efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru
persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
În contextul celor relatate mai sus, Completul de judecată menționează că,
exercitarea căii de atac prin semnarea și depunerea cererii de recurs de către Luca
Roman peste termenul legal de contestare, nu poate servi temei de necunoaștere a
deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
În plus, instanța de recurs mai relevă că hotărârile judecătorești au un caracter
public, prin urmare actele judecătorești se publică pe Portalul Instanțelor Naționale de
Judecată.
La caz, hotărârea motivată din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
publicată, la 26 octombrie 2022, pe pagina web a Curții de Apel Chișinău,
https://cac.instante.justice.md/ și respectiv, recurentul urma să depună diligență în
vederea exercitării a unei căi de atac în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) și art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește
tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Buna-credință prezumă că, partea este obligată la intervale rezonabile de timp să
manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu
6
certitudine că se află pe rolul instanței de judecată cu participarea lor și să respecte
termenele prevăzute de lege.
În aceste ordine de idei, Completul de judecată constată că recurentul nu a
prezentat dovezi pentru a justifica motive mai presus de voința sa și deci, care sunt
peste diligențele minime ale unei părți cu reprezentare juridică calificată în
administrarea propriei cauze, care să fi împiedicat să se mai intereseze de soluția dată
la judecarea cauzei formulate de Luca Roman.
În favoarea celor expuse, Completul de judecată notează că, CtEDO în cauza
Bodiu vs Republica Moldova (nr. 7516/10 din 18 iunie 2019), a reținut că admiterea
cererii de recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații
plauzibile cu privire la motivul pentru care s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai
devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar care s-a încheiat cu o
hotărâre judecătorească definitivă și executorie.
Tot aici, este de notat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența
sa, constant a relevat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn împotriva
Germaniei, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
În conformitate cu art. 10 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Luca Roman, or,
recursul a fost declarat cu omiterea termenului prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 433 lit. b), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Luca Roman împotriva deciziei din
16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7