2ac-489/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-489/23

2-23080497-01-2ac-04122023

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând cererea depusă de Eren Izzet, reprezentat de avocatul Dorin

Cojocaru cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Eren Izzet împotriva Biroului Migrație și Azil (Inspectoratul

General pentru Migrație) cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

c o n s t a t ă:

La data de 06 iunie 2023 Eren Izzet a depus la Judecătoria Chișinău, sediul

Rîșcani, cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil,

solicitând:

- anularea deciziei Biroului Migrație și Azil nr. 6047/22/DAI din 28 octombrie

2022 cu privire la respingerea cererii de azil lui Eren Izzet ca fiind ilegală și

neîntemeiată;

- obligarea Biroului Migrație și Azil să adopte decizia cu privire la admiterea

cererii de azil în privința lui Eren Izzet;

- instituirea măsurii asiguratorii de suspendare a deciziei Biroului Migrație și

Azil nr. 6047/22/DAI din 28 octombrie 2022, pe perioada judecării prezentei

acțiuni.

Prin încheierea din 18 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Eren Izzet împotriva

Biroului Migrație și Azil (Inspectoratul General pentru Migrație) cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil (f.d. 114).

Nefiind de acord cu încheierea din 18 septembrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, la data de 09 octombrie 2023, Eren Izzet, reprezentat de

avocatul Octavian Babără, a depus recurs, solicitând anularea încheierii contestate

(f.d. 117-118).

1

La data de 24 noiembrie 2023, Eren Izzet, reprezentat de avocatul Dorin

Cojocaru, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în

grad, în vederea excluderii oricăror suspiciuni de nepărtinire și imparțialitate a

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, care examinează prezenta cauză în recurs,

invocând în acest sens prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a respinge cererea depusă de Eren Izzet, reprezentat de

avocatul Dorin Cojocaru cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în

grad.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Totodată, în temeiul art. 35 din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind

organizarea judecătorească, fiecare curte de apel își exercită competența într-o

circumscripție care cuprinde mai multe judecătorii. Curțile de apel, judecătoriile

din circumscripția lor, localitatea lor de reședință sînt prevăzute la anexa nr.3.

La rândul său, în anexa nr. 3 a Legii nr. 514 din 6 iulie 1995, circumscripția,

în care își exercită competența Curtea de Apel Chișinău, include judecătoriile

Chișinău, Orhei, Strășeni, Criuleni, Hîncești, Anenii Noi, Căușeni, Ungheni.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, reglementează expres cazurile când poate

fi dispusă strămutarea acțiunii în contencios administrativ de la instanța în a cărei

competență este dată prin lege cauza, la o altă instanță de același grad.

Astfel, potrivit normei enunțate, instanța ierarhic superioară decide, printr-o

încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ

la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre:

a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori

din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;

b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o

perioadă îndelungată.

Reieșind din norma legală pre-citată în coroborare cu norma invocată de Eren

Izzet, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, în susținerea cererii cu privire la

strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad (art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul

de procedură civilă), rezultă că în materia acțiunilor în contencios administrativ,

spre deosebire de materia acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul

instanței ierarhic superioare de a strămuta o cauză aflată în procedura instanței

ierarhic inferioare din motiv că ar exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Pentru aceste motive, instanța ierarhic superioară nu este îndreptățită să

strămute o cauză de contencios administrativ decât în cazurile expres prevăzute de

art. 198 alin. (3) din Codul administrativ. Or, o altă practică ar fi de natură să

învingă principiul imutabilității competentei jurisdicționale și teritoriale.

Respectiv, ținând cont de faptul că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018,

2

iar începând cu această dată, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate

a noilor reglementări procedurale, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că motivele invocate de Eren Izzet, reprezentat de avocatul Dorin

Cojocaru, în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același

grad în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, nu

pot fi acceptate, deoarece acestea nu sunt prevăzute de art. 198 alin. (3) din Codul

administrativ.

De altfel, din sensul logico-juridic al art. 198 alin. (3) din Codul administrativ,

rezultă că cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în grad doar în cazul în

care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit imposibilă

formarea unui complet de judecată.

În condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă

substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de

judecată care să examineze în ordine de apel cauza de contencios administrativ

respectivă.

Totodată, aplicarea acestor temeiuri nu poate fi modelată ca un mijloc flexibil

din partea participanților la proces, de dezinvestire a instanței judecătorești și/sau

a judecătorului competent pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ,

fapt ce ar putea genera judecarea cauzei de către un tribunal ilegal constituit.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, apreciază ca fiind

declarativ argumentul recurentului, precum că din motivul recuzării (abținerii de la

judecată) unui sau mai multor judecatori ori din alte motive întemeiate, substituirea

judecatorilor va devein imposibilă. Or, la actele cauzei nu se regăsește nicio

declarație de abținere din partea Judecătorilor Curții de Apel Chișinău și nicio

cerere de recuzare din partea lui Eren Izzet.

În conformitate cu art. 1 alin. (3) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire

la statutul judecătorului, judecătorii instanțelor judecătorești sînt independenți,

imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Iar potrivit alin. (4), judecătorii

iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții,

influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea

oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate

aduce atingere independenței individuale a judecătorului.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore, prin independența

judecătorului se înțelege inclusiv independentă individuală și instituțională, care

presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o

organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta

în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber, fără a fi

influențat de considerații sau influențe extrinseci.

La acest capitol urmează a se reitera și opinia Comisiei de la Veneția, expusă

în Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională privind răspunderea penală a

judecătorilor, adoptată la cea de-a 110-a Sesiune Plenară (Veneția, 10-11 martie

2017), prin care s-a accentuat că, un judecător este liber să își expună opinia, să

stabilească faptele și să aplice legea în toate problemele conform propriei sale

convingeri și nu este obligat să se justifice în fața nimănui, nici chiar în fața altor

judecători și/sau președintele instanței, pentru modul în care a înțeles legea și a

stabilit faptele.

3

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va reține că în

vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată

imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art. 6 §1

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților la

proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50

din același cod. Or, după cum s-a reiterat, numai în situația când din motivul

recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea

judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să

strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se

atestă.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Eren Izzet,

reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, cu privire la strămutarea cauzei la o altă

instanță egală în grad.

Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

cu excepțiile expres stabilite de lege, excepții care nu sunt prezente la caz.

În conformitate cu art. 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Eren Izzet, reprezentat de avocatul Dorin

Cojocaru cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, în cauza

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Eren Izzet împotriva Biroului Migrație și Azil (Inspectoratul General pentru

Migrație) cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

4