3r-54/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-54/23

22-22117863-01-3r-02032023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

examinând recursul depus de Pavel Picic,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

Pavel Picic împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

nr.103/6 din 29 aprilie 2022 și a deciziei Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii nr.33/6 din 08 iulie 2022,

împotriva încheierii din 06 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care,

s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Pavel Picic,

c o n s t a t ă:

La 09 august 2022, Pavel Picic a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii Colegiului

Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr.103/6 din 29 aprilie

2022 și a deciziei Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr.33/6 din 08 iulie 2022 (f.d.1-2).

Prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, i-a fost

stabilit reclamantului Pavel Picic un termen de 15 zile calendaristice de la data

notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsului stabilit și anume,

prezentarea cererii de chemare în judecată cu traducere în limba în care se desfășoară

procedura judiciară, adică în limba de stat - limba română (f.d.31-33).

La 05 octombrie 2022, Pavel Picic a depus un demers de înlăturare a

neajunsurilor stabilite în încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2022

(f.d.35).

Prin încheierea din 06 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a declarat

inadmisibilă acțiunea înaintată de Pavel Picic împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii nr.103/6 din 29 aprilie 2022 și a deciziei Plenului

Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr.33/6 din 08

iulie 2022 (f.d.46-50).

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, Picic Pavel a contestat hotărârea

Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr.103/6 din

29 aprilie 2022 și Decizia Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM nr.33/6

din 08 iulie 2022, în calitate de parte a raportului administrativ existent, or, hotărârea

dată, nu mai poate fi contestată și a fost adoptată ca urmare a examinării contestației

1

depuse de ultimul împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 martie 2022, prin

care sesizarea lui Picic Pavel a fost respinsă ca neîntemeiată.

Astfel, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare,

poate utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la Completul

de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar. Aceste două etape

procedurale, prevăzute de legea organică, reprezintă activități quasi-judiciare,

întrucât conțin atât șanse cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, cât și

rigori de formă, conținut și termene de procedură. Reclamantul Picic Pavel a avut

acces la un „tribunal”, iar legea organică i-a oferit 2 niveluri de jurisdicție, atâta cât

a considerat legiuitorul Republicii Moldova suficient, astfel încât dreptul acestuia nu

este afectat în substanța sa.

La 22 februarie 2023, Pavel Picic a depus recurs împotriva încheierii din 06

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii contestate, cu restituirea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel

Chișinău.

Prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție i-a fost stabilit

recurentului Pavel Picic termen până la 06 iunie 2023, pentru înlăturarea neajunsului

stabilit și anume, prezentarea cererii de recurs cu traducere în limba în care se

desfășoară procedura judiciară.

Prin încheierea din 07 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție i-a fost acordat

recurentului Pavel Picic termen suplimentar până la 13 iunie 2023, pentru înlăturarea

neajunsului stabilit și anume, prezentarea cererii de recurs cu traducere în limba în

care se desfășoară procedura judiciară.

La 09 iunie 2023, Pavel Picic a depus un demers de înlăturare a neajunsurilor

stabilite de către instanța de recurs și a prezentat cererea de recurs cu traducere în

limba în care se desfășoară procedura judiciară.

Astfel, în motivarea recursului, depus inițial la 22 februarie 2023, a reiterat

motivele de fapt și de drept indicate în sesizarea adresată Inspecției judiciare, în

contestația adresată Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

magistraturii, în contestația adresată Plenului Colegiului Disciplinar, precum și în

cererea adresată instanței.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii din 06 februarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată recurentului Pavel Picic, prin intermediul poștei

electronice, la data de 13 februarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poștă

electronică, anexat la actele cauzei. Astfel, se constată că recurentul Pavel Picic s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 22 februarie 2023, în termenul

legal.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în speță,

obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 06 febraurie 2023 a Curții de

2

Apel Chișinău, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Picic Pavel

împotriva Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii privind anularea actului administrativ, a fost declarată inadmisibilă.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, statuează expres că,

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.

Din materialele cauzei se atestă că, la 22 martie 2022, în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii a Picic Pavel depus o petiție, prin care se invocă caracterul

ilegal al acțiunilor judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, Teleucă Stelian,

Gafton Alexandru și Chiroșca Igor la examinarea în ordine de recurs a cauzei

contravenționale, intentate în privința sa.

Prin decizia Inspecției judiciare din 28 martie 2022 sesizarea lui Picic Pavel a

fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu decizia adoptată, Picic Pavel a

contestat-o la Completul de examinare a contestațiilor.

