2r-262/23 — cu privire la decăderea din drepturile părintești în privința copiilor minori și încasarea cheltuielilor suplimentare

2r-262/23 — cu privire la decăderea din drepturile părintești în privința copiilor minori și încasarea cheltuielilor suplimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2r-262/23

2-19152342-01-2r-15062023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud.: L. Tetiu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton)

D E C I Z I E

13 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând recursul declarat de Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor

Baran,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandra Ursu împotriva lui Ion Ursu, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei și Copilului Șoldănești cu privire la decăderea din

drepturile părintești în privința copiilor minori și încasarea cheltuielilor

suplimentare,

împotriva încheierii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de Ion Ursu împotriva hotărârii din 16

ianuarie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina,

c o n s t a t ă :

La 24 septembrie 2019, Alexandra Ursu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Ursu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecția Familiei și Copilului Șoldănești, prin care a solicitat decăderea lui Ion

Ursu din drepturile sale părintești față de copiii minori: XXXXX, născut la

XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, precum și încasarea de la Ion Ursu în

beneficiul său a sumei de 3 130 de lei, cu titlu de cheltuieli suplimentare,

suportate în legătură cu investigările medicale și intervențiile chirurgicale ale

copilului XXXXX (f. d. 4-4 verso).

Prin hotărârea din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, a

fost admisă parțial acțiunea.

S-a decăzut din drepturile părintești Ion Ursu, în privința copiilor minori

XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.

1

S-a respins pretenția reclamantei privind încasarea cheltuielilor

suplimentare în mărime de 3 130 de lei de la pârâtul Ion Ursu, ca fiind

neîntemeiată (f. d. 49, 97-103).

La 03 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Ion Ursu, reprezentat

de avocatul Victor Baran, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 ianuarie 2020

a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, prin care a solicitat repunerea în termen,

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii sau, după caz, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

prima instanță (f. d. 54-55).

Prin încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de repunere în termen a apelului declarat de Ion Ursu, s-a repus apelul

declarat de Ion Ursu în termenul de apel, s-a ridicat cauza și s-a expediat pentru

redactarea integrală a hotărârii (f. d. 88-90).

Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor Baran.

S-a comunicat apelantului Ion Ursu despre necesitatea prezentării, prin

intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, a cererii de apel motivate pe

suport de hârtie și a originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 75

de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul recepționării

încheierii (f. d. 107-109).

Prin încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel depusă de Ion Ursu, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă (f. d. 116-118).

La 08 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice și, ulterior, la 09 iunie

2023, prin intermediul oficiului poștal, Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor

Baran, a declarat recurs împotriva încheierii din 11 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de

apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare (f. d. 122-123 verso, 133-134 verso).

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel în mod eronat a

constatat că apelantul a lichidat doar parțial neajunsurile indicate în încheierea

din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și anume că nu a fost prezentat

apelul motivat, or, cererea de apel depusă inițial este motivată, chiar și fără a lua

cunoștință de hotărârea motivată a instanței de fond.

A obiectat că soluția instanței de apel este adoptată în contradicție cu

probele administrate la materialele cauzei, fiind admisă o încălcare esențială și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că copia încheierii recurate a fost notificată

la adresa electronică a reprezentantului recurentului Ion Ursu, avocatul Victor

Baran, la 25 mai 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f.

d. 119).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 08 iunie 2023, în termenul legal.

2

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea cauzei spre

rejudecare, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

Potrivit art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data

emiterii.

Completul de judecată stabilește că instanța de fond a examinat cauza civilă

în procedură contencioasă generală, potrivit normelor prevăzute Codul de

procedură civilă.

Dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 16 ianuarie 2020, în

ședință publică (f. d. 49).

Din materialele cauzei civile nu rezultă că instanța de fond a expediat copia

dispozitivului în adresa pârâtului Ion Ursu.

La 03 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Ion Ursu, reprezentat

de avocatul Victor Baran, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 ianuarie 2020

a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, prin care a solicitat repunerea în termen,

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii sau, după caz, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

prima instanță (f. d. 54-55).

Prin încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de repunere în termen a apelului declarat de Ion Ursu, s-a repus apelul

declarat de Ion Ursu în termenul de apel, s-a ridicat cauza și s-a expediat pentru

redactarea integrală a hotărârii (f. d. 88-90).

Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor Baran.

S-a comunicat apelantului Ion Ursu despre necesitatea prezentării, prin

intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, a cererii de apel motivate pe

suport de hârtie și a originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 75

de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul recepționării

încheierii (f. d. 107-109).

Copia încheierii din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată la adresa electronică a reprezentantului lui Ion Ursu, avocatul Victor

Baran, la 14 februarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.

d. 110).

Potrivit scrisorii de însoțire, la 03 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

expediat în adresa lui Ion Ursu, în mod repetat, copia încheierii din 24 ianuarie

2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 111), care a fost recepționată contra

semnătură la 25 aprilie 2023, fapt ce se atestă prin avizul poștal de recepție (f. d.

112).

3

Actele dosarului relevă că, la 03 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal,

Ion Ursu a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău chitanța de plată a taxei de

stat, în original, în sumă de 75 de lei (f. d. 113).

