2ra-975/23 — partajarea bunului comun si incasarea datoriei

2ra-975/23 — partajarea bunului comun si incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-975/23

2-21165680-01-2ra-14072023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

10 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vitalie Țentiu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Galina

Grigorieva împotriva lui Vitali Țentiu privind partajarea bunului comun și încasarea

datoriei, și

cererea reconvențională a lui Vitali Țentiu împotriva Galinei Grigorieva

privind partajarea bunului comun și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului,

împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 09 noiembrie 2021 Galina Grigorieva a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vitali Țentiu privind partajarea proprietății comune pe cote-părți și

încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat faptul că, este proprietară a 2/3 cotă-

parte în apartamentul cu 3 odăi nr.XXX conform certificatului de moștenitor legal

nr. 1182 din 22 februarie 2017, după decesul bunicii Maria Gromacova, decedată la

XXX și a certificatului de moștenitor legal nr. 4244 din 05 septembrie 2007, după

decesul mamei Raisa Țentiu, decedată în mun. Bălți la data de XXX și a cotei sale

în apartament conform privatizării. Dreptul său de proprietate este înregistrat la OCT

mun. Bălți la 11 mai 2017 sub numărul cadastral XXX.

Reclamanta a mai indicat că, coproprietar al cotei-părți în apartament este

fratele său, Vitali Țentiu, căruia îi aparține 1/6 conform certificatului de moștenitor

nr. 4244 din 05 septembrie 2007 după decesul mamei și încă 1/6 conform

certificatului de moștenitor nr. 682 după decesul bunicii din 25 ianuarie 2012,

înregistrarea cadastrală din data de 26 ianuarie 2012.

1

Reclamanta afirmă că domiciliază în apartament cu familia o perioadă

îndelungată de timp, mai mult de 35 de ani, pârâtul în apartament nu locuiește, mai

mult de 15 ani, el este asigurat cu spațiu locativ și locuiește în aceeași casă în

apartamentul nr. XXX.

Din cauza comportamentului ne destoinic al pârâtului, de a efectua partajul

bunurilor aflate în proprietate comună pe cote-părți, în ordine benevolă, nu este

posibil, mai mult ca atât partajarea apartamentului în natură este imposibilă, din care

considerent s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Mai reiterează reclamanta faptul că, apartamentul este compus din 3 odăi

locative cu suprafața de 10,5 m.p., 19 m.p., 11,4 m.p., antreu cu suprafața de 10,8

m.p., bucătărie 8,2 m.p., baie, balcon, suprafața totală a apartamentului constituie

67,5 m.p. Între părți, ca coproprietari, nu este stabilită ordinea de folosință a

apartamentului. Pârâtul fără acordul său a închis una din odăile locative cu suprafața

de 10,5 m.p., agățând la ușă lacăt, însă categoric refuză să achite cota-parte a sa

pentru achitarea energiei termice în apartament, nu achită factura pentru întreținerea

tehnică a apartamentului, nu întreține comunicațiile în stare tehnică bună. Personal

din mijloacele sale achită toate serviciile comunale și efectuează achitarea pentru

deservirea tehnică și reparație. Totodată, din mijloacele personale achită datoriile

pentru apartament, pentru energia termică pe titlurile executorii în temeiul

hotărârilor judecătorești, pentru dânsa și pârât, deoarece el categoric refuză să le

achite.

Solicită reclamanta instanței de judecată a efectua între dânsa și pârât partajul

apartamentului, care se află în proprietate comună pe cote-părți, atribuindu-i

apartamentul în proprietatea sa, iar dânsa să-i achite pârâtului sulta pentru cota sa

parte.

La partaj solicită să se țină cont că dânsa nu are alt spațiu locativ, iar pârâtul

este asigurat cu spațiu locativ, aparținându-i cu drept de proprietate personală

apartamentul nr. XXX. Cota-parte a sa în apartament este cu mult mai mare decât

cota-parte a pârâtului, în afară de aceasta reclamanta locuiește în apartament o

perioadă îndelungată de timp, este participant al privatizării apartamentului,

locuiește cu familia, compusă din 3 persoane, la întreținerea sa se află un copil

minor, achită serviciile comunale pentru menținerea apartamentului în stare tehnică

bună, efectuează reparația necesară.