Prin Hotărârea nr. 103/6 din 29 aprilie 2022 a Completului de examinare a

contestațiilor nr.l al Colegiului disciplinar, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația

declarată de Picic Pavel, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 283s-346p/m din

28 martie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 22 martie 2022 asupra

acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Chiroșca Igor, Gafton Alexandru de la

Curtea de Apel Chișinău.

Nefiind de acord cu Hotărârea nr. 103/6 din 29 aprilie 2022 a Completului de

examinare a contestațiilor nr.l al Colegiului disciplinar, Picic Pavel, la 14 iunie 2022,

a contestat-o în fața Plenului Colegiului disciplinar.

Prin decizia nr. 33/6 din 08 iulie 2022 a Plenului Colegiului Disciplinar de pe

lângă CSM, s-a restituit fără examinare contestația depusă de petiționarul Picic Pavel

împotriva Hotărîrii nr. 103/6 din 29 aprilie 2022 a Completului de examinare a

contestațiilor nr. 1 al Colegiului disciplinar, emise în privința acțiunilor judecătorilor

Teleucă Stelian, Chiroșca Igor și Gafton Alexandru de la Curtea de Apel Chișinău,

pe motiv că această hotărâre este definitivă și nu se supune nici unei căi de atac.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17. Dispozițiile legale enunțate, inter alia, reglementează

condițiile testului de admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în

contencios administrativ, inclusiv pentru acțiunea în contestare.

3

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, este

revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității

administrative.

Or, reclamantul care înaintează acțiune trebuie să urmărească și să justifice

procesual, pentru testul de admisibilitate, revendicarea unui drept subiectiv propriu

căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

prima instanță întemeiat a conchis că, Pavel Picic poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ.

Se rețin la caz prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, potrivit căruia completele de

examinare a contestațiilor ale Colegiului disciplinar verifică contestațiile împotriva

deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizărilor. În accepțiunea art. 28 alin.

(1) și (3) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, completele de contestație examinează contestațiile împotriva

deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizării. Procedura în fața completelor

de contestație este scrisă. Completele de contestație decid: admiterea contestației și

restituirea cauzei inspecției judiciare pentru verificări suplimentare; respingerea

contestației ca neîntemeiată.

În temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, hotărârea privind respingerea contestației

împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este definitivă.

În speța dedusă judecății prezintă relavanță și prevederile 85 și 86.1 ale

Regulamentului cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.505/24 din 13 noiembrie 2018,

care reglementează că hotărârea privind respingerea contestației împotriva deciziei

inspecției judiciare de respingere a sesizării este fără drept de atac. Contestația

împotriva hotărârii completului de contestație prin care a fost respinsă contestația

împotriva deciziei Inspecției judiciare de respingere a sesizării se va restitui fără

examinare printr-o decizie motivată a Colegiului disciplinar.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Inspecția Judiciară și Colegiul

disciplinar ca organe specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii, activează

independent și exercită atribuții quasi-judiciare. Întrucât examinarea sesizărilor se

poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în privința unui magistrat

independent și inamovibil, în activitatea de înfăptuire a justiției a căruia sunt

interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția Judiciară cât și Colegiul disciplinar

activează ca un „tribunal”.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că,

prima instanță întemeiat a constatat că reclamantul Picic Pavel a avut acces la un

„tribunal”, iar legea organică i-a oferit 2 niveluri de jurisdicție, atât cât a considerat

suficient legiuitorul, astfel încât dreptul acestuia nu este afectat în substanța sa.

Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta

trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii

4

unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli

sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre

ale Uniunii Europene, cererea nr. 45572/00).

Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept

citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

întemeiată soluția Curții de Apel Chișinău de declarare a cererii de chemare în

judecată depusă de Picic Pavel ca inadmisibilă, având în vedere că acțiunea acestuia

a fost formulată cu referire la activitatea jurisdicțională reglementată printr-o Lege

organică specială – Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că prin

decizia nr. 33/6 din 08 iulie 2022 a Colegiului disciplinar, contestația depusă de Picic

Pavel a fost restituită fără examinare, astfel încât aceasta nu se încadrează în

categoria deciziilor stabilite de art.36 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, pasibile de contestare în fața Consiliului

Superior al Magistraturii conform art.39 alin.(1) din aceiași lege.

Ținând cont de cele indicate mai sus și de prevederile legale pertinente cauzei,

instanța de recurs conchide că Curtea de Apel Chișinău a aplicat corect normele de

drept procedural și material și a emis o încheiere legală și întemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

contestată este întemeiată și legală, iar recursul depus de Picic Pavel este nefondat,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea din 06 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Pavel Picic.

Se menține încheierea din 06 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată Pavel Picic

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Decizia este irevocabilă.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

5