2rac-152/23 — încasarea datoriei, dobânzii de întârziere

2rac-152/23 — încasarea datoriei, dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rac-152/23

2-20003431-01-2rac-19072023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mămăligă

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, V. Cotorobai, I. Țurcan

ÎNCHEIERE

17 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea de Stat

„Protecția Plantelor”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Centrul

Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Întreprinderii de Stat „Protecția Plantelor” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii

de întârziere, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2020, CȘP „Protecția Plantelor” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva ÎS „Protecția Plantelor” solicitând încasarea datoriei

în mărime de 70 119,62 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 387,10 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza facturilor fiscale a livrat

pârâtului produse de uz fitosanitar, fapt confirmat prin semnătura reprezentantului

acestuia, cu aplicarea ștampilei.

La 11 decembrie 2019 a expediat în adresa pârâtului o reclamație, prin care a

solicitat achitarea plății restante, având în vedere că în facturile fiscale nu este

indicat termenul de plată.

A invocat că ÎS ,,Protecția Plantelor” nu execută angajamentele asumate față

de CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL și înregistrează o restanță la plățile scadente în

valoare de 70 119,62 lei.

Prin hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție pretenția înaintată de

CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL împotriva ÎS ,,Protecția Plantelor” cu privire la

încasarea datoriei în mărime de 70 119,62 lei.

S-au respins ca fiind neîntemeiate pretențiile înaintate de CȘP ,,Protecția

Plantelor” SRL împotriva ÎS ,,Protecția Plantelor” cu privire la încasarea dobânzii

de întârziere în mărime de 387,10 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 25 august 2021, avocatul Sergiu Leontean, în intersele CȘP ,,Protecția

Plantelor” SRL, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

1

Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de reprezentantul CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL, avocatul Sergiu

Leontean, s-a casat integral hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care: S-a admis cererea de chemare

în judecată depusă de CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL împotriva ÎS ,,Protecția

Plantelor”. S-a încasat de la ÎS „Protecția Plantelor” în beneficiul CȘP ,,Protecția

Plantelor” SRL datoria în mărime de 70 119,62 lei, dobânda de întârziere în mărime

de 387,10 lei, cheltuielile de judecată compuse din: taxa de stat în mărime de

2 103,58 lei pentru instanța de fond, taxa de stat în mărime de 1 577,69 lei pentru

depunerea cererii de apel și cheltuielile pentru asistență juridică de 7 000 lei.

La 18 aprilie 2022, ÎS „Protecția Plantelor”, a declarat recurs împotriva

deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarant de ÎS „Protecția Plantelor”, s-a casat decizia din 8 februarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

La 21 aprilie 2023, avocatul Serghei Leontean în interesele CȘP ,,Protecția

Plantelor” SRL, a depus cerere de concretizare a cererii de apel (f.d.176-180).

Prin decizia din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL.

S-a casat integral hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care:

Cererea de chemare în judecată depusă de CȘP „Protecția Plantelor” SRL

împotriva ÎS „Protecția Plantelor” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată s-a admis.

S-a încasat de la ÎS „Protecția Plantelor” în beneficiul CȘP „Protecția

Plantelor” SRL datoria în sumă de 53 786,08 lei, dobânda de întârziere în sumă de

387,10 lei pentru perioada 20 decembrie 2019 - 02 ianuarie 2020 și în sumă de

32 606 lei pentru perioada de la 02 ianuarie 2020 - 25 aprilie 2023, taxa de stat

achitată în instanța de fond în sumă de 2 120 lei și în instanța de apel în sumă de

1 590 de lei.

În motivare, instanța de apel a reținut că între părți nu a fost încheiat un

contract de vânzare-cumpărare a mărfii, iar în facturile fiscale emise de CȘP

,,Protecția Plantelor” SRL și contrasemnate de ÎS ,,Protecția Plantelor”, nu a fost

indicat termenul de achitare a mărfii livrate.

Însă, la 18 septembrie 2019, CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL a înaintat ÎS

,,Protecția Plantelor” o reclamație/cerere de plată, prin care a solicitat achitarea

datoriei în mărime de 70 119,62 lei în termen de 5 zile. Reclamația a fost primită de

către administratorul întreprinderii pârâte la 11 decembrie 2019.

Prin urmare, colegiul instanței de apel a constat că termenul de prescripție a

început să curgă din data de 17 decembrie 2019 (la expirarea termenului de 5 zile

acordat pentru achitarea datoriei), iar acțiunea a fost înaintată la 11 ianuarie 2020,

se încadrează în interiorul termenului de prescripție prevăzut de lege.

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a conchis că pretențiile

reclamantei/apelantei cu privire la încasarea datoriei rezultate din facturile fiscal nr.

FU8943028 din 11 mai 2015, FU8943266 din 19 mai 2015, FU8943267 din 19 mai

2015, FU8943346 din 26 mai 2015, FU8943704 din 05 iunie 2015, FU8943728 din

2

17 iunie 2015, FU8943996 din 03 iulie 2015 și FU8944082 din 10 iulie 2015, sunt

întemeiate și urmează a fi admise.

Cu referire la cuantumul sumelor solicitate, instanța de apel a remarcat faptul

că la 21 aprilie 2023, CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL a prezentat o cerere de

concretizare a pretențiilor. Conform celor stabilite din cererea apelantei, colegiul

instanței de apel a reținut că prin încheierea executorului judecătoresc nr. 032-

926/2022 din 12 aprilie 2022, a fost primit spre executare documentul executoriu

eliberat la 08 aprilie 2022 de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind încasarea

de la ÎS „Protecția Plantelor” în beneficiul CȘP „Protecția Plantelor” SRL a datoriei

în mărime de 70 119,62 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 387,10 lei și a

cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 2 103,58 pentru

instanța de fond, taxa de stat în suma de 1 577,69 lei achitată la depunerea cererii

de apel și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 7 000 lei.

