3ra-1222/23 — anularea actului administrativ

3ra-1222/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-1222/23

2-23168429-01-3ra-18122023

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul central (S. Colun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Oleg Rîșcanu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Maria Ghelan împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Raionale Căușeni nr. 10, terți Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Căinari nr. 10/2 și Oleg Rîșcanu cu privire la anularea actului

administrativ defavorabil,

împotriva deciziei din data de 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-au respins cererile de apel depuse de Oleg Rîșcanu și Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale Raionale Căușeni nr. 10, s-a menținut hotărârea din 29

noiembrie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul central,

c o n s t a t ă :

La 24 noiembrie 2023, Maria Ghelan a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Raionale

Căușeni nr. 10, terț Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2

cu privire la anularea actului administrativ defavorabil (f.d. 5-9).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Consiliul Electoral de

Circumscripție nr. 10/2 Căinări a adoptat la 09 octombrie 2023 hotărârea nr. 7/1 de

înregistrare a reclamantei în calitate de primar, ca candidat independent.

Astfel, actul administrativ de înregistrare ca concurent electoral nu a fost

contestat, iar ca urmare hotărârea din 09 octombrie 2023 are puterea lucrului decis

conform art. 140 din Codul administrativ.

A menționat că, Comisia Electorala Centrală prin demersul nr. 3132 din 04

octombrie 2023 a făcut publică lista subiecților în privința cărora au fost aplicate

interdicții de a nu ocupa funcții elective, în baza datelor oferite de Autoritatea

Națională de Integritate.

1

În baza unui act administrativ favorabil, în lipsa restricțiilor stabilite de

Autoritatea Națională de Integritate și Comisia Electorala Centrală, a participat la

alegerile locale din 05 noiembrie 2023.

La 13 noiembrie 2023 Oleg Rîșcanu a depus contestație la Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2 prin care solicitată invalidarea

scrutinului, însă contestația nu a fost examinată de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Raionale Căușeni nr. 10, dar a fost expediată către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2.

Conform procesului-verbal nr. 15 din 17 noiembrie 2023 adoptat de Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2 s-a decis:

Ghelan.

Căinări....”.

Prin hotărârea nr. 47 din 17 noiembrie 2023 Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2 (ca extras din procesul-verbal din

17.11.2023) a decis:

05.11.2023.

candidat independent.

electoral superior și poate fi contestată în termen de 3 zile prin depunerea cererii

prealabile la consiliul electoral de circumscripție/Comisia Electorală Centrală.

La 20 noiembrie 2023 Oleg Rîșcanu a depus la Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Căușeni nr. 10 contestație repetat, înregistrată cu nr. 25

din 20.11.2023, împotriva hotărârii nr. 47 din 17 noiembrie 2023 prin care a solicitat

anularea hotărârii din 17 noiembrie 2023 și repetat invalidarea mandatului de primar.

Prin hotărârea nr. 111 din 21 noiembrie 2023, Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Raionale Căușeni nr. 10 a hotărât:

2023 la CECE nr. 10;

Consiliului electoral al circumscripției electorale Căușeni nr. 10 și poate fi atacată

în decurs de 3 zile, cu respectarea procedurii prealabile”.

A notat că, la adoptarea hotărârii nr. 111 din 21 noiembrie 2023, de către pârât

au fost admise mai multe ilegalități și anume: aplicarea retroactivă a legii; Actul de

constatare al ANI nr. 52/9 a fost emis la data de 21 mai 2019 în redacția Legii nr. 96

din 14 aprilie 2022 au fost modificate prevederile art. 23 (41, 6) al Legii nr. 133/2016,

care prevede că subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit

prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică

și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pe o perioadă

de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate

2

publică respectivă sau de la data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana

a ocupat o funcție electivă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3

ani de la data încetării mandatului.

După devenirea actului de constatare irevocabil, au existat pe rolul instanțelor

judecătorești două acțiuni cu privire la ridicarea mandatului de primar și aplicarea

interdicției de ocupare a funcțiilor elective.

