2ra-1269/22 — Decăderea din drepturile părintesti

Dosarul nr. 2ra-1269/22

2-20034875-01-2ra-12092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – E. Badan-Melnic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Negruță Ina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negruță Ina către Coșneanu

Ion, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei din

cadrul Consiliului raional Orhei, cu privire la decăderea din drepturile părintești și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022, prin care a fost casată

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 septembrie 2021 și, respectiv,

emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2020, Negruță Ina a depus cerere de chemare în judecată către Coșneanu

Ion, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei din

cadrul Consiliului raional Orhei, solicitând decăderea pârâtului din drepturile părintești

față de copilul minor Xxxxx și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a menționat că, la 12 octombrie 2012, între Negruță Ina și

Coșneanu Ion a fost încheiată căsătoria, în urma căreia s-a născut copilul Xxxxx, însă din

anul 2015 relațiile de familie s-au înrăutățit, în special din cauza că pârâtul Coșneanu Ion

a început să consume băuturi alcoolice, să manifeste un comportament neadecvat și să nu

acorde atenție și ajutor pentru întreținerea copilului.

Totodată, în urma circumstanțelor create, reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată privind desfacerea căsătoriei, iar prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 06

noiembrie 2015, căsătoria a fost desfăcută, cu stabilirea domiciliului copilului minor cu

mama și încasarea din contul pârâtului a pensiei pentru întreținerea copilului minor în

mărime de ¼ din toate veniturile sale, începând cu 22 iulie 2015.

Cu toate acestea, pârâtul nu și-a schimbat atitudinea față de copil și nu-și onorează

obligația de plată a pensiei de întreținere, fapt confirmat prin certificatul din 10 martie

2020, eliberat de executorul judecătoresc, din care reiese că a acumulat o restanță în

mărime de 54 131, 82 lei.

Mai mult ca atât, în timpul procesului de desfacere a căsătoriei și ulterior, pârâtul a

manifestat un comportament agresiv, din care considerente reclamanta a fost nevoită să

se adreseze cu cerere de eliberare a ordonanței de protecție, iar la 10 septembrie 2015,

1

Judecătoria Orhei a emis ordonanță de protecție, lui Coșneanu Ion fiindu-i impuse

restricții pe un termen de trei luni.

De asemenea, reclamanta a susținut că nu a creat obstacole în comunicarea fiului cu

tatăl său, însă pârâtul nu se implică în educația și creșterea copilului, manifestând în

continuare indiferență față de soarta minorului.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 septembrie 2021, cererea

de chemare în judecată a fost admisă integral.

A fost decăzut Coșneanu Ion din drepturile părintești în privința fiului său Xxxxx,

născut la 25 februarie 2013.

A fost încasată din contul lui Coșneanu Ion în beneficiul Inei Negruță suma de 100 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 25 octombrie 2021, Coșneanu Ion, prin intermediul avocatului Jioară Tatiana, a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 septembrie

2021, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022, s-a admis apelul declarat de

Coșneanu Ion.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 septembrie 2021 și s-a

emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Negruță Ina către Coșneanu Ion, intervenient accesoriu Direcția Generală

Asistență Socială și Protecție a Familiei din cadrul Consiliului raional Orhei, cu privire la

decăderea din drepturile părintești și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a susținut că Negruță Ina, atât în cadrul

examinării cauzei în prima instanță, cât și în instanța de apel, nu a prezentat probe care să

demonstreze că acțiunile lui Coșneanu Ion se încadrează în prevederile art. 67 din Codul

familiei și care să justifice decăderea lui din drepturile părintești în privința copilului

minor Xxxxx.

Cu referire la argumentele Inei Negruță despre restanța la plata pensiei alimentare,

instanța de apel a remarcat că potrivit certificatului executorului judecătoresc Surchicin

Maia din 29 aprilie 2022, rezultă că, deși Coșneanu Ion înregistrează o restanță la plata

pensiei de întreținere a copilului, debitorul totuși a efectuat achitări, ceea ce denotă că

acesta, chiar și parțial, dar își onorează obligațiile.

În altă ordine de idei Curtea de Apel Chișinău a remarcat că din circumstanțele cauzei

nu reiese că pârâtul/apelant, a fost sancționat contravențional pentru neîndeplinirea

corespunzătoare a obligațiilor părintești, prin prisma art.63 din Codul contravențional, iar

în consecință, argumentele reclamantei/intimată, invocate în acest sens, sunt

neîntemeiate.

Suplimentar, instanța de apel a menționat că răspunsurile eliberate de IP de educație

timpurie xxxxx (grădiniță) și IP Gimnaziul ”Xxxxx” nu pot fi reținute pentru justificarea

decăderii lui Coșneanu Ion din drepturile părintești față de minorul Xxxxx.

În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că soluția dată de prima instanță nu

este în concordanță cu circumstanțele speței și interesul superior al copilului.

La 30 august 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Negruță Ina prin care s-a

solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022 și menținerea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 septembrie 2021.

Cu referire la circumstanțele de fapt relevante prezentului litigiu, recurenta a menționat

că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii în fond, iar concluziile expuse în actul judecătoresc sunt în

2

contradicție cu circumstanțele pricinii.

Astfel, recurenta a remarcat că de fapt, motivul pentru care a solicitat decăderea din

drepturile părintești, nu a fost neachitarea pensiei alimentare, dar neparticiparea lui

Coșneanu Ion în viața copilului minor Xxxxx, fapt care este demonstrat prin actele

anexate la materialele cauzei.

În altă ordine de idei, recurenta a remarcat irelevanța concluziei instanței de apel despre

faptul că tatăl Coșneanu Ion dorește să comunice, să se vadă cu copilul minor Xxxxx și

să participe la educarea lui, or, în acest sens nu au fost prezentate probe.

Suplimentar, recurenta a menționat că intimatul Coșneanu Ion îi creează impedimente

pentru perfectarea adeverinței de naștere și a pașaportului copilului minor, ceea ce denotă

lipsa de interes al tatălui față de copil. Mai mult, Coșneanu Ion nu participă la

evenimentele sportive și nu acoperă cheltuielile suportate pentru sportul practicat de

copilul Xxxxx.

La 18 octombrie 2022, a fost înregistrată referința intimatului Coșneanu Ion, depusă

prin intermediul avocatului Jioară Tatiana, prin care s-a solicitat respingerea cererii de

recurs ca fiind inadmisibilă.

Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022 a

fost expediată părților în proces, prin intermediul poștei electronice, la 04 iulie 2022. (f.d.

177)

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului

civil, consideră că recursul din 30 august 2022, declarat de Negruță Ina, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și

prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Negruță Ina este

neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor

secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict

delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)

din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării

esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

3

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului,

or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de

menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei

atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu

soluția dată de instanța inferioară, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat

de Negruță Ina.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Negruță Ina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4