3ra-310/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-310/23 2-20117475-01-3ra-27032023 Î N C H E I E R E 20 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Aliona Donos Ion Malanciuc examinând cererea depusă de SRL „Avia Invest”, în persoana administratorului Boris Salov, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, c o n s t a t ă: La 22 septembrie 2020, SRL „Avia Invest” a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Agenției Proprietății Publice, solicitând anularea Notificării de rezoluțiune nr.09-05-3113 din 08 iulie 2020, prin care Agenția Proprietății Publice a rezoluționat contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea Aeroportului Internațional Chișinău și a terenului aferent nr.4/03 din 30 august 2013 încheiat cu SRL „Avia Invest”,

cu restituirea de către SRL „Avia Invest” a tuturor activelor ce au făcut obiectul concesiunii și îmbunătățirile care nu pot fi separate de obiectul concesiunii fără a-i cauza prejudicii, care au fost aduse de către concesionar acestui obiect, precum și construcțiilor executate pe terenurile concesionate și cele achiziționate fără consimțământul concedentului precum și a terenului aferent, în termen de 180 de zile prevăzut la art.24 din contract, precum și anularea deciziei nr.05-05-3336 din 17 iulie 2020 de respingere a cererii prealabile. Concomitent, reclamanta, în temeiul art.214 alin.(1) din Codul administrativ, a solicitat suspendarea executării Notificării de rezoluțiune nr.09-05-3113 din 08 iulie 2020 emisă de Agenția Proprietății Publice (f.d.2, vol.I).

Prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (menținută prin decizia din 07 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău) a fost admisă cererea SRL „Avia Invest” și suspendată executarea Notificării de rezoluțiune nr.09-05- 3113 din 08 iulie 2020 emisă de Agenția Proprietății Publice, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești (f.d.58-67, 130-141, vol.III). Prin hotărârea din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de SRL „Avia Invest” ca neîntemeiată. Au fost menținute măsurile de asigurare aplicate prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei 1 Chișinău, sediul Râșcani, până când hotărârea judecătorească va deveni definitivă, după ce se anulează (f.d.105).

La 18 martie 2022, SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri, a depus apel la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 07 iulie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii în sensul formulat (f.d.108, 148-158, vol. IV).

La 17 noiembrie 2022, SRL „Avia Invest” a depus cerere privind suspendarea examinării cauzei în ordine de apel (f.d.43, vol. V). La 17 noiembrie 2022, SRL „Avia Invest” a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.89, vol. V). Prin încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind suspendarea examinării cauzei în ordine de apel (f.d.111, vol. V). Prin încheierea din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.115-118, vol. V). La 21 noiembrie 2022, SRL „Avia Invest” a depus cereri privind atragere în proces în calitate de terți ОАО „Komaksavia Airport Invest” Ltd, OAO „Khabarovsky Airport”, Comisia de Monitorizare a Concesiunii și SA „Garanție” (f.d.183,187, 190, vol. V). La 21 noiembrie 2022, SRL „Avia Invest” a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.1, vol. VI).

La 21 noiembrie 2022, SRL „Avia Invest” a mai depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.35, vol. VI). Prin încheierea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.103, vol.VI). Prin încheierea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.108, vol.VI).

Prin încheierea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind atragere în proces în calitate de terți ОАО „Komaksavia Airport Invest” Ltd și OAO „Khabarovsky Airport” (f.d.111, vol.VI). Prin încheierea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind atragere în proces în calitate de terț a Comisiei de Monitorizare a Concesiunii (f.d.115, vol.VI). La 22 noiembrie 2022, SRL „Avia Invest” a depus cereri privind atragere în proces în calitate de terți ООО „Арсеналь-Капитал” și SA „Garanție” (f.d.129, vol. V). 2 La 22 noiembrie 2022, SRL „Avia Invest” a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.190, vol. VI).

