3r-91/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-91/23

2-23008854-01-3r-11042023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând recursul depus de Picic Pavel,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Picic Pavel împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Picic Pavel,

c o n s t a t ă:

La 18 ianuarie 2023, Picic Pavel a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Colegiului

Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr.231/11 din 17

noiembrie 2022.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a stabilit

reclamantului Picic Pavel un termen de 15 zile calendaristice de la data notificării

prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsului stabilit și anume prezentarea

cererii de chemare în judecată cu traducere în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat - limba română.

La data de 03 februarie 2023, Picic Pavel a depus un demers de înlăturare a

neajunsurilor stabilite în încheierea din 23 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 16 februarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a depus

referință prin care a solicitat declararea acțiunii inadmisibile.

Prin încheierea din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Picic Pavel împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Colegiului

Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

La 13 martie 2023, Picic Pavel a depus recurs împotriva încheierii din 27

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii contestate, cu trimiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru

examinarea cauzei în fond.

Prin încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a acordat

reclamantului Picic Pavel un termen de pînă la data de 16 octombrie 2023 de la data

notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsului stabilit și anume

1

prezentarea cererii de recurs cu traducere în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat - limba română.

La 11 octombrie 2023, Picic Pavel a depus un demers de înlăturare a

neajunsurilor stabilite în încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții Supreme de

Justiție. Totodată, recurentul a solicitat examinarea cauzei cu citarea acestuia în

ședința de judecată.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat faptul că încheierea contestată

contravine legii, deoarece hotărârea Colegiului Disciplinar a fost examinată

superficial, iar probele prezentate nu au fost luate în considerație.

La 11 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului (f.d. 69). La 12 aprilie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a

depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Picic Pavel, este neîntemeiat și necesită a fi respins

din următoarele considerente.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 27 februarie

2023, fiind expediată recurentului Picic Pavel la 28 februarie 2023 prin poșta

electronică (f.d. 50). Astfel, reținând că recursul a fost declarat la 13 martie 2023,

Completul de judecată atestă că acesta a fost depus în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În sensul art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a

încheierilor curților de apel.

În speță, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție a dispus

respingerea cererii depusă de Picic Pavel privind citarea acestuia în ședința de

judecată și a decis examinarea cererii de recurs în lipsa participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în

ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 27 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

2

înaintată de Picic Pavel împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea hotărârii nr. 231/11 din 17 noiembrie 2022.

Este de menționat că, la 16 septembrie 2022 în adresa Consiliului Superior al

Magistraturii a parvenit petiția lui Picic Pavel, prin care se invocă caracterul ilegal

al acțiunilor completului de judecători Președinte de complet Alexandru Gafton,

judecătorii Boris Talpă și Igor Chiroșca din cadrul Curții de Apel Chișinău, la

examinarea în ordine de recurs a cauzei contravenționale intentate în privința dnei

E. Andrușco.

Prin dispoziția inspectorului-judecător principal din 19 septembrie 2022,

sesizarea a fost repartizată pentru examinare inspectorului-judecător Tatiana Craiu.

Prin decizia Inspecției judiciare nr.931s-1231p/m din 13 octombrie 2022

sesizarea cet. Picic Pavel a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia adoptată, Picic Pavel a contestat-o la Completul

de examinare a contestațiilor.

Prin Hotărârea nr. nr.231/11 din 17 noiembrie 2022 a Completului de

examinare a contestațiilor nr.l al Colegiului disciplinar, a fost respinsă ca

neîntemeiată contestația declarată de cet. Picic Pavel, împotriva Deciziei Inspecției

judiciare nr.931s-1231p/m din 13 octombrie 2022 , emise pe marginea sesizării

depuse la 16 septembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Alexandru Gafton,

Boris Talpă și Igor Chiroșca, de la Curtea de Apel Chișinău.

La data de 18 ianuarie 2023, Picic Pavel a depus acțiune în contencios

administrativ către Colegiul Disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al

Magistraturii, solicitând anularea hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii nr.231/11 din 17 noiembrie 2022.

Completul reține că Picic Pavel a contestat hotărârea Colegiului Disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr.231/11 din 17 noiembrie 2022,

care a fost adoptată ca urmare a examinării contestației depuse de ultimul împotriva

deciziei Inspecției judiciare nr.931s1231p/m din 13 octombrie 2022, prin care

sesizarea lui Picic Pavel a fost respinsă ca neîntemeiată.

Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, completele de examinare a contestațiilor ale

colegiului disciplinar verifică contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare

de respingere a sesizărilor.