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

apelantul Ion Ursu a înlăturat neajunsul indicat prin încheierea din 24 ianuarie

2023 a Curții de Apel Chișinău, și anume a prezentat dovada de plată a taxei de

stat în cuantumul stabilit.

Ulterior, prin încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Ion Ursu, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a)

din Codul de procedură civilă (f. d. 116-118).

În susținerea concluziei respective, instanța de apel a reținut că, deși

apelantul Ion Ursu a depus dovada de achitare a taxei de stat, apelantul nu a

prezentat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea de apel și, prin

urmare, nu a îndeplinit integral indicațiile instanței de apel stabilite prin

încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Cu toate acestea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că soluția expusă prin încheierea instanței de apel, ca temei de restituire

a cererii de apel, este una pripită, din următoarele considerente.

Potrivit art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei

de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Conform art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, în cererea

de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este

depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la

repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților

la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru

lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit

în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.

368 alin. (1).

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Art. 113 din Codul de procedură civilă, prevede că dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede

altfel.

Raportând normele legale citate la circumstanțele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel prematur a ajuns

4

la concluzia restituirii cererii de apel, or, actele cauzei denotă incontestabil că

cererea de apel depusă la data de 03 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului

poștal, de către Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor Baran, împotriva

hotărârii din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, conține

temeiurile de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că din

textul cererii de apel depuse de către Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor

Baran, la 03 ianuarie 2022, se desprind cert raționamentele invocate pentru

casarea hotărârii primei instanțe, fiind prezentate obiecții atât de ordin procedural,

cât și material (f. d. 54-55).

În context, instanța de recurs menționează că, în situația în care apelul

depus de către partea în proces conține circumstanțele de fapt și de drept, chiar și

până la notificarea hotărârii motivate a instanței de fond, cererea de apel urmează

a fi apreciată ca fiind una motivată.

Or, art. 373 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează direct că

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În atare situație, Curtea de Apel Chișinău urma să examineze cererea de

apel depusă de Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor Baran, prin prisma

argumentelor invocate în aceasta, întrucât instanța de judecată nu poate indica în

cele mai mici detalii justițiabilului în ce măsură să motiveze un act de procedură,

în condițiile în care acesta, în esență, conține criteriile prevăzute de lege.

Împrejurările descrise în mod indubitabil indică la faptul că instanța de apel

în mod neîntemeiat, prin încheierea din 24 ianuarie 2023, a acordat apelantului

Ion Ursu termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și, ulterior, prin

încheierea din 11 mai 2023, a restituit cererea de apel depusă de Ion Ursu, din

motivul neînlăturării integrale a neajunsurilor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că concluzia

instanței de judecată, expusă în încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău este în contradicție cu circumstanțele cauzei, fapt ce indică la

netemeinicia încheierii date, fiind cert că o omisiune a instanței de apel nu poate

fi imputată părții în proces ca neexecutare în termen a indicației instanței și nu

poate servi ca temei de restituire a cererii de apel.

Relevanță speței prezintă și reperele jurisprudențiale ale Curții Europene

pentru Drepturile Omului, potrivit cărora „formalismul excesiv” poate fi contrar

obligației statului de a garanta un drept practic și efectiv de acces la un tribunal

(a se vedea Zubac v. Croația, 05 aprilie 2018, §§ 96-97).

Totodată, în cauza Dos Santos Calado v. Portugalia, pronunțată la 31

martie 2020, Curtea Europeană a reținut că exigența de a stabili pe ce articol din

lege se bazează recursul constituțional servește realizării scopului legitim al

asigurării preeminenței dreptului și al bunei administrări a justiției

constituționale. Pe de altă parte, Curtea Europeană a notat că, deși Curtea

Constituțională ar fi putut deduce care sunt pretențiile juridice, deciziile sale de

inadmisibilitate se refereau doar la faptul că reclamantul nu a indicat articolul

5

potrivit din lege. Altfel spus, deși judecătorii au înțeles care erau motivele

recursurilor, ei le-au respins doar pentru nerespectarea unor condiții de formă,

fapt ce constituie o încălcare a articolului 6 § 1 din cauza lipsa accesului la un

tribunal (§§ 118-125).

Prin urmare, întru evitarea încălcării dreptului recurentului la un proces

echitabil și accesului la justiție, pentru apărarea drepturilor și intereselor sale

legitime, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul

declarat de Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor Baran, împotriva încheierii

din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău este unul întemeiat și urmează a fi

admis.

Or, soluția adoptată de către instanța de apel nu este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale,

care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod

public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă

și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și

obligațiilor sale cu caracter civil.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție va admite recursul declarat de Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor

Baran, va casa încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru examinarea în fond a apelului.

În conformitate cu art. 427 lit. b), 428 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ion Ursu, reprezentat de avocatul Victor

Baran.

Se casează încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Ursu

împotriva lui Ion Ursu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei și Copilului Șoldănești cu privire la decăderea din drepturile

părintești în privința copiilor minori și încasarea cheltuielilor suplimentare, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea

în fond a apelului.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

6