3ra-1139/23 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea examinării în fond a contestației și infirmarea rezultatelor alegeriloc generale locale din circumscripția electorală

3ra-1139/23 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea examinării în fond a contestației și infirmarea rezultatelor alegeriloc generale locale din circumscripția electorală (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1139/23

2-23161114-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud.: O. Jamba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Șansă”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la contestația depusă de

Partidul Politic „Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției

electorale raionale Soroca nr. 29, persoană terță Comisia Electorală Centrală, cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea examinării în fond a

contestației și infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale din circumscripția

electorală,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul depus de Consiliul electoral al circumscripției electorale

raionale Soroca nr. 29, casată integral hotărârea din 15 noiembrie 2023 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic

„Șansă” a depus contestație împotriva Consiliului electoral al circumscripției

electorale raionale Soroca nr. 29 cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea examinării în fond a contestației și infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale din circumscripția electorală (f. d. 1-22).

În susținerea contestației, a indicat că prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1108 din 04 iulie 2023, a fost stabilită data alegerilor locale generale

pentru data de 05 noiembrie 2023.

Ulterior, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din 09 august

2023, a fost aprobată lista partidelor politice, înregistrate la Agenția Servicii

1

Publice, care au dreptul să participe în alegerile locale generale din 05 noiembrie

2023, Partidul Politic „Șansă” fiind inclus în listă la poziția nr. 52.

La 06 octombrie 2023, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1411,

a fost confirmată persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului

Politic „Șansă” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale

din 05 noiembrie 2023.

A notat că Partidul Politic „Șansă”, în calitate de concurent electoral și-a

înregistrat candidații la funcția de primar de localitate și candidați la funcția de

consilier local/raional/municipal, practic, în toate circumscripțiile electorale, pe

toată țara fiind înregistrați 9 236 de candidați la funcția de consilier local/raional

și 659 de candidați la funcția de primar.

Astfel, în circumscripția electorală raională Soroca nr. 29, din partea

Partidului Politic „Șansă” au fost înregistrați 401 candidați la funcția de consilier

și 35 de candidați la funcția de primar, fiind demarată campania electorală.

A remarcat că prin Dispoziția Comisei pentru Situații Excepționale nr. 92

din 03 noiembrie 2023, a fost anulată înregistrarea tuturor candidaților Partidului

Politic „Șansă” din toate circumscripțiile, cu obligarea organelor electorale de a

aplica în dreptul fiecărui candidat exclus ștampila „Retras”, respectiva dispoziție

fiind contestată de reclamant.

A susținut că prin demersul din 04 noiembrie 2023, Partidul Politic „Șansă”

a atenționat toate consiliile electorale de circumscripție raionale și municipale

despre contestarea dispoziției și despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a

deciziei de retragere a candidaților Partidului Politic „Șansă”. Potrivit ultimelor

sondaje de opinie publicate, încrederea cetățenilor în Partidului Politic „Șansă”

era în creștere constantă și a ajuns la cifra de circa 18% la nivel național.

La 05 noiembrie 2023, s-au desfășurat alegeri locale generale în fiecare

circumscripție electorală de nivelul II și I.

În opinia reclamantului, mii de alegători au votat în dreptul candidaților

Partidului Politic „Șansă”, iar în multe circumscripții s-a desfășurat un boicot

masiv din partea alegătorilor care refuza să participe la vot, astfel consideră că

alegătorii au fost privați de dreptul acestora la alegeri libere și de a vota, iar

candidații au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

Concomitent, a subliniat că la 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor

de vot, contestatarul a înaintat în adresa Consiliului electoral al circumscripției

electorale raionale Soroca nr. 29 o contestație cu privire la infirmarea alegerilor

din circumscripția corespunzătoare.

A precizat că la 09 noiembrie 2023, a expirat termenul legal în care organul

electoral urma să răspundă la cererea reclamantului din 05 noiembrie 2023.

Dat fiind faptul că acesta nu a fost informat despre decizia luată, la 10

noiembrie 2023, a fost înaintată o cerere prealabilă în adresa Comisiei Electorale

Centrale.

Reclamantul a relatat că, abia la 12 noiembrie 2023, a aflat despre existența

unei hotărâri a Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Soroca

nr. 29 din 08 noiembrie 2023, prin care contestația sa a fost declarată inadmisibilă,

2

dar așa și nu i-a fost comunicată, reclamantul nefiind invitat la examinarea acestei

proceduri administrative.

În consecință, Comisia Electorală Centrală, prin hotărârea din 12 noiembrie

2023, a comasat cererile prealabile într-o singură procedură și le-a declarat

inadmisibile.

A obiectat că, prin hotărârea contestată, a fost refuzată examinarea cererii

concurentului electoral Partidul Politic „Șansă” cu referire la o problemă care

vizează anume partidul respectiv, căruia, fiind eliminat din alegeri, i s-au încălcat

toate drepturile fundamentale, în special dreptul la alegeri libere și dreptul de a fi

ales.