Astfel, prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Căușeni, acțiunea OTC

al Cancelariei de Stat a fost declarată inadmisibilă. Hotărârea a rămas definitivă și

irevocabilă prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, a subliniat că prin hotărârea din 23 ianuarie 2023 a Judecătoriei

Căușeni acțiunea Autorității Naționale de Integritate a fost declarată inadmisibilă.

A mai menționat că în speță, cerința de ridicare a mandatului de primar

succedată de aplicarea interdicției de ocupare a funcțiilor elective a fost respinsă,

astfel fiind absolvită de careva interdicții.

La fel, reclamanta a relevat că, neexaminarea contestației din 13 noiembrie

2023, fiind și prescrisă, or Oleg Rîșcanu a contestat legalitatea procesului de votare

prin depunerea contestației la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Raionale Căușeni nr. 10.

A considerat reclamanta că, din conținutul contestației se atestă că Oleg

Rîșcanu a depus contestația privind încălcările ce vizează dreptul de vot, precum și

care lezează cererile contestatarului și influențează rezultatele votării, solicitând

invalidarea scrutinului electoral, fără a depune o cerere de anulare a înregistrării

candidatului.

A indicat că, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2

la data de 17 noiembrie 2023 a luat act de contestația depusă, dar a refuzat

examinarea pe motiv că nu ține de competența sa. Iar Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Raionale Căușeni nr. 10 până la data de 20 noiembrie

2023 nu a examinat contestația din 13 noiembrie 2023.

Reclamanta a specificat că, la 20 noiembrie 2023, contestația nu a fost

examinată și respectiv se consideră că a fost respinsă, îmbrăcând astfel puterea

lucrului decis în temeiul art. 140 din Codul administrativ, iar alte acțiuni Oleg

Rîșcanu nu a întreprins.

A indicat că, în speță Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Raionale

Căușeni nr. 10 a examinat o contestație repetată și a adoptat o hotărâre peste cerințele

solicitate de contestatar (cerința de invalidare a mandatului de primar repetat

depusă), pârâtul anulează și hotărârea de confirmare a legalității alegerilor

primarului orașului Căinări din 05 noiembrie 2023.

A menționat că, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Raionale

Căușeni nr. 10 în condițiile desfășurării legale a scrutinului electoral, anulează aceste

alegeri ale primarului și refuză în lipsa probelor validarea mandatului. Or, un mandat

de primar poate înceta înainte de termen, iar pentru aceasta se impune validarea.

A mai invocat că, contestația a fost examinată la data de 21 noiembrie 2023, în

ziua de odihnă (hramul localității), fără citarea reclamantei, comunicarea contestației

și acordarea dreptului la apărare, din care motiv consideră că, decizia de a invalida

mandatul primarului de Căinări reprezintă acte de abuz, depășire de atribuții legale

și exces de putere, cu elemente de subiectivism și politizare.

3

Mai mult, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Căușeni

nr. 10 prin această decizie, de fapt a compromis modificările recente ale Codului

Electoral și argumentele care au stat la baza acestora, prin care competența de a

valida rezultatele alegerilor locale a fost transferată de la instanța de judecată către

un organ cu un grad de competență juridică limitată și un grad de

politizare/subiectivism sporit.

Prin urmare, reclamanta a solicitat anularea hotărârii nr. 111 din 21 noiembrie

2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Căușeni nr. 10,

ca ilegală.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, a

fost atras în proces în calitate de terț Oleg Rîșcanu (f.d. 61-62).

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, s-

a admis acțiunea, s-a anulat hotărârea nr. 111 din 21 noiembrie 2023 emisă de către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Raionale Căușeni nr. 10 cu privire

la contestația depusă de către domnul Oleg Rîșcanu împotriva hotărârii nr. 47 a

CECE 10/2 Căinari ”Cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale generale

din 05 noiembrie 2023 în circumscripția electorală sătească Căinari 10/2,

Confirmarea validării și atribuirea mandatului de primar al orășelului Căinări, r-nul

Căușeni”. S-a menținut hotărârea nr. 47 din 17 noiembrie 2023 emisă de către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2 cu privire la

confirmarea legalității alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023 în

circumscripția electorală orășenească Căinari nr. 10/2, Căușeni, validarea și

atribuirea mandatului de primar al orașului Căinări r-nul Căușeni, prin care a fost

validat mandatul primarului ales în orașul Căinari Maria Ghelan, candidat

independent (f.d.85, 93-107).

