2ra-39/23 — încasarea plătilor salariale neachitate

2ra-39/23 — încasarea plătilor salariale neachitate (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.2ra-39/23

2-21167699-01-2ra-09012023

Prima instanță - Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga ( jud.: V. Muntean)

Instanța de apel - Curtea de Apel Cahul (jud.: G. Vavrin, I. Dănăilă, V. Movilă)

D E C I Z I E

15 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul – Aliona Miron,

judecători – Oxana Parfeni, Aliona Donos, Diana Stănilă, Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gubenco

Serghei împotriva Ministerului Justiției, intervenienților accesorii Curtea de Apel

Comrat, Ministerul Finanțelor și Procuratura Generală cu privire la încasarea

plăților salariale neachitate,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 13 octombrie 2022,

c o n s t a t ă :

La 12 noiembrie 2021, Gubenco Serghei a depus în instanța de judecată cerere

de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienților accesorii

Curtea de Apel Comrat, Ministerul Finanțelor și Procuratura Generală, solicitând

încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției a

plăților salariale neachitate în perioada suspendării ilegale din funcție de judecător

la Curtea de Apel Comrat, în sumă de 1 731 000,83 lei.

În motivarea a indicat că, la 15 septembrie 2016 în privința sa a fost începută

urmărirea penală, în baza art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Prin hotărârea nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, Consiliul Superior al

Magistraturii, a dispus suspendarea sa din funcția de judecător la Curtea de Apel

Comrat, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 544 cu privire la statutul

judecătorului, în legătură cu pornirea urmăririi penale.

Astfel, ca urmare a suspendării din funcție i-a fost sistată plata salariului.

Prin ordonanța Procurorului în Procuratura Anticorupție din 30 septembrie

2020, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală în cauza penală pornită în baza

art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 275 alin. (3) din

Cod de procedură penală, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

incriminate.

Reclamantul a susținut că în astfel de circumstanțe în temeiul art. 24 alin. (4)

din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în cazul

prevăzut la alin. (1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția judecătorului sau a fost

1

pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, suspendarea din

funcție încetează și judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.

Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 308/26 din 27

octombrie 2020, a anulat suspendarea sa din funcție de judecător la Curtea de Apel

Comrat, fiind dispusă concomitent și reluarea activității sale de judecător la Curtea

de Apel Comrat, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.

Întru executarea hotărârii nr. 308/26 din 27 octombrie 2020 a Consiliului

Superior al Magistraturii, la 04 noiembrie 2020, Președintele interimar al Curții de

Apel Comrat s-a adresat cu demers către Consiliul Superior al Magistraturii,

solicitând alocarea de resurse financiare suplimentare, pentru a-i achita salariul

pentru întreagă perioadă de suspendare din funcție din 20 septembrie 2016 până la

26 octombrie 2020.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 93/11 din 13 aprilie

2021, a fost respins demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat,

privind alocarea de resurse financiare suplimentare.

Astfel, la 04 iunie 2021, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Curtea de Apel Comrat, cu

privire la anularea pct. 1 a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 93/11

din 13 aprilie 2021.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2021, a fost respinsă

acțiunea cu privire la anularea pct. 1a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 93/11 din 13 aprilie 2021, în partea respingerii demersului Președintelui

interimar al Curții de Apel Comrat, referitor la alocarea mijloacelor financiare

suplimentare, pentru a-i achita salariul, pentru întreagă perioadă de suspendare din

20 septembrie 2016 până la 26 octombrie 2020, ca neîntemeiată.

Reclamantul a susținut că în perioada suspendării din funcție, nu a primit

plățile salariale în sumă de 1 731 000,83 lei, iar angajatorul Curtea de Apel Comrat

este în imposibilitate să achite aceste plăți, deoarece situația din speță cade sub

incidența Legii nr. 1545 din 28 februarie 1998, privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

În sensul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 28 februarie 1998, este

reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma

reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Iar în temeiul art. 7 lit. a) din Legea nr. 1545 din 28 februarie 1998, în cazurile

menționate la art. 3 alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei

principală de existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite.

Astfel, reclamantul, și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 525, alin.