Prin confirmarea rezultatelor alegerilor fără participarea unui concurent

electoral eliminat, este afectat în mod direct Partidul Politic „Șansă”, care, la caz,

solicită repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

La fel, a relevat că nu a fost invitat la examinarea procedurii administrative

să fie audiat efectiv, motiv din care consideră că acest fapt reprezintă o gravă

încălcare a procedurii și eludare a normelor imperative ale Codului administrativ

ce reglementează efectuarea unei proceduri administrative.

Totodată, reclamantul s-a referit la încălcarea procedurii administrative de

către pârât prin prisma prevederilor art. 32 alin. (2), 83, 88 și 94 din Codul

administrativ.

A remarcat că organul electoral nu a examinat fondul contestației, adică

circumstanțele de fapt invocate și nu a verificat temeinicia argumentelor expuse,

motiv din care actul administrativ contestat, contrar prevederilor art. 118 din

Codul administrativ, nu este motivat, astfel fiindu-i îngrădite drepturile la un

proces echitabil, acces la justiție și recurs efectiv.

Potrivit actului administrativ contestat, contestația reclamantului a fost

declarată inadmisibilă, pe motiv că Partidul Politic „Șansă” nu este subiect de

depunere a contestației în temeiul art. 94 din Codul electoral , având în vedere că,

în baza Dispoziției Comisiei Situații Excepționale nr. 92 din 03 noiembrie 2023,

tuturor candidaților din partea PP „Șansă” li s-a anulat înregistrarea, fiind pierdută

calitatea de concurent electoral.

Deopotrivă, a indicat că Comisia Electorală Centrală a repetat argumentele

din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și abuziv prevederile legale, în

contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Reclamantul a menționat că, în baza hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 1165 din 09 august 2023, Partidul Politic „Șansă” a fost inclus în lista

partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023, la poziția 52, hotărârea dată nefiind abrogată.

Prin urmare, ținând cont de faptul că Partidul Politic „Șansă” nu a fost exclus

din listă, organele electorale nu aveau niciun drept să considere că partidul dat nu

are dreptul să depună contestații și, ulterior, să declare contestațiile inadmisibile.

Consideră că argumentul Comisiei Electorale Centrale, precum că actul

nominalizat, în raport cu PP „Șansă”, ar fi unul consumat și nu s-ar mai aplica,

este unul neîntemeiat, or, atât timp cât nu există o hotărâre subsecventă a Comisiei

3

electorale centrale de modificare a hotărârii nr. 1165 din 09 august 2023 de

eliminare a poziției PP „Șansă”, nimeni nu poate constata efectul inaplicabil al

acestui act față de reclamant.

Totodată, a subliniat că Dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr. 92 din

03 noiembrie 2023 a fost contestată în ordine de contencios administrativ, iar

actualmente, dosarul se află spre examinare pe rolul Curții de Apel Chișinău,

nefiind o decizie definitivă și executorie cu privire la excluderea candidaților

Partidului Politic „Șansă” din alegeri sau anularea statutului de subiect electoral.

Mai mult, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale, PP „Șansă”

a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în calitatea

sa de subiect electoral, fapt reflectat prin actele Comisiei Electorale Centrale.

Reclamantul a accentuat și faptul că, în hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1550 din 08 noiembrie 2023, după adoptarea Dispoziției Comisiei

Situații Excepționale, Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că PP

„Șansă” deține în continuare calitatea de concurent electoral.

A notat că eliminarea abuzivă din buletinul de vot a candidaților Partidului

Politic „Șansă”, în raport cu rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023 din

circumscripția corespunzătoare sunt grav afectate și influențate, or, în situația în

care candidații PP „Șansă” rămâneau în buletinele de vot, rezultatele alegerilor

erau să fie total diferite.

Astfel, organele electorale, la eliminarea unui concurent electoral din

buletine, s-au bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, care nu are nicio

legătură cu procedurile electorale, fiind emis de un organ care nu are astfel de

competențe, întrucât Comisia nu a fost abilitată cu unele competențe în materie

electorală sau gestionare a proceselor electorate.

De altfel, potrivit Hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență,

Parlamentul a indicat în mod expres, la art. 6, că prezenta stare de urgență nu

afectează organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe cale de consecință, unicele organe competente rămân a fi doar Comisia

Electorală Centrală și organele electorate inferioare, care sunt funcționale să

administreze procesul electoral.

A precizat că, după cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată

în baza scrisorii nr. E/11772 din 03 noiembrie 2023 a Serviciului de Informații și

Securitate.

La fel, din textul dispoziției se pretinde că au fost identificate acțiuni ale

unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă

asupra desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la

nivel național, a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor

metode interzise de lege care nu corespund conceptului de desfășurare corectă a

campaniei electorale.

În textul aceleiași dispoziții, Comisia a invocat următoarele: „Serviciul de

Informații și Securitate a identificat activități de influențare a proceselor

electorale pe tot teritoriul țării în scopul promovării intereselor statului străin –

Federația Rusă, prin intermediul unui grup criminal organizat condus de Ilan

4

Șor”, fiind invocat și faptul că, „Serviciul de Informații și Securitate, de comun

cu Inspectoratul General de Poliție, Centrul Național Anticorupție și Procuratura

Anticorupție a depistat și a documentat oferirea către PP „Șansă”, care participă

la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 și este controlat de Ilan Șor, a

fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, de proveniență externă și

utilizarea acestora de către concurentul electoral contrar procedurilor stabilite de

legislație, prin subminarea proceselor democratice, implicit cele electorale

(fonduri care au fost utilizate de către concurentul electoral pentru finanțarea

ilegală a campaniei electorale pe coordonatele de corupere politică a candidaților,

coruperea alegătorilor și manipularea opiniei publice)”.