Indică reclamanta și faptul că, o perioadă îndelungată de timp pârâtul face abuz

de băuturi spirtoase, aflându-se în stare de ebrietate, fără careva motive, expune

amenințări cu răfuială fizică, se comportă agresiv, provoacă conflicte, se exprimă în

prezența fiicei minore cu cuvinte necenzurate, pentru comportament

necorespunzător în viața de zi cu zi, a fost de nenumărate ori atras la răspundere

contravențională.

La 15 decembrie 2021, pârâtul Vitali Țentiu a înaintat cerere reconvențională

împotriva Galinei Grigorieva cu privire la partajarea proprietății comune pe cote-

părți și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil.

Indică pârâtul/reclamant în cererea sa reconvențională faptul că, după decesul

mamei, în anul XXX și al bunicii în anul XXX, lui și surorii Galina Grigorieva, în

baza certificatului de moștenitor nr. 4244 din 05 septembrie 2007 a devenit

2

proprietar a 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. XXX, drept înregistrat în registrul

bunurilor imobile la data de 26 ianuarie 2012.

Locuiește pe adresa XXX, dar până la decesul mamei și al bunicii în acest

apartament a locuit sora sa, Galina Grigorieva cu familia, el, însă, a locuit la gazdă.

Mereu a fost în relații bune cu sora sa, o ajuta chiar și financiar, deseori îi dădea bani

cu împrumut fără a se asigura cu o recipisă, bani care până la momentul de față nu

i-a înapoiat, motivând că nu are bani.

Reține că, treptat, relațiile sale s-au înrăutățit și deja mai mult de 5 ani aceasta

a schimbat lacătul la ușa de la intrare a apartamentului în litigiu, fără acordul său și

refuză să-i dea o copie a cheilor pentru a putea intra în apartament, proprietate care

îi aparține de drept și unde a depozitat multe lucruri de care el se folosește sau le

înstrăinează. Nu-i permite să intre în apartament, cât și să locuiască pe suprafața de

1/3 care îi aparține de drept. Poate intra în apartament doar în prezența ei și atunci

cu strigăte și ceartă, mereu îl urmărește ce face în casă.

Mai indică că, inițial, lucrurile erau depozitate în camera cea mai mare, cu

suprafața de 19 m.p., ulterior, în anul 2006, la rugămintea surorii, Galina Grigorieva,

a mutat lucrurile în cea mai mică cameră cu suprafața de 10,5 m.p., însă conform

certificatului de moștenitor i-a fost atribuit 1/3 din suprafața totală a apartamentului

ceea ce constituie 22,5 m.p. De aproximativ 15 ani sora sa locuiește în apartamentul

lor comun, se folosește de partea ce-i aparține cu drept de proprietate, 2/3 din

suprafața apartamentului, inclusiv, se folosește și de suprafața de 9 m.p. care îi

aparțin cu drept de proprietate, dar este împiedicat de sora sa să folosească camera

cea mai mare care o avea inițial, deoarece nu se folosește de restul camerelor (baie,

wc, bucătărie).

Solicită ca Galina Grigorieva să-i achite suma de 3 000 lei pentru perioada cât

s-a folosit și se folosește de cota-parte ce-i aparține din apartament.

Deoarece Galina Grigorieva îi împiedică accesul la cota sa parte din apartament

care îi aparține, s-a adresat de multe ori către organul de poliție, dar aceștia nu au

luat atitudine, ulterior a fost nevoită să scrie o plângere la Procuratura mun. Bălți

pentru a întreprinde măsuri și de a soluționa problema sa.