Potrivit art. 28 alin. (1) și (3) din aceeași lege, completele de contestație

examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a

sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă. Completele de

contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei inspecției judiciare

pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca neîntemeiată.

Potrivit art. 29 alin. (3) al legii menționate, hotărârea privind respingerea

contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este

definitivă.

Potrivit pct. 85, 86.1 ale Regulamentului cu privire la activitatea Colegiului

disciplinar, aprobat prin hotărârea nr. 505/24 din 13 noiembrie 2018 a Consiliului

Superior al Magistraturii, care reglementează că hotărârea privind respingerea

contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este fără

drept de atac. Contestația împotriva hotărârii completului de contestație prin care a

fost respinsă contestația împotriva deciziei Inspecției judiciare de respingere a

3

sesizării se va restitui fără examinare printr-o decizie motivată a Colegiului

disciplinar.

Este de menționat că, în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 947-XIII din 19

iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr. 178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Inspecția

Judiciară și Colegiul disciplinar ca organe specializate ale Consiliului Superior al

Magistraturii, activează independent și exercită atribuții quasi-judiciare.

Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni

disciplinare în privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de

înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția

Judiciară, cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”.

Astfel, conform art. 27 alin. (2) și 29 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de contestație

sunt formate din trei membri ai colegiului disciplinar numiți prin hotărârea

colegiului disciplinar. În completul de contestație sunt incluși, în mod obligatoriu,

doi judecători și un reprezentant al societății civile. Iar hotărârea privind respingerea

sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de contestație.

În consecință, prin art. 27-29 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, este reglementată detaliat procedura de

examinare a contestațiilor împotriva deciziilor Inspecției Judiciare.

Astfel, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare,

poate utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la Completul

de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar. Aceste două etape

procedurale, prevăzute de legea organică, reprezintă activități quasi-judiciare,

întrucât conțin atât șanse și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, cât și rigori

de formă, conținut și termene de procedură.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, interpretând

articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că „dreptul

la un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat,

reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al Marii

Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din 28 mai

1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea articolului

6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele contractante să nu

restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura în care dreptul

în discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

În acest context, instanța de recurs atestă că Picic Pavel a avut acces la un

„tribunal”, iar legea organică i-a oferit 2 niveluri de jurisdicție, atâta cât a considerat

legiuitorul Republicii Moldova suficient, astfel încât dreptul acesteia nu este afectat

în substanța sa.

În această ordine de idei, nu poate fi reținut argumentul recurentului Picic

Pavel cu referire la faptul că i-a fost îngrădit accesul la justiție, întrucât în această

situație cadrul normativ pertinent instituie o dublă jurisdicție la examinarea sesizării,

iar legiuitorul a optat doar pentru posibilitatea contestării hotărârilor colegiului

disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare adoptate în condițiile art.

36 alin. (1) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din

25 iulie 2014, dar nu și a deciziilor colegiului disciplinar privind respingerea

contestației. Or, prin decizia Completului de examinare a contestațiilor nr.l al

4

Colegiului disciplinar, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația declarată de cet.

Picic Pavel, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.931s-1231p/m din 13

octombrie 2022 , emise pe marginea sesizării depuse la 16 septembrie 2022 asupra

acțiunilor judecătorilor Alexandru Gafton, Boris Talpă și Igor Chiroșca, de la Curtea

de Apel Chișinău .

Prin urmare, beneficiind de acces la „tribunal” și punând în discuție subiectul

interesat, recurenta și-a apărat efectiv pretinsul drept vătămat, iar acțiunile ulterioare

întreprinse de către Picic Pavel nu mai sunt în măsură să extindă sensul legii și săi

ofere acesteia un control judiciar suplimentar.

Completul de judecată constată că Curtea de Apel Chișinău, just a considerat

inadmisibilitatea acțiunii depuse în ordinea contenciosului administrativ, or de altfel

admisibilitatea/inadmisibilitatea unei acțiuni, nu se limitează doar la temeiurile

menționate în special la art. 207 alin.(2) din Codul administrativ, dar și la exercitarea

efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri certe și concludente.

Din considerentul că argumentele invocate atât în acțiune, cât și în recurs

comportă un caracter abstract și general, fiind bazate pe aprecieri proprii și

interpretări subiective care nu atestă vătămarea unui drept și nu identifică temeiuri

de ilegalitate al actului judecătoresc contestat, recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii instanței de fond.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursului depus de Picic Pavel.

Se menține încheierea din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Picic Pavel

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

5