2ra-428/23 — cu privire la încasarea pensiei de întretinere

2ra-428/23 — cu privire la încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-428/23

2-21185251-01-2ra-21032023

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud.: V. Negurița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Onica,

reprezentat de avocatul Pavel Budu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Onica

împotriva Verei Onica, Corinei Onica, Cristinei Butucel, Sergiu Onica și Artur

Onica cu privire la încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Anatolie Onica și menținută hotărârea din 27

mai 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 15 decembrie 2021, Anatolie Onica, reprezentat de avocatul Pavel Budu

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Verei Onica, Corinei Onica,

Cristinei Butucel, Sergiu Onica și Artur Onica cu privire la încasarea pensiei de

întreținere (f. d. 1-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la 29

aprilie 1979 a fost încheiată căsătoria cu Vera Puica (după căsătorie Onica), din

care au patru copii și anume Corina Onica, născută la XXXXX, Cristina Butucel

(anterior Onica), născută la XXXXX, Sergiu Onica, născut la XXXXX și Artur

Onica, născut la XXXXX.

A relevat că, potrivit certificatului de încadrare în grad de dizabilitate, este

încadrat în grad de dizabilitate XXXXX, fiind stabilit pentru perioada de la 01

noiembrie 2020 fără termen.

A menționat că, potrivit informației eliberate de Primăria comunei Rădeni,

raionul Strășeni, locuiește de unul singur din anul 2018, soția și copiii nu-l

contactează și nici suport din partea lor nu are. Astfel, atât copiii, cât și soția nu-i

oferă nici un sprijin nici moral și nici material.

A susținut că, și-a onorat obligația de tată și soț, a întreținut familia și copiii,

i-a crescut, i-a educat și le-a oferit tot ce a avut mai bun, însă la moment a rămas

1

de unul singur și unica sursă de existență este pensia de dizabilitate în cuantum de

2 000 de lei.

În drept, Anatolie Onica, reprezentat de avocatul Pavel Budu și-a întemeiat

pretențiile în temeiul art. 5, 85, 166 din Codul de procedură civilă,

art. 796, 797 din Codul civil, art. 80, 82 din Codul familiei.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și încasarea de la Vera

Onica, Corina Onica, Cristina Butucel, Sergiu Onica și Artur Onica în beneficiul

său a pensiei de întreținere în mărime de 1 500 de lei/lunar de la fiecare, începând

cu data depunerii cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 27 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la Corina Onica, Cristina Butucel, Sergiu Onica și Artur

Onica în beneficiul lui Anatolie Onica pensia de întreținere a părintelui inapt de

muncă în mărime de câte 500 de lei/lunar, de la fiecare copil în parte, începând cu

15 decembrie 2021 și până la restabilirea capacității de muncă sau decesul lui

Anatolie Onica.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

A fost încasată de la Corina Onica, Cristina Butucel, Sergiu Onica și Artur

Onica în beneficiul statului taxa de stat în sumă de câte 180 de lei de la fiecare,

de la care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de chemare în judecată

pentru cerința încasării pensiei de întreținere.

Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Anatolie Onica și menținută hotărârea din 27 mai 2022 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel au

luat în calcul primordial posibilitățile copiilor lui Anatolie Onica, astfel cerințele

acestuia nu pot fi satisfăcute în detrimentul intereselor intimaților și ai copiilor

acestora (nepoții reclamantului), care la fel necesită cheltuieli în vederea

întreținerii, or prin stabilirea unei pensii de întreținere pentru reclamant într-un

volum mai mare ar putea leza grav drepturile copiilor și ar duce la reprimarea

intereselor acestora în raport cu bunicul acestora – Anatolie Onica, care mai

dispune și de o pensie de aproximativ 2 000 de lei.

Totodată, instanța de fond și instanța de apel au considerat că cuantumul

stabilit este unul echitabil atât în raport cu reclamantul, cât și cu pârâții, care au

obligația legală de a-și întreține părinții, însă revendicările acestuia sunt

disproporționate și inechitabile în raport cu posibilitățile financiare ale copiilor

săi, situația materială cărora nu le permite achitarea unei pensii de întreținere mai

mari, iar din acest motiv cerințele apelantului ce depășesc cuantumul sumei de

500 de lei de la Corina Onica, Cristina Butucel, Sergiu Onica Sergiu și Artur

Onica urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

Cu referire la cerința reclamantului Anatolie Onica cu privire la încasarea

de la Vera Onica a pensiei de întreținere în mărime de 1 500 de lei, instanța de

fond și instanța de apel au apreciat ca fiind neîntemeiată, în contextul în care a

fost stabilit ca Vera Onica este pensionară pe limita de vârstă, având o pensie în

mărime de 1 200 de lei, care este unica sa sursă de venit, fiind evident sub limita

minimumului de existență, prin urmare, Vera Onica nu dispune de posibilitatea

întreținerii soțului său, nefiind întrunite prevederile art. 83 alin. (3) din Codul

2

familiei, iar pretențiile apelantului depășesc în mod evident venitul de fapt de care

beneficiază soția sa.

