3ra-511/23 — anularea actului administrativ

3ra-511/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-511/23

2-21041375-01-3ra-26052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Șcemeliov Mihail, Societatea

cu Răspundere Limitată „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de

avocatul Gandrabur Valeriu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Șcemeliov Mihail împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale (Ministerului Economiei și Infrastructurii), Agenției pentru Supraveghere

Tehnică, cu terții Tatiana Ganea și Societatea cu Răspundere Limitată

„Aerotranscargo” privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o hotărâre nouă prin

care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Șcemeliov Mihail,

c o n s t a t ă :

La 19 martie 2021, Șcemeliov Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Ministerului

Economiei și Infrastructurii), Agenției pentru Supraveghere Tehnică, cu terții Tatiana

Ganea, SRL „Aerotranscargo” privind anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, din 16 noiembrie 1998, în baza contractului de

vânzare-cumpărare, este proprietar al ap. XXXX, cu suprafața totală de 112,3 m2.

Apartamentul are 5 camere, bucătărie, blocul sanitar și anexa. În apartament locuiesc

și au viză de reședință 3 persoane: reclamantul Șcemeliov M., fiul Șcemeliov M. M. și

Dudco S. La data de 12 august 2011, Camera Înregistrării de Stat, ASP Registru, pe

adresa reclamantului de domiciliu în ap. XXXX a înregistrat entitatea SRL

„Aerotranscargo”, fondatorii căreia sunt fiul său Șcemeliov M.M. - administrator și

reclamantul - director adjunct. Locuind în apartament supraveghea proprietatea în timp

1

de noapte. Apoi, din 12 august 2011, SRL „Aerotranscargo” și până în prezent are

încheiat cu reclamantul contract de locațiune a încăperii și utilizează două camere nr.

16, nr. 17 și anexa din planul-schema apartamentului. Cel mai voluminos aparataj sunt

trei imprimante și trei calculatoare.

A menționat reclamantul că, achită regulat impozit pe venit pentru darea în arendă

a încăperii, însă, în toamna 2018, vecinii Ganea Tatiana, Ganea Vitalii și alții din ap.

118A, care este situat la etajul doi, adică deasupra apartamentului lui, i-au inundat

locuința. Primind din partea lor refuz de a înlătura consecințele scurgerii, a fost nevoit

să apeleze la Judecătoria municipiul Chișinău (oficiul Centru) cu cerere de chemare în

judecată de compensarea prejudiciului material. Atunci, cu scopul să îl influențeze ca

să renunțe de la acțiune, au depus plângere la Pretura Botanica, Primăria municipiul

Chișinău în care au spus că, în apartamentul în care locuiește, există și oficiu, dar le-au

refuzat. Atunci Ganea Tatiana, Ganea Vitalii au depus plângere la poliție și la Agenția

pentru Supraveghere Tehnică. În legătură cu aceasta, la data de 02 noiembrie 2020

Agenția pentru Supraveghere Tehnică i-a expediat citația ca să se prezinte la ei la 16

noiembrie 2020, cu prezentarea buletinului și actelor referitoare la apartament. El se

afla în deplasare și atunci, reprezentantul în baza procurii Florea R. a expediat la

Agenția pentru Supraveghere Tehnică toate actele referitoare la apartamentul 115,

inclusiv pentru anexă și confirmarea inundației din vina locatarilor ap. 118A și că apoi

a făcut reparație. Necătând la acesta, la data de 19 noiembrie 2020 agentul constatator,

inspectorul Cristal L. împreună cu polițistul de sector Arcan Irina, au examinat

camerele nr. 16, nr. 17, le-au fotografiat și au perfectat actul nr. 1-6569 din 19

noiembrie 2020, precum că în apartamentul lui este oficiu, dar ei nu au intrat în cealaltă

parte din locuință, în camera nr. 10 și la bucătărie, unde el împreună cu persoanele

enumerate locuiesc. Apoi, la data de 02 decembrie 2020, în lipsa lui, agentul constatator

inspectorul Cristal L. repetat a vizitat și a perfectat prescripția actul seria AST nr. 00260

din 02 decembrie 2020, care a primit-o prin poștă la 10 decembrie 2020, și anume,

prescripția seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020.