La 30 noiembrie 2023, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Raionale Căușeni nr. 10 a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi

decizii prin care acțiunea înaintată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 83-84).

Tot, la 30 noiembrie 2023, Oleg Rîșcanu a depus apel împotriva hotărârii din

29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii

prin care acțiunea înaintată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 89).

Prin decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de

Oleg Rîșcanu împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Central, a fost declarat inadmisibil pe motiv că motivarea apelului nu a fost

depusă în termenul prevăzut de lege. S-a respins cererea de apel depusă de Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Căușeni nr. 10. S-a menținut

hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 29 noiembrie 2023 (f.d. 191, 192-

209).

În susținerea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2, în ședința din 17 noiembrie 2023 în

care a validat și i-a atribuit mandatul de primar al orașului Căinari dnei Ghelan

Maria, a acționat legal. Or, conform procesului-verbal al ședinței din 17 noiembrie

2023 Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2, membrii

comisiei au reținut că, la data de 04 octombrie au primit Decizia Comisiei Electorale

4

Centrale nr. 3132, în baza datelor oferite de Autoritatea Națională de Integritate, prin

scrisoarea nr. 04/7532 din 03 octombrie 2023, de restricții, prin care Maria Ghelan

nu se regăsește în lista de restricții.

Curtea de Apel Chișinău, a constatat că aplicarea interdicției de a candida la un

nou mandat de primar, mandatul deținut anterior de Ghelan Maria, nu a încetat în

temeiul Actului de constatare, or acest act nu a fost pus în executare și nu a produs

careva efecte juridice.

Mai mult, instanța de apel a menționat că odată ce Maria Ghelan a fost admisă

în cursa electorală și a participat la alegerile locale generale, la invalidarea

mandatului, nu pot fi reținute prevederile Actului de constatare nr. 52/09 din 21 mai

2019, la care face referire apelantul, deoarece hotărârea nr. 7/1 din 09 octombrie

2023 emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căinari nr. 10/2 a

căpătat puterea de lucru decis și prin urmare a trecut testul de admisibilitate prevăzut

de art.16 alin.(2) lit. d) din Codul electoral.

La 15 decembrie 2023, Oleg Rîșcanu a depus recurs împotriva deciziei din 13

decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe (f.d. 215).

Iar, la 18 decembrie 2023 Oleg Rîșcanu a prezentat motivarea apelului (f.d. 221-

223).

În motivarea recursului Oleg Rîșcanu a reiterat circumstanțele de fapt și de

drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de apel.

Oleg Rîșcanu a susținut că instanța de apel nu a fost obiectivă, imparțială și

echidistantă. Or, nu a ținut cont de documentele anexate la materialele cauzei.

La 18 decembrie 2023, ora 09:46 și la 19 decembrie 2023, ora 12:37, Curtea

Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei electronice, în adresa

participanților la proces pentru notificare copia recursului depus de Oleg Rîșcanu,

explicându-i dreptul de a depune referință (f.d. 218, 228).

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 13 decembrie 2023,

și conform extraselor din poșta electronică, dispozitivul deciziei a fost notificat lui

Oleg Rîșcanu la 14 decembrie 2023, ora 16:22, iar decizia motivată a fost notificată

recurentului la 15 decembrie 2023, ora 16:06 (f.d. 210, 213).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Prin referința depusă la 20 decembrie 2023, ora 20:52, prin intermediul poștei

electronice, Maria Ghelan, reprezentată de avocatul Veronica Pascal a solicitat

respingerea recursului depus de Oleg Rîșcanu și menținerea deciziei instanței de

apel.

5

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oleg Rîșcanu, în raport cu

actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

6

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Oleg Rîșcanu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Oleg Rîșcanu, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău

și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

7

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oleg Rîșcanu.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oleg Rîșcanu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

8