2ac-447/23 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- stramutarea cauzei
2ac-447/23 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-447/23
2-23068969-01-2ac-16112023
Î N C H E I E R E
20 decembrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Aliona Miron
examinând chestiunea privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău
la o altă instanță de judecată egală în grad, pentru soluționarea strămutării de la
Judecătoria Chișinău la o altă instanță egală în grad,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gîrlea
împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova,
Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău
și Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cauzat
prin infracțiune și compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică,
a c o n s t a t a t :
La 12 mai 2023, Victor Gîrlea a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii
Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău și
Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cauzat
prin infracțiune și compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică.
Prin încheierea din 25 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a transmis Curții de Apel Chișinău cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Gîrlea împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii
Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de
Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material
și moral, cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor pentru asistența
juridică, pentru soluționarea chestiunii strămutării cauzei la o altă instanță egală în
grad.
Prin încheierea din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a transmis
Curții Supreme de Justiție cauza civilă, pentru soluționarea chestiunii strămutării
cauzei de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru la o altă instanță de judecată egală
în grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a remite cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru
soluționarea chestiunii strămutării cauzei de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță
de judecată egală în grad, din motivele ce succed.
1
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța
strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar
putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că, strămutarea cauzei
în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța
ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, temeiul de
strămutare a cauzei, reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea
unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi
considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la
instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților
la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost
sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.
În motivarea strămutării cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,
pentru soluționarea strămutării de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță de același
nivel, Curtea de Apel Chișinău, în încheierea din 02 noiembrie 2023, a invocat că
există motive întemeiate care ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea prezentei cauze civile, deoarece
Curtea de Apel Chișinău are calitatea de pârâtă.
Completul de judecată învederează că, simplele bănuieli nu pot motiva
eventuala părtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea chestiunii
cu privire la strămutarea cauzei de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță de
judecată egală în grad, la caz, fiind un incident procedural.
Conform art. 1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la
statutul judecătorului, judecătorii instanțelor judecătorești sînt independenți,
imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod
independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni,
amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități,
inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere
independenței individuale a judecătorului.
În conformitate cu art. 20 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la înfăptuirea
justiției în cauze civile, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Orice
imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută
de lege.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz
concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli
în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli
de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de
calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de
strămutare.
În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială.
Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența
sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.
2
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare
subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui
judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit
garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens.
În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un
complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este
imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această
bănuială poate fi obiectiv justificată.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a remite cauza Curțiii de Apel Chișinău, pentru
soluționarea strămutării de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță egală în grad.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se remite Curții de Apel Chișinău, cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Victor Gîrlea împotriva Președintelui Republicii Moldova,
Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții
Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău cu privire la
repararea prejudiciului material și moral, cauzat prin infracțiune și compensarea
cheltuielilor pentru asistența juridică, pentru soluționarea strămutării de la
Judecătoria Chișinău la o altă instanță egală în grad,
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Aliona Donos
3