3ra-396/23 — anularea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-396/23 (2-23022923-01-3ra-09062023)

Instanța de fond: Curtea de Apel Comrat, judecători – A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Consiliul mun. Comrat și

Primarul mun. Comrat, precum și de ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul

Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat, persoane terțe

Primarul mun. Comrat, ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat, cu privire la

anularea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/2 din 27 ianuarie 2023 „Privind aprobarea

statului de personal ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat pentru anul 2023”, ca

ilegală în fond, fiind adoptată cu încălcarea competenței,

împotriva hotărârii din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admisă acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 14 februarie 2023, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Comrat, persoane

terțe Primarul mun. Comrat, ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat, cu privire

la anularea deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 2/2 din 27 ianuarie 2023

„Privind aprobarea statului de personal ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat

pentru anul 2023”, ca ilegală în fond, fiind adoptată cu încălcarea competenței.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, reieșind din activitatea

funcțională, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, în conformitate cu art.

64 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 „Privind activitatea publică locală”, exercitând

controlul asupra legalității actelor administrative adoptate de organul administrației

publice locale în mun. Comrat (în continuare OAPL), a constatat ilegalitatea deciziei

Consiliului municipal Comrat cu nr. 2/2 din 27 ianuarie 2023, prin care a fost

aprobat statul de personal al ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat pentru anul

2023.

1

Potrivit reclamantului, decizia contestată este ilegală și pasibilă anulării,

deoarece, potrivit legii, doar consiliul de administrație al întreprinderii municipale

dispune de împuterniciri pentru aprobarea statului de personal al acesteia.

Prin hotărârea din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă acțiunea

și a fost anulată ca ilegală decizia Consiliului mun. Comrat nr. 2/2 din 27 ianuarie 2023

„Privind aprobarea statului de personal ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat

pentru anul 2023”.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Comrat a constatat încălcarea competenței

la emiterea deciziei contestate.

La 21 aprilie 2023, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat au depus

recursul nemotivat împotriva hotărârii din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat.

La 21 aprilie 2023, ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat a depus recursul

nemotivat împotriva hotărârii din 10 aprilie 2023 a Curții de Apel Comrat.

La 03 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copiile cererilor de recurs

participanților la proces, însă aceștia nu au făcut uz de dreptul lor de a se expune

asupra recursurilor prin referințe (f.d. 80).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din

oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de

până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

2

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

3

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă

din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă

adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că dispozitivul hotărârii Curții de Apel Comrat a fost

pronunțat la 10 aprilie 2023, fiind notificat recurenților în aceeași zi (f.d. 55, 55

verso), iar hotărârea motivată le-a fost comunicată prin poștă la 27 aprilie 2023 și 28

aprilie 2023 (f.d. 64, 66, 67).

Se reține că, la 25 aprilie 2023, hotărârea integrală a Curții de Apel Comrat din

10 aprilie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cacm.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), pentru

prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 28 aprilie 2023 și 29

aprilie 2023 (pentru fiecare recurent în parte), ziua imediat următoare de la data

notificării hotărârii integrale a instanței de apel, și a expirat la 29 mai 2023 (zi de

luni) pentru toți recurenții.

În pofida celor enunțate, Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat,

precum și ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat nu s-au conformat prevederilor

legale și nu au prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023. Or, fiind

cei interesați de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurenții trebuiau să

întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după

cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la

expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului

în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la

01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

de declarare a recursurilor inadmisibile.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

4

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursurilor se datorează

în exclusivitate comportamentului pasiv al recurenților care trebuiau să dea dovadă

de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile lor procedurale, pentru a nu omite termenul legal de prezentare a

recursului motivat.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursurilor depuse de Consiliul mun.

Comrat și Primarul mun. Comrat, precum și de ÎM Gospodăria Locativ-Comunală

Comrat, drept inadmisibile, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având

în vedere că recurenta a omis să respecte cerințele stabilite de lege pentru depunerea

unui recurs.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara recursurile depuse de Consiliul mun. Comrat și

Primarul mun. Comrat, precum și de ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat, ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursurile înaintate de Consiliul mun. Comrat și Primarul mun. Comrat, precum

și de ÎM Gospodăria Locativ-Comunală Comrat, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5