(1), (2) din Codul de procedură civilă, art. 3 alin. (1) lit. a), (2), art. 6 lit. b) și art. 7

lit. a) din Legea nr. 1545 din 28 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 15 aprilie 2022,

cererea de chemare în judecată depusă de Gubenco Serghei, s-a admis parțial.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

2

în beneficiul lui Gubenco Serghei plățile salariale neachitate, pentru perioada de

suspendarea ilegală din funcție de judecător la Curtea de Apel Comrat, din 20

septembrie 2016 până la 26 octombrie 2020, în sumă de 1 712 610 lei, cu reținerea

contribuțiilor obligatorii în folosul statului.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a fost pus sub

învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(5), art. 243 alin.(3) lit.

b) Cod penal, iar ulterior prin ordonanța procurorului din 30 septembrie 2020 a fost

scos de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzută de art. 42 alin.(5), art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Scoaterea reclamantului de sub urmărire penală în baza prevederilor art. 275

pct. (3) Cod de procedură penală, este temei de reabilitare în drepturi a persoane

supuse urmăririi penale.

În astfel de circumstanțe speței sunt aplicabile prevederile art. 3, 7, 8 alin.(1)

din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Ca urmare, statul are obligația a de a repara prejudiciul material și/sau moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

Instanța a constatat că acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală și de

procuratură față de Gubenco Serghei, i-au cauzat acestuia un prejudiciu material,

considerent din care statul, poartă răspundere patrimonială pentru prejudiciul

cauzat.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței, la 18 aprilie 2022 Ministerul Justiției a

declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârea Judecătoriei Comrat,

sediul Ceadîr-Lunga din 15 aprilie 2022 și adoptarea unei hotărâri noi de respingere

a acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 13 octombrie 2022, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadîr-Lunga, din 15 aprilie 2022.

La 26 decembrie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Cahul din 13 octombrie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, ca

neîntemeiată.

În motivare a invocat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

sunt neîntemeiate.

Examinând cauza instanța de apel a aplicat eronat normele de drept materiale

țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală.

Speței nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, iar

motivarea instanțelor precum că intimatul este în drept să solicite compensarea

prejudiciului în conformitate cu Lega nr.1545, este o interpretare eronată.

Recurentul a susținut că nu а existat о cerere privind suspendarea din funcția

de judecător a intimatului, din partea organului de urmărire реnală sau procuraturii,

ci nemijlocit acest fapt а fost dispus din oficiu de сătre Consiliul Superior al

Magistraturii.

Acțiunile Consiliului Superior al Magistraturii nu cad sub incidența Legii nr.

1545 din 25 februarie 1998. Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi asimilat

3

instanțelor judecătorești, deoarece este organ independent de auto administrare

judecătorească, fapt rezultat din art. 1 din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii.

Suspendarea din funcție a lui Gubenco Serghei, nu a fost realizată în cadrul

unui proces penal sau contravențional, ci a fost efectuată din oficiu de către

Consiliul Superior al Magistraturii și respectiv instanțele investite cu judecarea

fondului eronat au ajuns la concluzia de admitere a acțiunii.

În speță, lipsește legătură cauzală dintre venitul ratat a lui Gubenco Serghei

sub formă de salariu și acțiunile ilicite pretinse din partea organelor de drept.

La 06 ianuarie 2023, Ministerul Justiției a depus recurs suplimentar, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii, ca neîntemeiată.

Cu titlu subsidiar, emiterea unei noi hotărâri de modificare a cuantumului

sumelor încasate.

În argumentarea suplimentului a invocat că la 28 decembrie 2022 în adresa

Ministerului Justiției a parvenit scrisoarea nr.2711 a Curții de Apel Comrat în care

este indicat că Gubenco Serghei a solicitat curții de Apel Comrat achitarea plaților

salariate pentru perioada suspendării din funcția de judecător de la 20 septembrie

2016 pana la 26 octombrie 2020.

La 18 decembrie 2020, a fost emis ordinul nr. 127, prin care administrație

Curții de Comrat în scopul executării pct.2 din Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.308/26 din 27 octombrie 2020, în limitele soldului disponibil al

mijloacelor financiare alocate pentru achitarea salariului angajaților instanței pentru

anul 2020, a ordonat calcularea și achitarea salariului lui Gubenco Serghei pentru

perioadele:

de la data de 07 - până la 30 septembrie 2020, și anume 18 zile lucrătoare:

de la data de 01 - până la 26 octombrie 2020, și anume 18 zile lucrătoare:

Calculul salariului pentru perioada menționată a constituit 54 871,36 lei.

La 22 decembrie 2020, salariul pentru perioada respectivă a fost transferat pe

contul bancar a intimatului Gubenco Serghei în sumă de 33 895, 44 lei.