Drept urmare, la 12 iulie 2022, creditorul CȘP „Protecția Plantelor” SRL a

primit în contul executării parțiale a documentului executoriu, suma de 16 333,54

lei, or, pe cale de consecință valoarea datoriei s-a micșorat de la 70 119,62 lei până

la 53 786,08 lei, sumă care urmează a fi încasată din contul debitorului.

Totodată instanța de apel a conchis că sunt întemeiate pretențiile cu privire la

încasarea dobânzii de întârziere, în valoare de 387,10 lei pentru perioada 20

decembrie 9 2019 – 02 ianuarie 2020 și 32 606 lei pentru perioada 02 ianuarie 2020

– 25 aprilie 2023.

În context, instanța de apel a reținut că de la ÎS ,,Protecția Plantelor” în

beneficiul CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL urmează a fi încasate cheltuielile de

judecată compuse din: 2 120 lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru instanța de

fond; 1 590 lei cu titlu de taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel.

La 18 mai 2023, ÎS „Protecția Plantelor” a depus recurs împotriva deciziei din

25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei și menținerea hotărârii.

La 26 iulie 2023 și, ulterior, la 3 august 2023 , ÎS „Protecția Plantelor” a depus

supliment și cerere de concretizare a suplimentului la recursul declarat.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că, din analiza probelor și a materialelor dosarului, precum și

practica Curții Supreme de Justiție și CtEDO în cazuri cu situații similare, referitor

la examinarea cauzei cu încălcarea gravă a dreptului la un proces echitabil și

respectarea termenului de prescripție la aplicarea legislației, constată că decizia din

25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău este emisă intenționat vădit ilegal, contrar

tuturor prevederilor legislației naționale și internaționale, urmând a fi casată cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de recurs și menținerea în vigoare a

hotărârii din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În context a relatat că în ședința de judecată din 25 aprilie 2023, prima și

ultima ședință la care s-a examinat apelul, reprezentantul CȘP „Protecția Plantelor”

SRL, apelantul, a prezentat instanței de apel o cerere de concretizare a cererii de

apel cu privire la majorarea pretențiilor materiale solicitate și majorarea dobânzii de

întârziere, fără dată și fără permisiunea de a lua cunosțință măcar câteva minute,

astfel i s-a încălcat grav dreptul. A primit cererea de concretizare a cererii de apel

înaintată de CȘP „Protecția Plantelor” SRL și a solicitat instanței de apel să-i

stabilească un termen prevăzut de lege pentru a face cunosțință cu cererea de

3

concretizare a cererii de apel și a prezenta probe noi care demonstrează că

solicitările făcute de apelant în cererea de apel și în cererea de concretizare a cererii

de apel sunt vădit ilegale.

Cu toate că legislația în vigoare prevede drepturi egale tuturor participanților

la proces, de a face cunosțință cu materialele dosarului, cu probele prezentate și alte

documente depuse de părți în proces, instanța de apel a refuzat să-i stabilească un

termen pentru- a face cunosțință cu cererea de concretizare a cererii de apel și a

depune probe împotriva solicitărilor făcute ilegal de apelant.

Ca rezultat, i-a fost încălcat grav dreptul fundamental la un proces echitabil.

La fel, a susținut că sunt declarative constatările instanței de apel referitor la

faptul că între părți nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a mărfii, iar

în facturile fiscale emise de către CȘP ,,Protecția Plantelor” SRL și contrasemnate

de către ÎS ,,Proiecția Plantelor” nu a fost indicat termenul de achitare a mărfii

livrate. La 18 septembrie 2019, reprezentantul reclamantului a înaintat pârâtului

reclamație/cerere de plată, prin care a solicitat achitarea datoriei în termen de 5 zile,

la care a dat răspuns la 16 decembrie 2019 pe e-mailul adresatului avocatul Sergiu

Leontean, necătând că cererea a fost prezentată fără împuternicire, procură, prin

care i-a răspuns că nu este procura atașată la cerere, între părți nu este contract

conform Legii și a expirat termenul general de prescripție.

Mai mult ca atât, reclamantul în instanța de fond nu a solicitat repunerea în

termenul prevăzut de lege pentru înaintarea acțiunii și nu a depus careva probe ce

confirmă imposibilitatea înaintării acțiunii în termenul prevăzut legal, iar prima

instanță a examinat solicitarea respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind

tardivă în ședința de judecată.

Consideră că reclamantul era obligat să solicite în instanța de fond examinarea

cererii privind respingerea acțiunii civile ca fiind tardivă, așa cum indică Curtea de

Apel Chișinău, dacă era necesar, însă reclamantul nu a depus astfel de solicitări, nu

a înaintat nici o cerință.

De asemenea a invocat că decizia din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, nu corespunde cerințelor art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că decizia recurată a fost expediată

reprezentantului companiei recurente la 2 iulie 2023 (f.d.197), iar cererea de recurs a

fost depusă la 18 mai 2023, în termen.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr.246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

4

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de ÎS „Protecția Plantelor” a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr.246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

5

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de ÎS „Protecția

Plantelor”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare,

este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Protecția

Plantelor”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6