3ra-511/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-511/23 2-21041375-01-3ra-26052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Șcemeliov Mihail, Societatea cu Răspundere Limitată „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Șcemeliov Mihail împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Ministerului Economiei și Infrastructurii), Agenției pentru Supraveghere Tehnică, cu terții Tatiana Ganea și Societatea cu Răspundere Limitată „Aerotranscargo” privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o hotărâre nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Șcemeliov Mihail, c o n s t a t ă : La 19 martie 2021, Șcemeliov Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Ministerului Economiei și Infrastructurii), Agenției pentru Supraveghere Tehnică, cu terții Tatiana Ganea, SRL „Aerotranscargo” privind anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, din 16 noiembrie 1998, în baza contractului de vânzare-cumpărare, este proprietar al ap. XXXX, cu suprafața totală de 112,3 m2. Apartamentul are 5 camere, bucătărie, blocul sanitar și anexa. În apartament locuiesc și au viză de reședință 3 persoane: reclamantul Șcemeliov M., fiul Șcemeliov M. M. și Dudco S. La data de 12 august 2011, Camera Înregistrării de Stat, ASP Registru, pe adresa reclamantului de domiciliu în ap. XXXX a înregistrat entitatea SRL „Aerotranscargo”, fondatorii căreia sunt fiul său Șcemeliov M.M. - administrator și reclamantul - director adjunct. Locuind în apartament supraveghea proprietatea în timp 1 de noapte. Apoi, din 12 august 2011, SRL „Aerotranscargo” și până în prezent are încheiat cu reclamantul contract de locațiune a încăperii și utilizează două camere nr. 16, nr. 17 și anexa din planul-schema apartamentului.

Cel mai voluminos aparataj sunt trei imprimante și trei calculatoare. A menționat reclamantul că, achită regulat impozit pe venit pentru darea în arendă a încăperii, însă, în toamna 2018, vecinii Ganea Tatiana, Ganea Vitalii și alții din ap. 118A, care este situat la etajul doi, adică deasupra apartamentului lui, i-au inundat locuința. Primind din partea lor refuz de a înlătura consecințele scurgerii, a fost nevoit să apeleze la Judecătoria municipiul Chișinău (oficiul Centru) cu cerere de chemare în judecată de compensarea prejudiciului material. Atunci, cu scopul să îl influențeze ca să renunțe de la acțiune, au depus plângere la Pretura Botanica, Primăria municipiul Chișinău în care au spus că, în apartamentul în care locuiește, există și oficiu, dar le-au refuzat.

Atunci Ganea Tatiana, Ganea Vitalii au depus plângere la poliție și la Agenția pentru Supraveghere Tehnică. În legătură cu aceasta, la data de 02 noiembrie 2020 Agenția pentru Supraveghere Tehnică i-a expediat citația ca să se prezinte la ei la 16 noiembrie 2020, cu prezentarea buletinului și actelor referitoare la apartament. El se afla în deplasare și atunci, reprezentantul în baza procurii Florea R. a expediat la Agenția pentru Supraveghere Tehnică toate actele referitoare la apartamentul 115, inclusiv pentru anexă și confirmarea inundației din vina locatarilor ap. 118A și că apoi a făcut reparație.

Necătând la acesta, la data de 19 noiembrie 2020 agentul constatator, inspectorul Cristal L. împreună cu polițistul de sector Arcan Irina, au examinat camerele nr. 16, nr. 17, le-au fotografiat și au perfectat actul nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020, precum că în apartamentul lui este oficiu, dar ei nu au intrat în cealaltă parte din locuință, în camera nr. 10 și la bucătărie, unde el împreună cu persoanele enumerate locuiesc.

Apoi, la data de 02 decembrie 2020, în lipsa lui, agentul constatator inspectorul Cristal L. repetat a vizitat și a perfectat prescripția actul seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020, care a primit-o prin poștă la 10 decembrie 2020, și anume, prescripția seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020. A relatat reclamantul că, la data de 11 decembrie 2020, reprezentantul lui în baza procurii, a primit avizul cu numărul de expediere nr. 19/2-1388/20 din 08 decembrie 2020 referitor la aceea că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a examinat demersul în legătură cu lucrările de replanificare a apartamentului nr. 115 și schimbarea destinației folosirii imobilului de pe XXXX.