Prin încheierea din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind atragere în proces în calitate de terți ООО „Арсеналь-Капитал” și SA „Garanție” (f.d.33, vol. VII). Prin încheierea din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale (f.d.37, vol. VII). Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri și menținută hotărârea din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 21 decembrie 2022 și 22 decembrie 2022, SRL „Avia Invest”, prin intermediul reprezentanților săi împuterniciți, Irina Doncenco, în baza procurii nr.12/277 din 07 aprilie 2022 și avocatul Lunga Dmitri, în baza mandatului seria nr.0474265 din 21 decembrie 2022, a depus recurs inițial (nemotivat) împotriva deciziei instanței de apel (f.d.107-108, 112-116, vol. VII).

La 10 februarie 2023, SRL „Avia Invest”, prin intermediul avocatului Lunga Dmitri și reprezentantului împuternicit Alexandru Calin, în baza procurii nr.12/49 din 19 ianuarie 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând anularea încheierilor Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022, prin care au fost respinse cererile depuse de SRL „Avia Invest” privind suspendarea examinării cauzei în ordine de apel și privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale, anularea încheierilor din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale și declarată inadmisibilă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate cu sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale, precum și prin care au fost respinse cererile depuse de SRL „Avia Invest” privind atragere în proces în calitate de terți ОАО „Komaksavia Airport Invest” Ltd, OAO „Khabarovsky Airport” și a Comisiei de Monitorizare a Concesiunii,

anularea încheierilor din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respinsă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind atragere în proces în calitate de terți ООО „Арсеналь-Капитал” și SA „Garanție”, precum și prin care a fost declarată inadmisibilă cererea depusă de SRL „Avia Invest” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unor prevederi legale, anularea deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat (f.d.2-33, vol. VIII).

La 27 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției Proprietății Publice copia recursului depus de SRL „Avia Invest”, cu înștiințarea despre 3 necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea și avizul poștal de recepție anexate la actele cauzei (f.d.211-212, vol.8). La 05 mai 2023, Agenția Proprietății Publice a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de SRL „Avia Invest”, cu menținerea deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe care le consideră legale și întemeiate, pronunțate cu cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Ca rezultat al repartizării dosarului, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de recurs, în mod aleatoriu, judecătorului raportor Aliona Miron. Potrivit fișei de repartizare a cauzei a fost desemnat completul de judecată învestit cu judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, în următoarea componență: Aliona Miron (președinte, judecător), Aliona Donos și Mariana Pitic (judecători) (f.d.145, vol.9). Prin încheierea din 15 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție a fost schimbat membrul completului de judecată la examinarea cauzei menționate, după cum urmează: Aliona Miron (președinte, judecător), Aliona Donos și Diana Stănilă (judecători).

Cauza a fost numită pentru examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 20 decembrie 2023. La 20 decembrie 2023, ora 09:04, SRL „Avia Invest”, în persoana administratorului Boris Salov, a depus o cerere de recuzare a judecătorului Diana Stănilă, care face parte din acest complet. În susținerea cererii, reprezentantul SRL „Avia Invest”, Boris Salov, cu trimitere la prevederile art.50 alin.(1) și alin.(2), și art.202 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, a invocat că, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii s-a hotărât transferul temporar, pentru o perioadă de până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, începând cu 12 noiembrie 2023, în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători, printre care se regăsește inclusiv și judecătorul de la Curtea de Apel Bălți, Diana Stănilă.

Reprezentantul recurentei consideră că, transferul la Curtea Supremă de Justiție denotă că judecătorul Diana Stănilă la moment are susținere politică. În viziunea reprezentantului recurentei prezenta cauză urmează să fie examinată în componența judecătorilor Curții Supreme de Justiție desemnați în funcții permanente, or, judecătorii de rang inferior deja s-au expus opinia prin hotărârile contestate. Împrejurările descrise creează recurentei suspiciuni rezonabile că examinarea prezentei cauze nu va fi efectuată imparțial și că membrii completului de judecată sunt predispuși din start să adopte o soluție defavorabilă fără a intra în esența argumentelor invocate în recurs.