Menționează pârâtul/reclamant că, cu evaluarea făcută de către sora sa la

Camera de Comerț și Industrie Filiala Bălți, sediul mun. Bălți, str. Victoriei, nr. 6 nu

este de acord deoarece apartamentul a fost evaluat la un preț mult mai mic decât cel

real de piață. Totodată, a consultat anunțurile plasate în ziarul „makler” Bălți din

care rezultă că apartamentul cu așa suprafață are un preț cu mult mai mare, din aceste

considerente are suspiciuni că evaluarea nu a fost făcută corect.

Solicită de a realiza partajul bunului aflat în proprietate comună pe cote-părți

și anume a apartamentului situat în XXX cu nr. cadastral XXX conform variantelor

propuse și a obliga pe Galina Grigorieva să-i dea un set de chei a apartamentului și

de a nu împiedica accesul în apartament la cota-parte ce îi aparține.

La 02 septembrie 2022, Galina Grigorieva a înregistrat cerere de concretizare,

prin care a solicitat să fie încasat din contul lui Vitali Țentiu datoria pentru furnizarea

energiei termice pentru perioada noiembrie 2020 – martie 2022 în sumă de 803,14

lei, pentru deservirea tehnică a blocurilor locative pentru perioada septembrie 2020

– iulie 2022 în sumă de 964,80 de lei, precum și taxa de stat în sumă de 53,05 de lei.

3

Prin hotărârea din 13 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

acțiunea înaintată de Galina Grigorieva către Vitali Țentiu privind partajarea

proprietății comune pe cote-părți și încasarea datoriei, s-a admis parțial.

S-a partajat averea comună pe cote-părți între Galina Grigorieva și Vitali

Țentiu apartamentul nr. XXX, nr. cadastral XXX, după cum urmează:

– S-a atribuit în proprietate lui Galina Grigorieva întregul bun imobil (1/0)

apartamentul nr. XXX, nr. cadastral XXX;

– S-a încasat de la Galina Grigorieva în beneficiul lui Vitali Țentiu sulta din

costul cotei-părți din apartament ce-i aparține pârâtului și anume 1/3 (1/6+1/6) cotă-

parte în valoare de 164 666,66 de lei.

În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea reconvențională depusă de Vitali Țentiu către Galina

Grigorieva cu privire la partajarea proprietății comune pe cote-părți și înlăturarea

obstacolelor la folosirea bunului imobil, ca neîntemeiată.

Prezenta hotărâre servește temei de înregistrare în Registrul bunurilor imobile

a dreptului de proprietate a lui Galina Grigorieva asupra apartamentului nr. XXX,

nr. cadastral XXX cu cota-parte de 1/0 și radierea dreptului de proprietate a lui Vitali

Țentiu asupra 1/6 și 1/6 din apartamentul nr. XXX, nr. cadastral XXX.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 25 octombrie 2022,

Vitali Țentiu, reprezentat de avocatul Mariana Gîrbu, a declarat apel împotriva

hotărârii din 13 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la 26 ianuarie

2023 și 31 ianuarie 2023 a depus apelul motivat, solicitând casarea integrală a

hotărârii contestate cu dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată.

Prin decizia din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de avocatul Mariana Gîrbu, în interesele lui Vitali Țentiu și menținută

hotărârea din 13 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu

prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în cererea de apel, instanța de apel a

susținut poziția instanței de fond precum că, apartamentul din litigiu este indivizibil

și nu este posibilă partajarea în natură, deoarece părțile sunt în relații ostile și

permanent apar certuri, pârâtul permanent fiind în stare de ebrietate, iar reclamanta

a solicitat atribuirea ei întregului bun, din care motive instanța de fond just a admis

cerința reclamantei și de a partaja bunul imobil prin atribuirea reclamantei întregului

bun imobil apartamentul nr. XXX, cu încasarea de la reclamantă în beneficiul

pârâtului sulta din costul cotei-părți din apartament ce-i aparține pârâtului și anume

1/3 (1/6+1/6) cotă-parte în valoare de 164 666,66 de lei.