În rezultatul controlului la fața locului, Agenția pentru Supraveghere Tehnică menționează că, proprietarul indicat a refuzat să- i prezinte actele permisive de a efectua replanificarea apartamentului și schimbarea destinației utilizării imobilului (apartamentului), ceea ce contravine Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, art. 22 alin. (1) lit. b) Legea nr. 721 din 1996 privind calitatea în construcție, art. 1 alin. (2) Legea nr. 163 din 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Însă pârâtul a ascuns că, documentele pentru imobil cu anexă i-au fost prezentate anterior la data de 12 noiembrie 2020 de către reprezentantul Florea R. Reclamantul a susținut că, la data de 16 decembrie 2020 și 18 decembrie 2020 a fost expediată petiția Agenției pentru Supraveghere Tehnică.

Iar la data de 26 decembrie 2020, a primit răspuns în care i s-a comunicat că, prescripția seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020 și actul nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 au fost 2 perfectate legal în conformitate cu Regulamentul efectuării controlului de stat a calității în construcție aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996. Ulterior, la data de 26 februarie 2021, repetat, a expediat cerere către Ministerul Economiei și Infrastructurii referitor la prezentarea răspunsului la petiția din 18 decembrie 2020, însă răspuns nu a primit. A invocat reclamantul că, actul din 19 noiembrie 2020 și prescripția din 02 decembrie 2020 sunt ilegale, menționând că, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului 18 decembrie 2017 este aprobat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică, art. 9 stipulează pe deplin domeniile și funcțiile Agenției.

Astfel, activitatea Agenției în calitate de agent constatator se răspândește în timpul efectuării lucrărilor de construcție și calității lor. Agentul constatator intenționat nu a indicat ce articole de drept material a încălcat și țin ele oare de competența lui funcțională stipulată în art. 8, 9, 10 a Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 18 decembrie 2017, pentru a perfecta actele menționate și atragerea lui la răspundere în baza art. 177 alin. (1) pct. m) Codul contravențional, și anume, utilizarea imobilului a cărui destinație funcțională a fost schimbată fără autorizare. De asemenea, a mai indicat că, agentul constatator se referă în general la legi și hotărâri, care reglementează calitatea în construcții și ordinea efectuării lucrărilor de construcție.

Însă aceste norme și articole nu prevăd în ce caz este obligat să facă modificare prin trecerea spațiului locativ în cel nelocativ, dacă el locuiește în acesta, pe această adresă este înregistrată întreprinderea și locuința este parțial ocupată de oficiu. În asemenea caz, trebuie jumătate din spațiul locativ al orașului de transferat în cel ne locativ, lipsindu-i pe cetățeni de viza de reședință.

Astfel, agentul constatator a depășit funcțiile sale stipulate în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18 decembrie 2017, eronat a aplicat normele de drept material și acțiunile nu reprezintă o contravenție, deoarece competența lui funcțională ține de securitatea anti incendiară, stabilirea gradului de avariere a construcțiilor, art. 9 Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18 decembrie 2017. Reclamantul a notat că, are dreptul de a utiliza spațiul locativ, unde trăiește în calitate de oficiu fără a schimba destinația funcțională în spațiu ne locativ și nimeni nu are dreptul să îl lipsească de domiciliu. Activitatea entității nu este legată de folosirea substanțelor nocive, care ar putea influența condițiile de muncă a lucrătorilor, atât și vecinilor, care locuiesc pe XXXX.

