2ra-1182/23 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de întreţinere
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1182/23 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra–1182/2023
2-21159075-01-2ra-22082023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – O. Parfeni
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton
Î N C H E I E R E
13 decembrie 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Diana Stănilă
Aliona Donos
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Natalia Cotorobai,
reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cotorobai
împotriva lui Veaceslav Cotorobai și Marianei Cotorobai, cu privire la încasarea și
modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori,
împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul declarat de către Natalia Cotorobai și s-a menținut hotărârea din 28
octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a c o n s t a t a t:
La 27 octombrie 2021, Natalia Cotorobai a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Veaceslav Cotorobai și Marianei Tacu, prin care a solicitat încasarea
și modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la data de 02 iunie 2007, a
încheiat căsătoria cu Veaceslav Cotorobai. La momentul încheierii căsătoriei,
cunoștea că Veaceslav Cotorobai este divorțat și are un copil minor cu fosta soție,
care se afla la întreținerea mamei și că între copârâți ar fi existat o înțelegere că
Veaceslav Cotorobai va contribui cu ce este necesar pentru întreținerea copilului
minor.
Fiind în căsătorie cu Veaceslav Cotorobai, la data de xxxxx s-a născut fiul
xxxxx, iar la data de xxxxx, s-a născut fiul xxxxx.
Atât după nașterea primului copil, cât și după celui de-al doilea copil, a fost
nevoită să-și i-a concediu pentru îngrijirea copiilor minori pentru o perioadă de 3
ani.
De la nașterea copiilor minori și până în prezent soții, Veaceslav Cotorobai și
Natalia Cotorobai, au întâmpinat multe dificultăți, rămânând uneori chiar și fără
resurse financiare, ea fiind nevoită să apeleze la împrumuturi.
Reclamanta a susținut că, luând în considerație faptul că Veaceslav Cotorobai
mai are la întreținere încă un copil minor din altă căsătorie, a avut o înțelegere că ea
1
nu se implică în relațiile dintre acesta și fosta soție, inclusiv, cu privire la întreținerea
copilului minor.
În luna octombrie 2021, a fost informată despre faptul că salariul pârâtului
pentru luna septembrie a fost semnificativ mai mic și respectiv a solicitat informație
de la bancă pentru a stabili motivul reținerii unei părți semnificative din salariu.
Reprezentanții băncii i-au comunicat că urmează să se adreseze la locul de muncă a
pârâtului. Adresându-i-se la locul de muncă, i-a fost comunicat faptul că din salariul
pârâtului a fost reținută ¼ la dispoziția executorului judecătoresc.
În urma acțiunilor întreprinse, a aflat că la executorul judecătoresc Anatolie
Chiosa se află în executare un titlu executoriu încă din 2006, prin care Veaceslav
Cotorobai are obligația de a plăti în favoarea Marianei Tacu, pensie pentru
întreținerea copilului minor.
Descoperirea acestui fapt i-a creat o stare de afect, or, până la moment nu
cunoștea despre faptul că în privința lui Veaceslav Cotorobai este emisă o hotărâre
judecătorească, prin care a fost obligat să plătească pensie pentru întreținerea
copilului minor, or, în comun cu pârâtul mai are încă doi copii minori care la fel
necesită să fie întreținuți, respectiv stabilirea pensiei de întreținere în favoarea
copilului minor al lui Veaceslav Cotorobai și Mariana Tacu în cuantum de ¼ încalcă
direct interesele și drepturile copiilor minori comuni cu copârâtul.
Neavând încredere, a solicitat de la Veaceslav Cotorobai prezentarea copiilor
de pe dosarul privind încasarea pensiei de întreținere cât și de pe procedura de
executare. La data de 15 noiembrie 2021, pârâtul i-a prezentat materialele și i-a
comunicat că a plătit până în prezent pensia pentru întreținerea copilului minor în
cuantum de ¼ din salariul mediu pe economie, însă în prezent executorul
judecătoresc i-a comunicat că a expediat demers la locul de muncă cu solicitarea de
a-i fi furnizată informația cu privire la veniturile pârâtului din momentul angajării -
2012, și până în prezent, pentru a-i fi calculată restanța și obligația pârâtului de a
plăti diferența care este aproximativ 200 000 lei și în cazul în care va fi executată va
crea o stare de imposibilitate a ultimului de a executa obligațiile de întreținere a
celorlalți copii minori.
Reclamanta Natalia Cotorobai a solicitat încasarea din contul lui Veaceslav
Cotorobai în beneficiul său pensie pentru întreținerea copiilor minori, xxxxx și
xxxxx, în mărime de 1/6 din salariu și/sau alte venituri din data nașterii copiilor
minori și până la atingerea de către copii a majoratului, micșorarea din data de 09
noiembrie 2007 a cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx,
datorată de către Veaceslav Cotorobai în beneficiul Marianei Tacu, de la ¼ din
salariu și alte venituri lunar, la 1/6 din salariu și alte venituri lunare.
