3ra-1227/23 — anularea hotaririi, declararea nulitatii alegerilor locale

Dosarul nr. 3ra-1227/23 2-23172501-01-3ra-18122023 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (A. Motricală) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca) Î N C H E I E R E 21 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Oprea, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Sergiu Oprea împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dubăsari nr. 15 și Comisiei Electorale Centrale, terți Agenția Servicii Publice, Primăria s.Corjova, r-nul Dubăsari, Inspectoratul de Poliție Dubăsari și Andrei Sîrbul privind anularea hotărârii nr. 84 din 01 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dubăsari nr.15 și declararea nulității turului II a alegerilor locale din 19 noiembrie 2023 care au avut loc în com.

Corjova, r-nul Dubăsari, împotriva deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 04 decembrie 2023 Sergiu Oprea a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dubăsari nr. 15 și Comisiei Electorale Centrale, terți Agenția Servicii Publice, Primăria s.Corjova r-nul Dubăsari și Inspectoratul de Poliție Dubăsari cu privire la anularea hotărârii nr. 84 din 01 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dubăsari nr. 15 și declararea nulității turului II a alegerilor din 19 noiembrie 2023 care au avut loc în com. Corjova, r-nul Dubăsari. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 19 noiembrie 2023 pe teritoriul comunei Corjova, r-nul Dubăsari a fost petrecut turul II al alegerilor locale.

Consideră că acest scrutin a fost petrecut cu un șir de încălcări ale normelor electorale. La 21 noiembrie 2023 a depus o contestație la comisia electorală 15/2 Corjova prin care s-a solicitat anularea scrutinului din 19 noiembrie 2023. Iar la 27 noiembrie 2023 Comisia electorală 15/2 Corjova a anulat scrutinul din 19 noiembrie 2023. La 29 noiembrie 2023 contracandidatul Sîrbul Andrei a depus contestație la Comisia Electorală de Circumscripție Dubăsari 15 asupra deciziei Comisiei electorale 15/2, iar la 01 decembrie 2023 Comisia Electorală de Circumscripție Dubăsari 15 a adoptat hotărârea nr. 84 prin care s-a anulat decizia Comisiei electorale 15/2 Corjova, pe care o consideră fiind una pripită luată în ordine virtuală fără a analiza toate aspectele.

Menționează că, la data 19 noiembrie 2023 pe teritoriul comunei Corjova, r-nul Dubăsari de către Comisia Electorală Centrală a fost organizat turul II al alegerilor locale 1 generale. La scrutinul electoral din 19 noiembrie 2023 au participat 2 candidați, Oprea Sergiu din partea PCRM și Sîrbul Andrei din partea Mișcării Respect Moldova. Votul a fost exprimat în baza listelor electorale de bază actualizate de CEC. Pentru secția de votare nr.15/003 comuna Corjova, r-nul Dubăsari, de către CEC a fost propusă o listă electorală cu un număr de 1100 persoane. Conform datelor neoficiale parvenite din teritoriul comunei Corjova 112 persoane incluse în lista propusă de CEC sunt decedate. Respectiv în lista de bază ar fi trebuit de propus doar 988 persoane.

În scrutinul din 05 noiembrie 2023 candidatul Oprea Sergiu a obținut 528 de voturi ceea ce ar însemna victoria din primul tur de alegeri locale. La fel indică că, pentru scrutinul II din 19 noiembrie 2023 CEC a oferit 40 liste suplimentare, a câte 35 persoane pe listă ceea ce ar însemna 1400 persoane. Conform datelor statistice în comuna Corjova sunt înregistrate 3700 persoane. Pe parcursul ultimilor 2-3 ani primăria s-a adresat cu demers la ASP pentru concretizarea numărului exact de locuitori în comuna Corjova. Drept răspuns s-a oferit imposibilitatea de a oferi cifra exactă.

La sfârșitul lunii noiembrie 2023 pe adresa de e-mail a Primăriei Corjova a parvenit o notă din partea ASP cu 400 liste a locuitorilor comunei Corjova în care se informează că pe teritoriul comunei Corjova sunt depistate și înregistrate la moment în jurul de 7200 persoane, ceea ce în opinia sa înseamnă că alegerile în ambele scrutine sunt nevalabile din motiv că pragul de participare nu ajunge la 20%. A mai indicat că, în scrutinul din 19 noiembrie 2023 au participat la votare persoane care au fost respinse în scrutinul din 05 noiembrie 2023, motivația fiind schimbul vizei de reședință din orașul Dubăsari în comuna Corjova neîncadrat în termen de 3 luni, multe persoane fiind înregistrate pe teritoriul comunei Corjova în ultima săptămână de turul II.