Astfel, instanța de fond și apel, neîntemeiat au dispus încasarea sumei

plaților salariale neachitate pentru ansamblul perioadei de suspendare, în contextul

în care conform scrisorii Curții de Apel Comrat, au fost deja achitate sumele pentru

perioada 07 – 30 septembrie 2020 și 01 - 26 octombrie 2020.

Acest fapt determină necesitatea admiterii recursului, inclusiv din

considerentul realizării unui calcul eronat al plăților salariale, pentru modificarea

sumelor solicitate.

Cu referire la termenul de depunere a recursului.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei la 13 octombrie 2022.

Potrivit informației de la fila dosarului 57, Vol. II, instanța de apel a comunicat

părților decizia motivată la 12 decembrie 2022, respectiv, cererea de recurs

declarată la 26 decembrie 2022, este depusă în termenul prevăzut de art.434 din

Codul de procedură civilă.

La 09 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la

4

data primirii scrisorii, fiind recepționat potrivit avizelor de recepție de la fila

dosarului 85-87 Vol. II.

Prin referința depusă la 27 ianuarie 2023, Curtea de Apel Comrat a invocat că

la 18 decembrie 2020, a fost emis ordinul nr. 127, prin care administrație Curții de

Comrat în scopul executării pct.2 din Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.308/26 din 27 octombrie 2020, în limitele soldului disponibil al

mijloacelor financiare alocate pentru achitarea salariului angajaților instanței pentru

anul 2020, a ordonat calcularea și achitarea salariului lui Gubenco Serghei pentru

perioadele:

de la data de 07 - până la 30 septembrie 2020, și anume 18 zile lucrătoare:

de la data de 01 - până la 26 octombrie 2020, și anume 18 zile lucrătoare:

Calculul salariului pentru perioada menționată a constituit 54 871,36 lei.

La 22 decembrie 2022, salariul pentru perioada respectivă fost transferat pe

contul bancar a lui Gubenco Serghei în sumă de 33 895, 44 lei.

Astfel, Curtea de Apel Comrat a solicitat ca la examinarea recursului să se ia în

considerație circumstanțele date.

Prin referința depusă la 27 ianuarie 2023 Gubenco Serghei a invocat că soluția

instanțelor ierarhic inferioare este corectă și emisă cu aplicarea corectă a legii

materiale aplicabile speței și a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia.

Totodată, a confirmat achitarea salariului pentru perioada de la data de 07 -

până la 30 septembrie 2020, și anume 18 zile lucrătoare: de la data de 01 - până la

26 octombrie 2020, și anume 18 zile lucrătoare: în cuantum de 54 871,36 lei.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 iunie 2023 recursul declarat

de Ministerul Justiției, a fost considerat admisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Ministerul Justiției, a fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

5

Astfel, verificând decizia contestată, motivele recursului, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis, pentru

considerentele ce vor succede.

În corespundere cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

În temeiul art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Din actele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

în esență următoarele:

La 14 februarie 2014, în privința judecătorului Gubenco Serghei a fost pornită

urmărirea penală, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin.(3) lit. b)

Cod penal.

La 15 septembrie 2016, în privința judecătorului Gubenco Serghei a fost

pornită urmărirea penală, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, alin.(5),

243 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie

2016, s-a dispus suspendarea judecătorului Curții de Apel Comrat, Gubenco

Serghei, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 544 cu privire la statutul

judecătorului.

Prin ordonanța Procurorului în Procuratura Anticorupție din 30 septembrie

2020, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Gubenco Serghei,

din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5), art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.308/26 din 27 octombrie

2020, a anulat suspendarea judecătorului Curții de Apel Comrat, Gubenco Serghei,

cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.

Astfel, Gubenco Serghei a depus acțiune civilă împotriva Ministerului Justiției,

intervenienților accesorii Curtea de Apel Comrat, Ministerul Finanțelor și

Procuratura Generală prin care a solicitat încasarea plăților salariale neachitate, în

perioada suspendării din funcție.

Ca temei de drept, a invocat prevederile art. 3 alin. (1) lit. a), (2), art. 6 lit. b) și

art. 7 lit. a) din Legea nr. 1545 din 28 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Analizând acțiunea atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut că

acțiunea reclamantului este întemeiată.

Completul de judecată conchide că, instanțele ierarhic inferioare au aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată, ceea a dus la emiterea unor soluții greșite în

acest sens.

Potrivit art.1 al Legii nr. 1545/1998 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului, prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează

cazurile, modul și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul

6

cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de

organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești.