La data de 05 octombrie 2022, avocatul Mihail Mișcoi, în interesele Nataliei
Cotorobai, a depus o cerere, prin care a concretizat pretenția cu privire la încasarea
pensiei de întreținere, solicitând încasarea din contul lui Veaceslav Cotorobai în
beneficiul Nataliei Cotorobai pensie pentru întreținerea copiilor minori xxxxx și
xxxxx, în mărime de 1/6 din salariu și/sau alte venituri din data nașterii copiilor
minori și până la atingerea de către copii a majoratului, pentru fiecare copil (f.d.
147).
Prin hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia Cotorobai împotriva
2
lui Veaceslav Cotorobai și Marianei Tacu cu privire la încasarea și modificarea
cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, ca fiind neîntemeiată.
S-a încasat de la Natalia Cotorobai în beneficiul Marianei Tacu cheltuielile de
judecată în sumă de 7000 lei pentru asistența juridică (f.d. 157, 166-172, vol. I).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Natalia Cotorobai, reprezentată
de avocatul Mihail Mișcoi, a declarat apel nemotivat, iar la 21 februarie 2023, a
depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă integral acțiunea.
Prin decizia din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea
de apel declarată de către Natalia Cotorobai, reprezentată de avocatul Mihail Mișcoi
și s-a menținut hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru. (f.d. 205, 206-213, vol. I)
În susținerea soluției, instanța de apel a reținut că prin încheierea executorului
judecătoresc Anatolie Chiosa din 10 noiembrie 2021, s-a stabilit restanța la pensia
de întreținere a debitorului Veaceslav Cotorobai în baza titlului executoriu nr. 2-
4170/06 din 01 noiembrie 2006, emis de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, pentru
perioada martie 2012-august 2021 în sumă de 388 421, 97 lei, fiind calculată
conform informației de la SA „Moldovagaz” despre veniturile debitorului Veaceslav
Cotorobai pentru perioada martie 2012-august 2021. De asemenea, în perioada
martie 2012-august 2021, când documentul executoriu s-a aflat în procedura de
executare la executorul judecătoresc Ruslan Cernica, debitorul Veaceslav Cotorobai
a achitat de sine stătător suma de 159 699 lei și respectiv restanța la plata pensiei de
întreținere constituie suma de 228 722, 97 lei (388 421, 97 lei -159 699 lei).
La caz, instanța de apel a reținut că, Natalia Cotorobai nu este nici debitor și
nici creditor a procedurii de executare a documentului executoriu nr. 2-4170/06 din
01 noiembrie 2006, emis de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, și prin urmare, este
reclamanta necorespunzătoare, or, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău din 01 noiembrie 2006, a fost desfăcută căsătoria între Veaceslav
Cotorobai, Mariana Cotorobai (Tacu) și s-a încasat de la Veaceslav Cotorobai pensia
de întreținere în folosul Marianei Cotorobai, pentru întreținerea fiului în mărime de
¼ din salariu și alte venituri lunar, începând cu 01 noiembrie 2006 și până la
majoratul copilului.
Natalia Cotorobai s-a căsătorit la data de 02 iunie 2007 cu Veaceslav Cotorobai,
și împreună au doi copii.
Drept urmare, concluzia primei instanțe despre netemeinicia acțiunii Nataliei
Cotorobai este corectă, or, acțiunile lui Veaceslav Cotorobai de a nu achita pensia
de întreținere în conformitate cu textul documentului executoriu nr. 2-4170/06 din
01 noiembrie 2006 și în raport cu veniturile pe care le-a obținut în perioada martie
2012 - august 2021, nu constituie temei de modificare a pensiei de întreținere a
copilului minor și nici temei pentru stabilirea pensiei pentru întreținerea copiilor
minori.
În această ordine de idei, pretenția Nataliei Cotorobai cu privire la modificarea
cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx, stabilită prin hotărârea
judecătorească din 01 noiembrie 2006, este neîntemeiată.
Totodată, instanța a constatat că pretenția formulată de către Natalia Corotobai
cu privire la încasarea din contul lui Veaceslav Cotorobai în beneficiul său a pensiei
3
pentru întreținerea copiilor minori, xxxxx și xxxxx, în mărime de 1/6 din salariu
și/sau alte venituri din data nașterii copiilor minori și până la atingerea de către copii
a majoratului, pentru fiecare copil, contravine prevederilor art. 98 alin. (2) din Codul
familiei, potrivit căruia pensia de întreținere se încasează de la data adresării în
instanța judecătorească.