În oficiu sunt trei imprimante și trei calculatoare. Mai mult, nu poate trece locuința în categoria încăperilor cu altă destinație decât cea de locuință, deoarece fiul Șcemeliov M.M. și Dudco S. o să fie fi lipsiți de dreptul la trăi și viză de reședință, ceia ce contravine Constituției RM și tratatelor internaționale, și anume, o să fie lipsiți de locuință, asistență medicală și socială, care este necesară pentru menținerea sănătății și bunăstării familiei, dreptul la asistență în cazul șomajului, bolii, invalidității, văduviei, bătrâneții sau unui alt caz de pierderea surselor de existență din motive, ce nu depind de voința lui, luând în considerație timpurile grele în țară.

A solicitat reclamantul anularea actului nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 și prescripției seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020. 3 Prin hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a anulat actul nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 și Prescripția Agenției pentru Supraveghere Tehnică seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020. S-a încasat de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul reclamantului Șcemeliov Mihail cheltuielile de judecată în sumă de 5 000 de lei. Cererea depusă de Șcemeliov Mihail împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale s-a respins ca neîntemeiată. La 28 iulie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 din Codul administrativ, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 20 decembrie 2022, a depus motivarea apelului.

Prin decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Șcemeliov Mihail împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Ministerului Economiei și Infrastructurii), Agenției pentru Supraveghere Tehnică, cu terții Tatiana Ganea, SRL „Aerotranscargo” privind anularea actului administrativ, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că, instanța de fond, eronat a hotărât asupra admiterii pretenției cu privire la anularea actului nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 și prescripției Agenției pentru Supraveghere Tehnică seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020, invocând lipsa competenței autorității emitente de a verifica respectarea prevederilor Legii cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015. Instanța de apel a menționat că, potrivit extrasului din Registrul Bunurilor Imobile, bunul imobil situat pe adresa XXXX a cărui proprietar este Șcemeliov Mihail are destinație locativă. Prin contractele datate cu 01.10.2017 și 01.01.2019 încheiate între Șcemeliov Mihail și SRL ”Aerotranscargo” se atestă darea în locațiune a imobilului situat pe adresa XXXX cu destinația „oficii”.

Iar, potrivit actului de verificare pentru perioada anului 2019 se atestă achitarea plății chiriei în legătură cu închirierea apartamentului enunțat. Astfel, reieșind din prevederile legale, instanța de apel, contrar concluziei instanței de fond, atestă că, la emiterea actului de inspectare nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 și a prescripției Agenției pentru Supraveghere Tehnică seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, a respectat procedura prevăzută de lege, fiind emisă cu exercitarea dreptului discreționar prevăzut de lege. Or, din conținutul actelor administrative emise, s-a constatat cu certitudine că, apartamentul XXXX se exploatează ca „oficii” în lipsa unor acte permisive, fapt ce contravine Hotărârii Guvernului nr. 306 din 30.06.2000 privind aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea funcționării și schimbării destinației construcției.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate aserțiunile apelantului, admise de către instanța de fond privind lipsa motivării actelor administrative prin prisma prevederilor art. 118, 120, 124 Codul administrativ, or, actul nr. 1-6569 din 19 noiembrie 2020 și prescripția Agenției pentru Supraveghere Tehnică seria AST nr. 00260 din 02 decembrie 2020 supuse contestării sunt motivate și detaliate, fiind indicate temeiurile ce au justificat emiterea acestora. 4 De asemenea, instanța de apel nu poate reține argumentele intimatului/reclamant, care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe privind temeinicia pretenției formulate de către reclamant privind anularea actului administrativ individual defavorabil, este una neîntemeiată și rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău, a constatat că prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului. La 10 aprilie 2023, Șcemeliov Mihail, a depus recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel (f.d. 123-128 vol. II). În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel în mod superficial a analizat probele în raport cu divergențele constatate.

A menționat recurentul că dând în arendă din anul 2011 o parte din apartament în calitate de oficiu, activitatea întreprinderii SRL „Aerotranscargo”, nu vine în contradicție cu pct. 3 și 19 din Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30.06.2000 privind aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea funcționării și schimbării destinației construcției. La 14 aprilie 2023, SRL „Aerotranscargo”, a depus recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel (f.d. 123-128 vol. II). În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel în mod superficial a analizat probele în raport cu divergențele constatate. Or, instanța nu se limitează la enunțarea celor mai relevante părți din înscrisurile depuse, ci le prezintă, mai mult sau mai puțin, în versiunea deplină, dar nu se expune asupra modului în care diverse elemente de probe corelează unele cu altele.