Ținând cont de circumstanțele enunțate, și întru asigurarea criteriilor obiective de imparțialitate a judecătorilor în cauza dedusă judecății și a încrederii justițiabililor în actul de justiție, evitarea tuturor suspiciunilor asupra legalității, reprezentantul SRL „Avia 4 Invest”, Boris Salov a solicitat admiterea cererii de recuzare a judecătorului Diana Stănilă de la examinarea prezentei cauze. Studiind cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într- o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Din prevederile art.202 alin.(3) și (4) din Codul administrativ rezultă că, declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Din normele de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a prevăzut exhaustiv două condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume: 5 recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi înaintată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Totodată, conform art.2 din Legea nr.100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, prin act normativ se înțelege - act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Potrivit art.4 din Legea nr.100/2017, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.

Reieșind din prevederile art.8 alin.(1) din Legea nr.100/2017, Legea este un act normativ adoptat de Parlament în temeiul normelor constituționale, conform procedurii stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797/1996, precum și de prezenta lege. Conform art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30.03.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă. Conform art.1 alin.(1) și (2) din Legea nr.947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul independenței autorității judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească.

Din prevederile art.4 alin.(1) din Legea nr.947/1996 rezultă că, întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competențe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție a judecătorilor sau de promovare a acestora la o instanță superioară; a1) transferă judecătorii la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, eliberează din funcție judecătorii, numește și eliberează din funcție președinții sau vicepreședinții de instanță; b) primește jurământul judecătorilor; c) aprobă regulamentele privind criteriile și procedura de selectare a candidaților la funcția de judecător, de promovare în funcția de judecător la o instanță superioară, de numire în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței și de transferare a judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară; d) aprobă regulamentul de desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de președinte sau de vicepreședinte al instanței 6 și asigură organizarea și desfășurarea concursului; e) dispune interimatul funcției de președinte sau de vicepreședinte al judecătoriei, al Curții de Apel sau al Curții Supreme de Justiție, în cazul vacanței funcției sau suspendării din funcție a acestora,

până la completarea funcției vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării; f) aplică măsuri de încurajare în privința judecătorilor; g) numește membrii colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și ai colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, conform competenței sale. Astfel, întru respectarea prevederilor art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30.03.2023, prin Hotărârea nr.142/8 din 02 mai 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a hotărât transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a următorilor judecători: Donos Aliona, Judecătoria Bălți; Daguța Sergiu, Curtea de Apel Chișinău; Malanciuc Ion, Judecătoria Criuleni; Puica Viorica, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Parfeni Oxana, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Talpă Boris, Curtea de Apel Chișinău; Eremciuc Ghenadie, Judecătoria Bălți.

Distinct se reține că, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.149 din 27 decembrie 2022, care ulterior a fost modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.32 din 02 martie 2023, nr.37 din 14 martie 2023, nr.40 din 21 martie 2023, nr.52 din 04 aprilie 2023, nr.55 din 10 aprilie 2023, nr.68 din 04 mai 2023, nr.122 din 01 septembrie 2023, nr.200 din 10 noiembrie 2023 și nr.208 din 27 noiembrie 2023, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite complete de judecată permanente pentru anul 2023. Totodată, se remarcă că, prin Hotărârea nr.506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți.

Iar, prin Hotărârea nr.507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începând cu 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecători, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți și Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel Chișinău.

Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.208 din 27 noiembrie 2023, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite complete noi de judecată pentru anul 2023. Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de reprezentantul SRL „Avia Invest”, Boris Salov cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, de la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, nu sunt justificate, având un conținut declarativ. Or, nu se admite 7 recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate a lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

La caz, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului Diana Stănilă nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art.49 și art.50 din Codul administrativ. Or, criticile înaintate de administratorul SRL „Avia Invest”, Boris Salov, în cererea de recuzare se referă de fapt la dezacordul acestuia cu modul de numire a magistratului Diana Stănilă în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, care în viziunea ultimului are susținere politică, și nu cad sub incidența prevederilor art.50 din Codul administrativ, constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind motivate și probate în acest sens.

La acest capitol, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorului Diana Stănilă, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, este Legea nr.65 din 30.03.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (art.21 alin.(8)), care la moment este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

De asemenea, și Hotărârile nr.142/8 din 02 mai 2023, nr.506/31 din 02 noiembrie 2023 și nr.507/31 din 02 noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pentinde la Curtea Supremă de Justiție.