De asemenea, instanța de apel a reținut că alegațiile Nataliei Cotorobai precum
că instanța de fond nici nu a motivat temeiul de respingere a argumentelor avocatului
precum că reclamanți în acest proces sunt anume minorii xxxxx și xxxxx și prin
prezenta hotărâre se lezează drepturile lor, sunt neîntemeiate, or, Natalia Cotorobai
nu are nici un drept real prin prisma art. 110 din Codul familiei de a solicita încasarea
și modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.
La 28 iulie 2023, prin intermediul poștei (f.d. 10, vol. II), Natalia Cotorobai,
reprezentată de avocatul Mihail Mișcoi, a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,
cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d. 1-5, vol. II).
În susținerea recursului, s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe
parcursul examinării cauzei în prima instanță și în instanța de apel. Suplimentar, a
menționat că cauza a fost examinată în lipsa unui participant la proces, or, avocatul
Minail Mișcoi a depus cerere de amânare, fiind obligat să participe la acțiuni
procesuale în privința unui bănuit, iar instanța de apel a indicat asupra neprezentării
avocatului fără a elucida motivul real și temeinic care stă la baza absenței expus în
cererea de amânare.
A mai susținut că, instanța de apel greșit a reținut că Natalia Cotorobai nu este
nici debitor și nici creditor a procedurii de executare a documentului executoriu nr.
2-4170/06 din 01 noiembrie 2006, emis de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, fiind
reclamantă necorespunzătoare, or, în cazul de față este aplicabil art. 110 din Codul
familiei.
A menționat că, anume prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din
01 noiembrie 2006 s-a dispus încasarea de la Veaceslav Cotorobai a pensiei de
întreținere a copilului minor în mărime de ¼ din salariu și alte venituri, iar copiii
xxxxx și xxxxx s-au născut după pronunțarea hotărârii. Respectiv, copiii nu existau
în general ca subiecți de drept la momentul pronunțării hotărârii, iar actualmente
aceștia în calitate de pârâți pot să solicite modificarea cuantumului pensiei de
întreținere.
Totodată, a indicat că instanța de apel greșit a reținut că speței nu-i sunt
aplicabile prevederile art. 98 alin. (2) din Codul familiei, nu este clar care anume
probe urmează a fi prezentate pentru a demonstra faptul că un părinte nu participă la
întreținere, fapt care reprezintă o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil
prevăzut de art. 6 CEDO.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează
că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 aprilie 2023.
Decizia motivată din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
recepționată de avocatul Mihail Mișcoi, în interesele recurentei Natalia Cotorobai,
4
la 08 iulie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexată la
materialele cauzei (f.d. 214, vol. I).
Astfel, recursul declarat de Natalia Cotorobai, reprezentată de avocatul Mihail
Mișcoi, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, se
consideră depus în termen.
La 22 august 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului
poștal, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Natalia
Cotorobai, reprezentată de avocatul Mihail Mișcoi, împotriva deciziei din 27 aprilie
2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale
de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței.
În referința depusă la data de 02 octombrie 2023, Mariana Tacu, reprezentată
de avocatul Sergiu Brînza, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei
instanței de apel.
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01
septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie
2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Natalia Cotorobai, reprezentat de avocata Mihail Mișcoi,
a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Examinând temeiurile recursului declarat de Natalia Cotorobai, reprezentată de
avocata Mihail Mișcoi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare
la data depunerii recursului, 28 iulie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare
la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în
5
care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea
admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în
cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat rezultă că, Natalia Cotorobai, reprezentată de
avocata Mihail Mișcoi, în motivarea recursului depus împotriva deciziei din 27
aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a invocat temei de admisibilitate prevederile
art. 432 alin. (2) lit. c) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 28
iulie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a
făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. c) și d) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și anume lit. c) –
interpretarea eronată a legii, lit. d) – aplicarea eronată a analogiei legii sau analogia
dreptului, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de
apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la
care se aplică sau invers.
De asemenea, recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul
de procedură civilă, cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia
nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând existența
circumstanței expuse în art. 432 alin.(3) lit. b) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la 28 iulie 2023, și anume, dacă instanța a judecat în absența unui participant
la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, la caz, nu
s-a stabilit. Instanța de apel a examinat cauza civilă în lipsa avocatului Mihail Mișcoi
și a Natalia Cotorobai, care au cunoscut despre locul, data și ora ședinței de judecată
din 27 aprilie 2023, ora 10:00, fapt confirmat prin actele cauzei.
În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea
de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare
celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,
potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat de Natalia Cotorobai, reprezentată de avocatul Mihail
6
Mișcoi, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev
împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din
partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva
Franței, p. 45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §
1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul
inadmisibil.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia că recursul declarat de Natalia Cotorobai, reprezentată de
avocatul Mihail Mișcoi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și
drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la
data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Natalia Cotorobai, reprezentată de avocatul Mihail
Mișcoi, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Diana Stănilă
Aliona Donos
7