La 23 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Anatolie Onica,

reprezentat de avocatul Pavel Budu, a declarat recurs împotriva deciziei din

14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

admisă cererea de chemare în judecată (f. d. 174-176).

În motivarea recursului, Anatolie Onica, reprezentat de avocatul Pavel

Budu a indicat că decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

emisă cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material și

procedural.

A menționat că la rândul său a avut grijă de familia sa, a întreținut, a crescut

și educat copii, însă la momentul de față revine obligația copiilor și soției de a

acorda sprijin tatălui, care este în grad sever de dizabilitate.

Prin urmare consideră că corect ar fi ca fiecare copil și soția să-i achite

pensie de întreținere în cuantum a câte 1 500 de lei fiecare, în total 7 500 de lei,

suma care îi va asigura un trai decent și va acoperi toate cheltuielile.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 14 decembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul oficiului poștal, în

adresa părților, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 163), însă

lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 23 februarie 2023, în termenul legal.

La 22 martie 2023, în adresa Verei Onica, Corinei Onica, Cristinei Butucel,

Sergiu Onica și Artur Onica a fost expediat copia recursului declarat de Anatolie

Onica, reprezentat de avocatul Pavel Budu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 180), fiind recepționată de Artur Onica la 29 martie

2023, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 182).

Corespondența expediată în adresa Corinei Onica și Sergiu Onica a fost

restituită în adresa instanței cu mențiunea factorului poștal „nereclamat”

(f. d. 194-205).

La 10 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Vera Onica a depus

referință la recursul declarat de Anatolie Onica, reprezentat de avocatul Pavel

Budu, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil și neîntemeiat cu

menținerea hotărârii din 27 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a

deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind legale și

fondate (f. d. 191-193).

La 26 aprilie 2023, Cristina Butucel, reprezentată de avocatul Serghei Rusu

a depus referință la recursul declarat de Anatolie Onica, reprezentat de avocatul

Pavel Budu, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, casarea

deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu transmiterea cauzei

la rejudecare în alt complet de judecată, întrucât instanța de apel a dispus

examinarea cauzei în lipsa citării legale a Cristinei Butucel (f. d. 184-189).

3

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

Anatolie Onica, reprezentat de avocatul Pavel Budu, împotriva deciziei din

14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01

septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Anatolie Onica, reprezentat de avocatul Pavel Budu este inadmisibil, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Anatolie Onica,

reprezentat de avocatul Pavel Budu, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de Anatolie Onica, reprezentat de avocatul Pavel Budu conține

obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării

cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul

nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și

în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

5

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Anatolie Onica,

reprezentat de avocatul Pavel Budu, ca fiind inadmisibil.

Cu referire la alegațiile Cristinei Butucel, reprezentată de avocatul Serghei

Rusu indicate în referință, precum că Curtea de Apel Chișinău a dispus

examinarea cauzei în lipsa citării legale a acesteia, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție le apreciază critic.

În conformitate cu art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă își

schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul

ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de

comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței

și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are

sediul acolo.

Instanța de apel a expediat la adresa Cristinei Butucel în sat. XXXXX,

r-nul XXXXX, indicată în cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii din 27

mai 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f. d. 113) și în referința depusă

la recursul declarat de Anatolie Onica (f. d. 184), copia încheierii din 17 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, copia cererii de apel depusă de Anatolie Onica și

citația pentru data de 14 decembrie 2022, ora 11:00, corespondența însă fiind

restituită cu mențiunea factorului poștal „plecat din țară” (f. d. 146-146 verso).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

deși Cristina Butucel, în referința depusă la cererea de chemare în judecată, la

24 ianuarie 2022, a indicat că se află peste hotarele țării, instanța de apel și-a

îndeplinit în mod corespunzător obligația de înștiințare la adresa indicată de ea

personal în cererea de apel nemotivată – sat. XXXXX, r-nul XXXXX, care se

prezumă a fi o adresă nouă, reieșind din prevederile art. 107 alin. (1) din Codul

de procedură civilă.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anatolie Onica, reprezentat de

avocatul Pavel Budu, împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

6