A relatat reclamantul că, la data de 11 decembrie 2020, reprezentantul lui în baza

procurii, a primit avizul cu numărul de expediere nr. 19/2-1388/20 din 08 decembrie

2020 referitor la aceea că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a examinat demersul

în legătură cu lucrările de replanificare a apartamentului nr. 115 și schimbarea

destinației folosirii imobilului de pe XXXX. În rezultatul controlului la fața locului,

Agenția pentru Supraveghere Tehnică menționează că, proprietarul indicat a refuzat să-

i prezinte actele permisive de a efectua replanificarea apartamentului și schimbarea

destinației utilizării imobilului (apartamentului), ceea ce contravine Legii nr. 75 din 30

aprilie 2015 cu privire la locuințe, art. 22 alin. (1) lit. b) Legea nr. 721 din 1996 privind

calitatea în construcție, art. 1 alin. (2) Legea nr. 163 din 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție. Însă pârâtul a ascuns că, documentele pentru imobil

cu anexă i-au fost prezentate anterior la data de 12 noiembrie 2020 de către

reprezentantul Florea R.

Reclamantul a susținut că, la data de 16 decembrie 2020 și 18 decembrie 2020 a

fost expediată petiția Agenției pentru Supraveghere Tehnică. Iar la data de 26

decembrie 2020, a primit răspuns în care i s-a comunicat că, prescripția seria AST nr.

00260 din 02 decembrie 2020 și actul nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 au fost

2

perfectate legal în conformitate cu Regulamentul efectuării controlului de stat a calității

în construcție aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996. Ulterior, la

data de 26 februarie 2021, repetat, a expediat cerere către Ministerul Economiei și

Infrastructurii referitor la prezentarea răspunsului la petiția din 18 decembrie 2020, însă

răspuns nu a primit.

A invocat reclamantul că, actul din 19 noiembrie 2020 și prescripția din 02

decembrie 2020 sunt ilegale, menționând că, în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului 18 decembrie 2017 este aprobat Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică, art. 9 stipulează pe deplin

domeniile și funcțiile Agenției. Astfel, activitatea Agenției în calitate de agent

constatator se răspândește în timpul efectuării lucrărilor de construcție și calității lor.

Agentul constatator intenționat nu a indicat ce articole de drept material a încălcat și

țin ele oare de competența lui funcțională stipulată în art. 8, 9, 10 a Hotărârii

Guvernului nr. 1088 din 18 decembrie 2017, pentru a perfecta actele menționate și

atragerea lui la răspundere în baza art. 177 alin. (1) pct. m) Codul contravențional, și

anume, utilizarea imobilului a cărui destinație funcțională a fost schimbată fără

autorizare.

De asemenea, a mai indicat că, agentul constatator se referă în general la legi și

hotărâri, care reglementează calitatea în construcții și ordinea efectuării lucrărilor de

construcție. Însă aceste norme și articole nu prevăd în ce caz este obligat să facă

modificare prin trecerea spațiului locativ în cel nelocativ, dacă el locuiește în acesta, pe

această adresă este înregistrată întreprinderea și locuința este parțial ocupată de oficiu.

În asemenea caz, trebuie jumătate din spațiul locativ al orașului de transferat în cel ne

locativ, lipsindu-i pe cetățeni de viza de reședință. Astfel, agentul constatator a depășit

funcțiile sale stipulate în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18 decembrie 2017, eronat

a aplicat normele de drept material și acțiunile nu reprezintă o contravenție, deoarece

competența lui funcțională ține de securitatea anti incendiară, stabilirea gradului de

avariere a construcțiilor, art. 9 Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18 decembrie 2017.

Reclamantul a notat că, are dreptul de a utiliza spațiul locativ, unde trăiește în

calitate de oficiu fără a schimba destinația funcțională în spațiu ne locativ și nimeni nu

are dreptul să îl lipsească de domiciliu. Activitatea entității nu este legată de folosirea

substanțelor nocive, care ar putea influența condițiile de muncă a lucrătorilor, atât și

vecinilor, care locuiesc pe XXXX. În oficiu sunt trei imprimante și trei calculatoare.

Mai mult, nu poate trece locuința în categoria încăperilor cu altă destinație decât cea

de locuință, deoarece fiul Șcemeliov M.M. și Dudco S. o să fie fi lipsiți de dreptul la

trăi și viză de reședință, ceia ce contravine Constituției RM și tratatelor internaționale,

și anume, o să fie lipsiți de locuință, asistență medicală și socială, care este necesară

pentru menținerea sănătății și bunăstării familiei, dreptul la asistență în cazul

șomajului, bolii, invalidității, văduviei, bătrâneții sau unui alt caz de pierderea surselor

de existență din motive, ce nu depind de voința lui, luând în considerație timpurile grele

în țară.