La secția de votare Corjova au fost depistate cazuri când buletine de identitate de seria A au fost vizate cu viza de domiciliu de secția de pașapoarte a or. Dubăsari din competența regiunii separatiste, toate acestea au fost identificate de operatorul Curcubet Andrei, dar ignorate de președintele comisiei Elena Balanco. Toată ziua de 19 noiembrie 2023 observatorul de la partidul politic „Respect Moldova” Emilianov Roman s-a aflat în spatele operatorilor de la secția de votare Corjova și a fotografiat pe telefon mobil toată informația procesată de operatori fiind o încălcare contrar legii privind datele cu caracter personal care s-ar fi folosit pentru coruperea acestora. În a doua jumătate a zilei de 19 noiembrie 2023 președintele comisiei Elena Balanco s-a aflat la ușa secției de votare în care abuziv a receptionat toate buletinele de identitate ale fiecărui alegător care menționa unde și ce să facă.

La observațiile operatorului Curcubet Andrei din motiv că sunt încălcate procedurile operaționale făcute în calculator, aceasta din urmă le-a ignorat, în așa mod s-a ocolit identificarea făcută de operator. O altă încălcare a indicat că, în toată ziua de 19 noiembrie 2023 la intrarea în satul Cocieri angajații IP Dubăsari în număr de peste 7 persoane au fixat numere de automobile care transportau alegătorii organizat pe ruta Corjova–Cocieri, în acest sens fiind întocmite peste 20 de procese verbale. O altă încălcare este că, în perioada lunii septembrie 2023 membrii Mișcării Respect Moldova au organizat o listă de fapt a tuturor locuitorilor comunei Corjova în care se indica datele de identificare, seria, număr IDNP, adresa în urma căreia se bifa semnătura pentru primirea a 200 lei de vot.

Pe data de 19 noiembrie 2023 toți acei care au bifat semnătura în listele din septembrie au primit cei 200 lei, iar după amiază zilei suma s-a ridicat la 500 lei, în cele din urmă la momentul actual majoritatea fiind înșelați 2 pentru suma neprimită. Solicită reclamantul anularea hotărârii nr. 84 din 01 decembrie 2023 emisă de Consiliul Electoral Nr. 15 Dubăsari și declararea nulității turului II de scrutin electoral al alegerilor generale din 19 noiembrie 2023 efectuat pe teritoriul comunei Corjova, r- nul Dubăsari. Prin încheierea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 05 decembrie 2023, a fost atras în proces în calitate de terț Andrei Sîrbul (f.d.81-82, vol.I).

Prin hotărârea din 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Sergiu Oprea împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dubăsari nr.15 și Comisiei Electorale Centrale, terți Agenția Servicii Publice, Primăria s.Corjova, r-nul Dubăsari, Inspectoratul de poliție Dubăsari și Andrei Sîrbul, privind anularea hotărîrii nr.84 din 01.12.2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dubăsari nr.15 și declararea nulității turului II a alegerilor locale din 19.11.2023 care au avut loc în com.Corjova, r-nul Dubăsari (f.d.124, 136-144, vol.II). La data de 08 decembrie 2023, Sergiu Oprea prin intermediul poștei electronice, a depus cererea de apel împotriva hotărârii din 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central (f.d.

131, 132-134, vol.II). Prin decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel înaintată de Sergiu Oprea și s-a menținut hotărârea din 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul central (f.d. 228, 229-239, vol.II). În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și procedural, iar circumstanțele cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin de către instanța de fond.

Instanța de apel a reținut că în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine faptul că, la examinarea cererii în anulare, legalitatea unui act administrativ, urmează a fi examinată prin prisma verificării dacă autoritatea și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în considerare toate faptele relevante, a respectat limitele legale ale dreptului discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Completul de judecată a constatat că intimatul întemeiat a reținut că, la emiterea hotărârii nr. 40 din 27 noiembrie 2023 Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Corjova nr.15/2, pripit a ajuns la concluzia de acceptare a contestației înaintate de Sergiu Oprea, fără a acumula careva probatoriu, or contestatorul Sergiu Oprea a invocat următoarele încălcări: (1) ilegalități în partea ce ține de întocmirea listelor electorale și a listelor electorale suplimentare; (2) transportarea organizată a alegătorilor spre secția de votare în ziua alegerilor în scopul determinării acestora să își exercite drepturile electorale; (3) au fost sesizate acțiuni de corupere a alegatorilor; (4) în ziua alegerilor desfășurate la data de 19 noiembrie 2023, a fost făcută agitație electorală; (5) conduita membrilor consiliului electoral; (6) conduita unui observator, însă fără a prezenta probe în acest sens.