Totodată pârâtul Vitali Țentiu are în proprietate un alt bun imobil în care

locuiește la moment și anume ap.XXX din aceiași adresă, iar reclamanta dispune în

proprietate doar de acest bun imobil și dispune de o cotă-parte mai mare, locuind cu

familia în acest apartament ani la rând.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a reținut că, încetarea dreptului de

proprietate a lui Vitali Țentiu asupra a 1/3 cotă-parte din bunul imobil apartamentul

nr. XXX cu nr. cadastral XXX, este necesară și rezonabilă în acest caz, prin

partajarea acestui bun, cu atribuirea întregului apartament lui Galina Grigorieva, iar

lui Vitali Țentiu să-i fie atribuită sulta din cota sa parte.

4

Instanța de apel a reținut că cerința reclamantei cu privire la încasarea din contul

pârâtului a datoriei pentru serviciile comunale corect a fost respinsă de către instanța

de fond, deoarece pârâtul nu locuiește în acest apartament și respectiv nu beneficiază

de serviciile comunale din acest apartament, mai mult ca atât, Galina Grigorieva nu

a contestat hotărârea instanței în această parte.

Referitor la dezacordul apelantului că evaluarea bunului este diminuată,

Colegiul civil va respinge acest argument, ori apelantul nu a prezentat careva alt

raport de evaluare care ar fi demonstrat acest fapt.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a respins cererea

reconvențională a lui Vitali Țentiu, în care acesta solicită să-i procure Galina

Grigorieva un alt apartament cu o suprafață de 22,5 m.p. sau să-i fie atribuită camera

cea mare din apartamentul supus partajării, sau să fie lăsat de instanță așa cum este

pe moment, ori, aceste solicitări nu pot fi acceptate sub concepția de partaj,

modalitățile de partaj fiind clar stabilite în prevederile art. 561 din Codul civil, pe

care instanța de fond l-a aplicat corect.

La 22 iunie 2023, Vitalie Țentiu, a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului și casarea deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, cu

pronunțarea unei noi decizii prin care să fie partajat între Vitali Țentiu și Galina

Grigorieva, bunul aflat în proprietate comună pe cote-părți, și anume apartamentul

situat în XXX, cu nr. cadastral XXX și obligarea Galinei Grigorieva să-i dea un set

de chei de la apartament și de a nu împiedica accesul în apartament la cota-parte ce

îi aparține.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu faptul că

apartamentul a fost evaluat la un preț mult mai mic decât cel real de piață, totodată

urmând a fi luat în considerare prevederile art. 46 alin. (2) din Constituția

R.Moldova, care prescrie că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de

utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Recurentul menționează că i-a fost îngrădit dreptul la apărare, deoarece acesta

a depus cerere de amânare a ședinței de judecată, însă instanța nu a ținut cont de ea

și a examinat acțiunea în absența sa. Astfel dânsul nu a avut posibilitatea de a-și

exprima poziția și punctul de vedere asupra cauzei examinate și asupra litigiului cu

Galina Grigorieva.

Recurentul specifică că dreptul de proprietate privată este cel mai important și

mai amplu drept real, iar potrivit Convenției pentru apărarea drepturilor omului,

orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni

nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru utilitate publică, or conform art. 546

alin. (3) din Codul civil, coproprietarul este în drept să ceară în posesiune și folosință

o parte din bunul comun corespunzător cotei sale.

Prin urmare, instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, adoptând o decizie prin care i-au fost lezate drepturile,

din care considerent recursul urmează a fi admis.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

5

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat

dispozitivul deciziei la 16 martie 2023.

La 02 mai 2023, copia deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost

expediată în adresa părților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.

37, vol.II) și extrasul din poșta electronică (f.d. 37, verso, vol.II).

Prin urmare, recursul depus de Vitali Țentiu, la 22 iunie 2023, a fost declarat în

termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 14 iulie 2023, a expediat în adresa intimatei

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 62, vol.II),

însă intimata nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la cererea de chemare

în judecată.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Vitali Țentiu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3),

alin. (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

6

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Vitali Țentiu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vitali Țentiu.

Încheierea este irevocabilă.

7

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8