A solicitat reclamantul anularea actului nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 și

prescripției seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020.

3

Prin hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a anulat

actul nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 și Prescripția Agenției pentru Supraveghere

Tehnică seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020.

S-a încasat de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul reclamantului

Șcemeliov Mihail cheltuielile de judecată în sumă de 5 000 de lei.

Cererea depusă de Șcemeliov Mihail împotriva Ministerului Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale s-a respins ca neîntemeiată.

La 28 iulie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 din Codul

administrativ, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 20 decembrie

2022, a depus motivarea apelului.

Prin decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea din

12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă prin

care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Șcemeliov Mihail

împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Ministerului

Economiei și Infrastructurii), Agenției pentru Supraveghere Tehnică, cu terții Tatiana

Ganea, SRL „Aerotranscargo” privind anularea actului administrativ, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că, instanța de fond, eronat a

hotărât asupra admiterii pretenției cu privire la anularea actului nr. 1-6569 din 19

noiembrie 2020 și prescripției Agenției pentru Supraveghere Tehnică seria AST nr.

00260 din 02 decembrie 2020, invocând lipsa competenței autorității emitente de a

verifica respectarea prevederilor Legii cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015.

Instanța de apel a menționat că, potrivit extrasului din Registrul Bunurilor

Imobile, bunul imobil situat pe adresa XXXX a cărui proprietar este Șcemeliov Mihail

are destinație locativă. Prin contractele datate cu 01.10.2017 și 01.01.2019 încheiate

între Șcemeliov Mihail și SRL ”Aerotranscargo” se atestă darea în locațiune a

imobilului situat pe adresa XXXX cu destinația „oficii”. Iar, potrivit actului de

verificare pentru perioada anului 2019 se atestă achitarea plății chiriei în legătură cu

închirierea apartamentului enunțat.

Astfel, reieșind din prevederile legale, instanța de apel, contrar concluziei

instanței de fond, atestă că, la emiterea actului de inspectare nr. 1-6569 din 19

noiembrie 2020 și a prescripției Agenției pentru Supraveghere Tehnică seria AST nr.

00260 din 02 decembrie 2020, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, a respectat

procedura prevăzută de lege, fiind emisă cu exercitarea dreptului discreționar prevăzut

de lege. Or, din conținutul actelor administrative emise, s-a constatat cu certitudine că,

apartamentul XXXX se exploatează ca „oficii” în lipsa unor acte permisive, fapt ce

contravine Hotărârii Guvernului nr. 306 din 30.06.2000 privind aprobarea

Regulamentului cu privire la autorizarea funcționării și schimbării destinației

construcției.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate aserțiunile apelantului,

admise de către instanța de fond privind lipsa motivării actelor administrative prin

prisma prevederilor art. 118, 120, 124 Codul administrativ, or, actul nr. 1-6569 din 19

noiembrie 2020 și prescripția Agenției pentru Supraveghere Tehnică seria AST nr.

00260 din 02 decembrie 2020 supuse contestării sunt motivate și detaliate, fiind

indicate temeiurile ce au justificat emiterea acestora.

4

De asemenea, instanța de apel nu poate reține argumentele intimatului/reclamant,

care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei

instanțe privind temeinicia pretenției formulate de către reclamant privind anularea

actului administrativ individual defavorabil, este una neîntemeiată și rezultă din

interpretarea eronată a normelor de drept.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău, a constatat că prima instanță nu a supus

unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă,

necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea

tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului.

La 10 aprilie 2023, Șcemeliov Mihail, a depus recurs împotriva deciziei din 21

martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei

instanței de apel (f.d. 123-128 vol. II).

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel în mod superficial a analizat

probele în raport cu divergențele constatate.

A menționat recurentul că dând în arendă din anul 2011 o parte din apartament în

calitate de oficiu, activitatea întreprinderii SRL „Aerotranscargo”, nu vine în

contradicție cu pct. 3 și 19 din Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30.06.2000 privind

aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea funcționării și schimbării

destinației construcției.

La 14 aprilie 2023, SRL „Aerotranscargo”, a depus recurs împotriva deciziei din

21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea

deciziei instanței de apel (f.d. 123-128 vol. II).