La acest aspect, Curtea Constituțională a notat că, articolul 116 alin. (1) din Constituție le garantează, fără deosebire, independența tuturor judecătorilor instanțelor judecătorești din Republica Moldova, indiferent dacă aceștia funcționează în cadrul judecătoriilor, al curților de apel sau al Curții Supreme de Justiție. Alineatul (5) al articolului 116 din Constituție stabilește condițiile care limitează deciziile privind cariera judecătorilor. Transferul temporar al judecătorilor reprezintă o măsură care ține de cariera lor. Astfel, asemenea decizii trebuie adoptate pe baza unor criterii obiective, conform principiului meritocrației, într-o procedură transparentă și doar 8 cu acordul judecătorilor în discuție.

Orice critică de neconstituționalitate trebuie să demonstreze de ce prevederile legale contestate încalcă normele constituționale. Autorii sesizărilor nu au demonstrat de ce dispozițiile articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65 ar încălca, la modul abstract, condițiile stabilite de articolul 116 alin. (5) din Constituție. Mai mult, Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016, pe care o invocă autorii sesizărilor, are la bază premise diferite. În acea cauză s-a pus problema imposibilității instanțelor judecătorești de a funcționa normal din cauza incapacității din motive de sănătate a judecătorilor de a-și exercita atribuțiile timp de 6 luni, din cauza existenței unor posturi vacante, din cauza volumului mare de activitate al instanței judecătorești sau din alte asemenea cauze.

Cu referire la transferul pe un termen limitat al judecătorilor din cadrul altor instanțe, Curtea a făcut deosebire între judecătorii judecătoriilor și ai curților de apel, pe de o parte, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, pe de altă parte (a se vedea § 44). Deosebirea era necesară pentru că, la acea dată, articolul 116 alin. (4) din Constituție prevedea că judecătorii Curții Supreme de Justiție erau numiți în funcție de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii și că acești judecători trebuiau să aibă o vechime în funcția de judecător de cel puțin 10 ani.

Astfel, nu era posibil un transfer temporar al judecătorilor din cadrul judecătoriilor și al curților de apel la Curtea Supremă de Justiție prin eludarea procedurii parlamentare și prin ignorarea condiției vechimii în funcție de 10 ani (a se vedea § 46). Ulterior, condiția numirii în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către Parlament și condiția vechimii în muncă din articolul 116 alin. (4) din Constituție au fost abrogate prin Legea nr. 120 din 23 septembrie 2021, în vigoare din 1 aprilie 2022. Cu privire la abrogarea exigenței numirii în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către Parlament și a celei a experienței de zece ani în funcția de judecător necesară pentru a accede în această funcție, Curtea a reținut că abrogarea articolului 116 alin. (4) din Constituție nu afectează nicio valoare protejată de Constituție.

De asemenea, Curtea a reținut că, din perspectiva Constituției, este important ca procedura de selectare a candidaților pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie reglementată într-un mod care va asigura accederea în această funcție a persoanelor cu o înaltă pregătire juridică, independente și imparțiale. Așadar, Curtea a constatat că, la modul abstract, abrogarea articolului 116 alin. (4) din Constituție nu diminuează nivelul de protecție a independenței judecătorilor și se încadrează în limitele de revizuire stabilite de Constituție (a se vedea Avizele nr. 1 din 22 septembrie 2020, §§ 62, 64, 66, și nr. 2 din 3 decembrie 2020, §§ 50- 53). Totodată, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret, va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia 9 (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție rezumă că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Diana Stănilă la examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă. Din motivele menționate, și având în vedere că, cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă este neîntemeiată și nu se încadrează în prevederile art.50 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a o respinge.

În conformitate cu art.50, art.52, art.202, art.195, art.230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.50-53 din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de SRL „Avia Invest”, în persoana administratorului Boris Salov, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”, reprezentată de avocatul Lunga Dmitri împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Aliona Donos Ion Malanciuc 10