Art. 3 al Legii nr. 1545/1998 reglementează că, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale,

aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu

părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a

percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau

suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură

care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale

sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor

legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a

ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu

funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din

instanțele judecătorești.

Totodată, potrivit art.7 lit. a) în cazurile menționate la art.3, persoanei fizice

sau juridice i se compensează sau i se restituie salariul și alte venituri provenite din

muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, de care a fost privată în urma

acțiunilor ilicite.

Completul de judecată observă că, prevederile Legii nr. 1545/1998 stipulează

cazurile în care intervine răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciul

cauzat persoanei prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale

de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești și

apariția dreptului la repararea acestui prejudiciu.

Astfel, Completul de judecată reține că prevederile Legii nr. 1545/1998 nu sunt

incidente cazului de față, nefiind mecanismul care reglementează răspunderea

patrimonială a unei autorități a statului, în cazul judecătorilor.

Conform art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire

la statutul judecătorului, judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din

oficiu, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privința lui se

începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza

respectivă.

În speța de față, Gubenco Serghei a fost suspendat din funcția de judecător,

prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie

2016.

Completul de judecată reține că, judecătorul Gubenco Serghei fiind suspendat

din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii i s-a aplicat

incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de Legea cu privire la statutul

judecătorului.

În considerarea argumentelor expuse, Completul de judecată apreciază că

mecanismul de încasarea plăților salariale neachitate în perioada suspendării din

7

funcție de judecător nu pot fi valorificate prin prisma Legii nr. 1545/1998, acestea

nefiind aplicabile speței.

Or, solicitările privind încasarea plăților salariale neachitate în perioada

suspendării din funcție de judecător sunt incidente Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului și legislației muncii și nicidecum Legii nr.

1545/1998.

Potrivit art. 123 alin. (1) din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii

asigură numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție și aplicarea de

măsuri disciplinare față de judecători. Consiliul Superior al Magistraturii își exercită

atribuțiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate.

În conformitate cu art.1 alin.(2) din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii

exercită autoadministrarea judecătorească.

În temeiul art. 20 alin.(1) și (5) din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii chestiunile ce țin de promovarea la o

instanță superioară, transferarea la o instanță de același nivel sau la o instanță

inferioară, detașarea, suspendarea, demisia și eliberarea din funcție a judecătorului

sunt examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile legii.

(5) Suspendarea din funcție a judecătorului se efectuează de Consiliul Superior

al Magistraturii în condițiile art.24 din Legea cu privire la statutul judecătorului.

Potrivit art.329 alin.(1) din Codul muncii angajatorul este obligat să repare

integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării

salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a

munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

În virtutea art. 330 alin.(1) lit. e) Codul muncii angajatorul este obligat să

compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării

ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de

reținere a plății salariului.

La caz, îngrădirea îndeplinirii obligațiunilor de serviciu, nu au avut loc prin

acțiunile organelor de urmărire penală, sau instanțelor judecătorești, dar prin efectul

hotărârii Consiliul Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016.

Respectiv, obligarea la plata prejudiciu material suportat de către Gubenco

Serghei, ca urmare a suspendării din funcție, de către Consiliul Superior al

Magistraturii nu este reglementată de dispozițiile prevăzute de Legea nr. 1545/1998,

acestea inaplicabile fiind speței.

Or, ca urmare a intentării unei cauze penale în privința judecătorului Gubenco

Serghei, Consiliul Superior al Magistraturii a decis din oficiu suspendarea din

funcție, dar nu la cererea organului de urmărire penală.

În circumstanțele date, Completul de judecată menționează că în speță,

instanțele inferioare au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și ca urmare, au

emis o soluție greșită.

Pentru considerentele expuse mai sus, ținând cont de dispoziția art. 432 alin.

(2) lit. b) din Codul de procedură civilă, va admite recursul Ministerului Justiție,

casa hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 15 aprilie 2022 și

decizia Curții de Apel Cahul din 13 octombrie 2022 și va pronunța o nouă hotărâre

de respingere a acțiunii.

8

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiție.

Se casează hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 15 aprilie

2022 și decizia Curții de Apel Cahul din 13 octombrie 2022 și se pronunță o nouă

hotărâre prin care:

Cererea de chemare în judecată depusă de Gubenco Serghei împotriva

Ministerului Justiției, intervenienților accesorii Curtea de Apel Comrat, Ministerul

Finanțelor și Procuratura Generală cu privire la încasarea plăților salariale

neachitate, se respinge ca fiind neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9