2ac-463/23 — cu privire la constatarea încalcarii dreptului la examinarea plângerii penale, repararea prejudiciului material si moral cauzat prin încalcarea dreptului, restabilirea dreptului încalcat, încasarea venitului ratat si compensarea cheltuielilor pentru asistentă juridica

Dosarul nr. 2ac-463/23

2-22126881-01-2ac-23112023

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând chestiunea privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Daniliuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii,

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea plângerii penale, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

încălcarea dreptului, restabilirea dreptului încălcat, încasarea venitului ratat și

compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică,

c o n s t a t ă :

La 26 august 2022, Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, solicitând constatarea încălcării dreptului la examinare a plângerii

penale din 05 februarie 2021 în strictă corespundere cu prevederile articolelor 19,

254, 274, 313, 437-451 din Codul de procedură penală, repararea prejudiciului

material direct în sumă de 225 287,11 de lei, suma de 368 562 048 de lei, cu titlu

de venit ratat, suma de 440 000 de euro, cu titlu de prejudiciu moral, care a

intenționat să-l solicite în cadrul cauzei penale pe care Procurorul General al R.

Moldova urma să o intenteze în privința administrației Primăriei Văratic, r-nul

Rîșcani și în privința judecătorilor Zinaida Talpalaru, Victoria Sîrbu, Virgiliu

Bhnaci și Dorin Dulghieru, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Mariana Pitic și

prejudiciul moral de 50 000 de euro, cauzat prin încălcarea dreptului la

examinarea plângerii penale din 05 februarie 2021, și suma de 10 000 de lei, cu

titlu de asistență juridică (f. d. 2-13).

Prin încheierea protocolară din 19 ianuarie 2023 a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova

(f. d. 46).

1

Prin hotărârea din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 122, 127-131).

La 24 mai 2023, Nicolae Daniliuc a declarat apel nemotivat, împotriva

hotărârii din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 31 iulie

2023 a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a pretențiilor

(f. d. 125-126, 139-141).

Prin încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus

ridicarea cauzei de la examinare în ordine de apel, cu remiterea la Curtea Supremă

de Justiție, pentru soluționarea posibilității strămutării într-o altă instanță egală în

grad, în temeiul art.43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă

(f. d. 146-148).

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a remite cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru

examinare în ordine de apel, din motivele ce succed.

Cauza civilă se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, pentru examinarea

apelului declarat de Nicolae Daniliuc împotriva hotărârii din 26 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, indicat în

încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, instanța strămută

cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea

fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Potrivit art. 43 alin. (4) din Codul de Procedură Civilă, strămutarea cauzei

în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța

ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că, temeiul

de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură

civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la

soluționarea unei cauze civile.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cele

indicate în încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu privire

la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, nu cad sub

incidența prevederilor art. 43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la concluziile instanței de apel indicate în motivarea încheierii

din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu privire la strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad, precum că pretențiile înaintate de

reclamant se referă la o cauză examinată anterior, de către judecătorii Curții de

Apel Chișinău, Victoria Sîrbu, Virgiliu Buhnaci și Dorin Dulghieru, nu poate

constitui temei pentru strămutarea cauzei în sensul art.43 alin. (2) lit. f) din Codul

de procedură civilă.

Materialele cauzei atestă faptul că prin intermediul Programului Integrat de

Gestionare a Dosarelor (PIGD), apelul declarat de Nicolae Daniliuc împotriva

hotărârii din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Daniliuc împotriva

Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Finanțelor al Republicii

2

Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea plângerii penale, repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului, restabilirea

dreptului încălcat, încasarea venitului ratat și compensarea cheltuielilor pentru

asistență juridică, la 05 iulie 2023, a fost repartizat judecătorului-raportor Angela

Braga, care face parte din completul de judecată în următoarea componență: Ana

Panov, președinte și Viorica Mihaila, judecător (f. d. 134).

Prin urmare, judecătorii vizați în încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău nu fac parte din completul de judecată investit cu examinarea

prezentei cauzei.

În ceea ce vizează concluziile cu privire la existența îndoielilor în privința

imparțialității și obiectivitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, judecătorii,

din esența statului lor, iau decizii independent și imparțial.

Conform art. 1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire

la statutul judecătorului, judecătorii instanțelor judecătorești sînt independenți,

imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod

independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe,

presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei

autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce

atingere independenței individuale a judecătorului.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,

existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o

abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea

dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest

sens.

În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că

un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție va respinge chestiunea privind strămutare a cauzei de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad, cu remiterea cauzei la Curtea

de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de apel.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 269-270 din Codul

de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Daniliuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al

3

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea

plângerii penale, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea

dreptului, restabilirea dreptului încălcat, încasarea venitului ratat și compensarea

cheltuielilor pentru asistență juridică, se remite la Curtea de Apel Chișinău, pentru

examinare în ordine de apel.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

4