2ra-813/21 — decăderea din drepturi părintești

Dosarul nr. 2ra-813/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Talmazan Irina, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Talmazan Irina

împotriva lui Nirauța Iulian, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială

și protecția familiei Ștefan Vodă cu privire la decăderea din drepturi părintești,

împotriva deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Talmazan Irina și a fost menținută hotărârea din 07 decembrie

2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

constată:

La data de 07 octombrie 2020, Talmazan Irina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Nirauța Iulian, intervenient accesoriu Direcția generală asistență

socială și protecția familiei Ștefan Vodă cu privire la decăderea din drepturi părintești.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 16 mai 2011, a încheiat căsătoria

cu Nirauța Iulian la Primăria s. Hincăuți r-nul Edineț și la XXXXX s-a născut fiul

XXXXX. La 12 decembrie 2013 căsătoria a fost desfăcută, fapt confirmat prin

certificatul de divorț seria D-IV nr. 0538817 din 25 ianuarie 2016.

A susținut că fiul XXXXX locuiește și se află la educația si întreținerea ei, fapt

confirmat prin adeverințele nr. 600 și nr. 601 din 26 august 2020, eliberate de Primăria

s. Olănești, r-nul Ștefan Vodă.

Reclamanta a menționat că prin hotărârea din 10 iunie 2015 a Judecătoriei Edineț,

s-a dispus încasarea de la Nirauța Iulian în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru

fiul XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 692,80 de lei, începând cu 03

decembrie 2014 pînă la atingerea majoratului copilului.

Conform adeverinței nr. 146-79/20 din 01 octombrie 2020, eliberată de

1

executorul judecătoresc Meica Viorel, pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXXX nu a fost încasată de la Nirauța Iulian din 22 iunie 2017, astfel, la 01 octombrie

2020 restanța constituie suma de 29 319,2 lei.

A notat că pârâtul nu se mai interesează de soarta copilului în ultima perioadă de

timp, nu achită pensia de întreținere pentru copilul minor și nu mai participă la creșterea

și întreținerea lui, prin ce încalcă prevederile art. 67 lit. a) din Codul familiei,

eschivându-se de la executarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de

întreținere, motiv din care poate fi decăzut din drepturile părintești.

Talmazan Irina a solicitat decăderea din drepturi părintești a lui Nirauța Iulian

față de copilul minor XXXXX, născut la XXXXX și încasarea de la pârât a cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 5000 de lei și a taxei de stat în mărime de 100 de lei.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

acțiunea depusă de Talmazan Irina a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 10 decembrie 2020 Talmazan Irina, reprezentată de avocatul

Odobescu Ghenadie, a declarat apel împotriva hotărârii din 07 decembrie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Talmazan Irina și a fost menținută hotărârea din 07 decembrie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Talmazan Irina nu a demonstrat

că Nirauța Iulian se eschivează cu rea credință de la exercitarea obligațiilor privind

achitarea pensiei de întreținere, la fel, nu au fost prezentate probe că executorul

judecătoresc a întreprins acțiuni de asigurare a executării documentului executoriu

privind încasarea datoriei la pensia de întreținere.

Referitor la argumentul Irinei Talmazan precum că Nirauța Iulian nu se

interesează de copil, nu-l vizitează, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, deoarece

copilul locuiește împreună cu mama sa în Anglia și nu se află pe teritoriul Republicii

Moldova, iar, faptul că pârâtul ar dispune de posibilitate, inclusiv financiară, de a

călători des în vizită la fiul său, nu a fost demonstrat. Totodată, reclamanta nu a negat

afirmațiile pârâtului precum că în vara anului 2020 copilul minor s-a aflat în vizită la

domiciliul buneilor - părinții pârâtului și la dorința copilului, de ziua de naștere tatăl

i-a procurat un telefon de ultima generație.

Curtea de Apel Bălți a reiterat că, decăderea din drepturile părintești este

sancțiunea prin efectul căreia părintele care își exercită drepturile sau își îndeplinește

obligațiile părintești contrar intereselor copilului, își pierde aceste drepturi. Decăderea

din drepturile părintești constituie o măsură ce poate fi luată numai în interesele

minorului și urmărește protejarea acestor interese.

La data de 26 martie 2021 Talmazan Irina, reprezentată de avocatul Odobescu

Ghenadie, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 07

decembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie admisă.

2

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în

judecată și cererea de apel.

Cu referire la argumentul instanței de apel precum că nu a fost negată aflarea în

vizită a copilului la bunei și procurarea de către intimat a unui telefon mobil, recurenta

a menționat că în cererea de apel a indicat că toate argumentele invocate de către intimat

în referința înaintată sunt nefondate și declarative, nefiind dovedite prin nicio probă.

A notat că, deși instanța de apel a constatat că intimatul nu achită pensia de

întreținere pentru copilul minor, acumulând o restanță în sumă de 29 319,2 lei, totuși, a

considerat întemeiată soluția primei instanțe de respingere a acțiunii, în pofida faptului

că în acest mod se demonstrează indiferența și atitudinea neglijentă a lui Nirauța Iulian

față de copilul său.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 16 martie 2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentei

Talmazan Irina la data de 30 martie 2021 (f.d. 135), fiind recepționată la 02 aprilie 2021

(f.d. 157).

Astfel, recursul declarat la data de 26 martie 2021, este în termen.

La 14 aprilie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului

Nirauța Iulian și a Direcției generale asistență socială și protecția familiei Ștefan Vodă,

cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 160-161).

Referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

3

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Talmazan Irina, reprezentată de

avocatul Odobescu Ghenadie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Talmazan Irina, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

4

considera recursul declarat de Talmazan Irina, reprezentată de avocatul Odobescu

Ghenadie, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Talmazan Irina, reprezentată de avocatul Odobescu

Ghenadie, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5