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel în mod superficial a analizat

probele în raport cu divergențele constatate. Or, instanța nu se limitează la enunțarea

celor mai relevante părți din înscrisurile depuse, ci le prezintă, mai mult sau mai puțin,

în versiunea deplină, dar nu se expune asupra modului în care diverse elemente de

probe corelează unele cu altele.

A menționat recurentul că dând în arendă din anul 2011, o parte din apartament

în calitate de oficiu, activitatea întreprinderii SRL „Aerotranscargo”, nu vine în

contradicție cu pct. 3 și 19 din Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30.06.2000 privind

aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea funcționării și schimbării

destinației construcției.

Consideră că, instanța de apel a încălcat dreptul recurentului de a fi auzit și dreptul

la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din CEDO.

La 21 aprilie 2023, Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur

Valeriu, a depus recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel (f.d. 151-

156 vol. II).

În motivarea recursului s-a invocat că, Agenția pentru Supraveghere Tehnică nu

are competenta de a verifica respectarea prevederilor legii cu privire la locuințe nr. 75

din 30 aprilie 2015, și aceasta nu a identificat care prevederi legale au fost încălcate de

către reclamant, astfel instanța a ignorat Regulamentul privind autorizarea funcționării

și schimbării destinației construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din

30.03.2000. Or, conform Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea

Agenției pentru Supraveghere Tehnică, anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1088

5

din 18 decembrie 2017, în scopul exercitării atribuțiilor sale, Agenția se ghidează de

Legea 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător,

Hotărârea Guvernului RM nr. 360 din 25.06.1996 cu privire la controlul de stat al

calității în construcții și Legea nr. 721din 02.02.1996 privind calitatea în construcții, în

actele normative menționate fiind stipulat, că ele se răsfrâng indiferent de tipul de

proprietate.

A menționat recurentul că Șcemeliov Mihail nu desfășoară activitatea de

întreprinzător în apartamentul cu destinație locativă și nu se cere să obțină autorizația

de schimbare a destinației, or primul utilizează doar o parte a apartamentului, pe care

o folosește doar ca oficiu și adresă juridică, astfel recurentul/reclamant nu a încălcat

prevedere actelor normative în vigoare, iar instanța de fond întemeiat și argumentat a

constatat că el este vătămat în drepturile sale.

A mai indicat că în prezenta cauză este vorba despre folosirea încăperii ca oficiu,

iar contractele încheiate între Șcemeliov Mihail și SRL „Aerotranscargo” care atestă

darea în locațiune a imobilului situat pe adresa XXXX cu destinația „oficii” și achitarea

plății chiriei în legătură cu închirierea apartamentului enunțat, demonstrează încă odată

faptul folosirii lui ca oficiu ce este permis de legislația în vigoare, or instanța de apel

nu a adus vre-un argument plauzibil prin care ar indica care act normativ interzice

folosirea încăperilor locative în calitate de adresă juridică sau sediul/oficiu.

Recurentul a notat că au fost încălcate esențial și aplicate eronată a normelor de

drept material, or instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, aplicând o lege care

nu trebuia să fie aplicată.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursurile depuse de Șcemeliov

Mihail, SRL „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul

Gandrabur Valeriu, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia instanței de

apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 21 martie 2023, fiind

notificat recurenților la data de 30 martie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la dosar (f.d.114 vol. 2).

La 10 aprilie 2023, Șcemeliov Mihail, a depus recurs motivat împotriva deciziei

din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 185, 157-162 vol. II), la 14 aprilie

2023, SRL „Aerotranscargo” a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 martie

2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 123-128 vol. II), cât și la 21 aprilie 2023,

Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 151-156 vol. II)

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurenților la data de 30 martie 2023.

Astfel, recursurile depuse Șcemeliov Mihail, de SRL „Aerotranscargo” și de

Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu împotriva deciziei din

21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Șcemeliov Mihail, SRL

„Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le

consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursurilor, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

7

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Referitor la solicitare recurenților Șcemeliov Mihail și SRL „Aerotranscargo” cu

privire la suspendarea executări deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

Completul de judecată menționează că având în vedere că recursurile depuse de

Șcemeliov Mihail și SRL „Aerotranscargo”, nu au trecut testul de admisibilitate,

decade necesitate expunerii cu privire la această chestiune.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse Șcemeliov Mihail,

SRL „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur

Valeriu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

8

Recursurile depuse Șcemeliov Mihail, Societatea cu Răspundere Limitată

„Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, se

declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9