Ce ține de încălcările admise în listele electorale de bază și suplimentare, Completul de judecată a reținut că, verificarea acestor încălcări e de competența Comisiei Electorale Centrale și care prin dispoziția nr. 116-a din 29 noiembrie 2023 a președintei Comisiei doamna Angelica Caraman a constituit o comisie în scopul verificării corectitudinii întocmirii acestor liste, în temeiul pct. 43 lit. n) din Regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea 3 Comisiei nr. 1098/2023. Astfel, la data emiterii hotărârii nr. 40 din 27 noiembrie 2023 de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Corjova nr.15/2, nu era luată o decizie de către Comisia Electorală Centrală referitor la această chestiune.

În partea ce ține de agitația electorală și transportarea organizată a alegătorilor spre secția de votare în ziua votării, Completul de judecată a specificat că la data emiterii hotărârii nr. 40 din 27 noiembrie 2023 de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Corjova nr.15/2, nu au existat careva constatări din partea organelor de ordine despre acțiunile pretins ilegale și adeverirea faptelor invocate, or conform notei informative prezentate de către OSS al SP nr.3 (Cocieri) a IP Dubăsari, la momentul examinării sesizării, controlul nu era finisat și era necesar de a fi efectuate mai multe acțiuni. La fel, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Corjova nr.15/2 nu a examinat careva probe prin care să constate încălcarea conduitei de către un membru al comisiei și a observatorului desemnat din partea unui partid politic, pe care Sergiu Oprea le-a invocat.

În acest context, Completul de judecată analizând conținutul hotărârii nr. 40 din 27 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Corjova nr.15/2 de acceptare a contestației prin care s-a solicitat declararea nulității turului doi de scrutin al alegerilor locale generale desfășurat în com. Corjova, r-nul Dubăsari, a stabilit că organul electoral nu a descris nici un argument pe baza căruia a ajuns la soluția de admitere a contestației. Mai mult, toate considerentele descrise în actul administrativ emis combat argumentele contestatarului, ceea ce denotă că soluția adoptată contravine părții descriptive a hotărârii.

Astfel, Completul de judecată a concluzionat că, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dubăsari nr.15 la examinarea cererii prealabile înaintate de Andrei Sîrbul întemeiat a ajuns la concluzia privind anularea hotărârii nr. 40 din 27 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Corjova nr.15/2 „Cu privire la examinarea contestației înregistrată sub nr.CEC- 7/10708.1 din 21.11.2023 prin care se solicită declararea nulității turului II de scrutin al alegerilor locale generale desfășurate în com. Corjova, r-nul Dubăsari”.

Ceea ce ține de argumentul invocat de apelant precum că la emiterea hotărârii instanța de fond nu a ținut cont de argumentele invocate, Completul de judecată l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or instanța de fond, conducându-se de prevederile art. 176 din Codul electoral, nu era în drept să dea apreciere circumstanțelor și probelor identificate ulterior emiterii actului administrativ contestat, or în caz contrar își aroga competențe improprii și să anticipeze procedura legal stabilită, ceea ce este inadmisibil. Mai mult, Completul de judecată ține să menționeze că faptele stabilite ulterior emiterii hotărârii nr. 40 din 27 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunal Corjova nr.15/2, vor fi examinate de organul competent în procesul de validare a rezultatelor alegerilor.

La data de 15 decembrie 2023, Sergiu Oprea a depus la Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs împotriva deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, fără a indica careva temeiuri legale de declarare a recursului. În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel. 4 Suplimentar a reiterat că instanța de apel a nu a aplicat normele de drept material corespunzătoare, și anume art. 176 din Codul electoral prevede că alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări care au influențat rezultatele votării.

A menționat că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, deoarece toate probele au fost ignorate, iar normele materiale au fost interpretate greșit. Anume transportarea organizată, agitația la raza de 100 metri, rata de participare la scrutin, plasarea persoanelor decedate, coruperea alegătorilor, stau la baza anulării scrutinului deoarece toate împreună au schimbat rezultatele alegerilor din 19 noiembrie 2023. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 14 decembrie 2023, și conform extrasului din poșta electronică dispozitivul deciziei a fost notificat recurentului la 14 decembrie 2023 (f.d. 240, vol. II). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 15 decembrie 2023 (f.d. 241, vol. II).

La 19 decembrie 2023 Comisia Electorală centrală a depus referință la cererea de recurs, menționând că soluția pe marginea situației date rămâne a fi soluționată de către instanță, aceasta urmând să se pronunțe dacă erorile admise privind listele electorale și cele invocate de contestatari au influențat rezultatele alegerilor. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Sergiu Oprea, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la 5 rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către Sergiu Oprea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Sergiu Oprea, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față 6 de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Sergiu Oprea. Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus Sergiu Oprea se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 7