A menționat recurentul că dând în arendă din anul 2011, o parte din apartament în calitate de oficiu, activitatea întreprinderii SRL „Aerotranscargo”, nu vine în contradicție cu pct. 3 și 19 din Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30.06.2000 privind aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea funcționării și schimbării destinației construcției. Consideră că, instanța de apel a încălcat dreptul recurentului de a fi auzit și dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din CEDO. La 21 aprilie 2023, Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, a depus recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel (f.d.

151- 156 vol. II). În motivarea recursului s-a invocat că, Agenția pentru Supraveghere Tehnică nu are competenta de a verifica respectarea prevederilor legii cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, și aceasta nu a identificat care prevederi legale au fost încălcate de către reclamant, astfel instanța a ignorat Regulamentul privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30.03.2000.

Or, conform Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică, anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1088 5 din 18 decembrie 2017, în scopul exercitării atribuțiilor sale, Agenția se ghidează de Legea 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, Hotărârea Guvernului RM nr. 360 din 25.06.1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții și Legea nr. 721din 02.02.1996 privind calitatea în construcții, în actele normative menționate fiind stipulat, că ele se răsfrâng indiferent de tipul de proprietate.

A menționat recurentul că Șcemeliov Mihail nu desfășoară activitatea de întreprinzător în apartamentul cu destinație locativă și nu se cere să obțină autorizația de schimbare a destinației, or primul utilizează doar o parte a apartamentului, pe care o folosește doar ca oficiu și adresă juridică, astfel recurentul/reclamant nu a încălcat prevedere actelor normative în vigoare, iar instanța de fond întemeiat și argumentat a constatat că el este vătămat în drepturile sale.

A mai indicat că în prezenta cauză este vorba despre folosirea încăperii ca oficiu, iar contractele încheiate între Șcemeliov Mihail și SRL „Aerotranscargo” care atestă darea în locațiune a imobilului situat pe adresa XXXX cu destinația „oficii” și achitarea plății chiriei în legătură cu închirierea apartamentului enunțat, demonstrează încă odată faptul folosirii lui ca oficiu ce este permis de legislația în vigoare, or instanța de apel nu a adus vre-un argument plauzibil prin care ar indica care act normativ interzice folosirea încăperilor locative în calitate de adresă juridică sau sediul/oficiu. Recurentul a notat că au fost încălcate esențial și aplicate eronată a normelor de drept material, or instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursurile depuse de Șcemeliov Mihail, SRL „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

6 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 21 martie 2023, fiind notificat recurenților la data de 30 martie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.114 vol. 2). La 10 aprilie 2023, Șcemeliov Mihail, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 185, 157-162 vol. II), la 14 aprilie 2023, SRL „Aerotranscargo” a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 123-128 vol. II), cât și la 21 aprilie 2023, Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

151-156 vol. II) Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurenților la data de 30 martie 2023. Astfel, recursurile depuse Șcemeliov Mihail, de SRL „Aerotranscargo” și de Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, sunt în termen. Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Șcemeliov Mihail, SRL „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursurilor, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel 7 contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. Referitor la solicitare recurenților Șcemeliov Mihail și SRL „Aerotranscargo” cu privire la suspendarea executări deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată menționează că având în vedere că recursurile depuse de Șcemeliov Mihail și SRL „Aerotranscargo”, nu au trecut testul de admisibilitate, decade necesitate expunerii cu privire la această chestiune.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse Șcemeliov Mihail, SRL „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : 8 Recursurile depuse Șcemeliov Mihail, Societatea cu Răspundere Limitată „Aerotranscargo” și Șcemeliov Mihail, reprezentat de avocatul Gandrabur Valeriu, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9