A menționat că PP „Șansă” respinge categoric cele indicate de Comisia

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de

Informații și Securitate, afirmații pe care le califică ca fiind false, deoarece ele se

bazează pe informații care nu corespund atât circumstanțelor faptice ale cazului,

cât și prevederilor legii.

În mod similar, PP „Șansă” consideră că anume Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au

viciat iremediabil procesele democratice din Republica Moldova, transformând

alegerile din 05 noiembrie 2023 într-o farsă, care afectează grav și în mod negativ

exprimarea liberă a voinței poporului.

A ținut să precizeze că PP „Șansă” este înregistrat oficial de organele

competente ale Republicii Moldova, având propriul Președinte și propriile organe

de conducere, care adoptă deciziile din numele Partidului, iar Ilan Șor nu se

numără printre conducătorii partidului.

De asemenea, PP „Șansă” neagă primirea finanțării din străinătate, fie din

partea lui Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane.

În viziunea reclamantului, organele competente ale Republicii Moldova nu

au demonstrat cine, când, de la cine, unde și ce sume pretinse a primit PP „Șansă”,

nefiind demonstrate acțiunile ipotetice ce au fost efectuate de către partid sau

acțiuni pretins a fi autorizate de către partid.

Suplimentar, a relevat că organele competente ale statului nu au adus la

cunoștința partidului sau conducerii acestuia probe pertinente, concludente, utile

și veridice, care ar fi demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este

imputabilă întregului Partid Politic „Șansă” sau că cineva dintre candidații

partidului a fost implicat în acte de corupție, partidului nefiindu-i acordată

posibilitatea de a contracta serviciile unui avocat în vederea pregătirii poziției de

apărare.

A punctat că normele Codului electoral nu prevăd dreptul Serviciului de

Informații și Securitate sau Comisiei Situații Excepționale să inițieze procedura

de anulare a înregistrării concurenților electorali, competența asupra pronunțării

referitor la anularea înregistrării concurenților electorali aparținând instanțelor de

judecată.

Totodată, deși un act administrativ în care se manifestă puterea discreționară

se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice

5

(CSE/SIS) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în niciun caz

devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una

optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare,

principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, adică să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește

esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea

principiilor oportunității și a echității.

Reclamantul a obiectat că autoritatea pârâtă, în cadrul puterii sale

discreționare, având obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din

mai multe posibile, nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii, or,

puterea discreționară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar

sau fără control.

A conchis că situația admisă de sancționare a Partidului Politic „Șansă” și

de eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factual, reprezentând o

distorsionare deliberată a realității, orientată spre hărțuirea unui concurent

electoral.

Astfel, potrivit reclamantului, măsurile instituite de Comisia Situații

Excepționale nu urmăresc realizarea scopului creării acesteia și nu sunt

rezonabile.

Or, prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale a fost comis un abuz de

drept veritabil, această autoritate urmărind direct distrugerea mai multor drepturi

fundamentale protejate de Convenție, printre care dreptul la libera exprimare,

dreptul de asociere și alegeri libere.

Ținând cont de atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, prevăzute la art. 22 din Legea nr. 212 din 24 iunie 2004 și în

Regulamentul Comisiei Situații Excepționale, aprobat prin Hotărârea de Guvern

nr. 1340 din 04 decembrie 2001, Comisia este creată pentru exercitarea unor

măsuri menite să reducă riscul declanșării situației excepționale.

Cu toate acestea, în cazul emiterii Dispoziției nr. 92 din 03 noiembrie 2023,

au fost instituite restricții și îngrădiri inadmisibile a dreptului de a fi ales,

libertatea de exprimare, libertatea de asociere și altele, motiv pentru care

dispoziția Comisiei Situații Excepționale, dar și indicațiile ulterioare ale Comisiei

Electorale Centrale, nu puteau fi executate.

În drept, reclamantul Partidul Politic „Șansă” și-a întemeiat pretențiile în

baza prevederilor art. 6, 10, 11, art. 3 Protocolul 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1, 2, 32,

38, 41 din Constituția Republicii Moldova, art. 10 alin. (1), 17, 20-25, 189, 191

alin. (3), 206 alin. (1) lit. a), 208 alin. (1), 211, 212, 224 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, art. 37, 90-98, 174-176 din Codul electoral.

Reclamantul Partidul Politic „Șansă” a solicitat: 1) anularea hotărârii nr.

17/1 din 08 noiembrie 2023, emisă de CECE Soroca nr. 29; 2) obligarea CECE

Soroca nr. 29 să examineze în fond contestația și să infirme rezultatele alegerilor

generale locale în circumscripția electorală Soroca nr. 29; 3) obligarea CECE

Soroca nr. 29 să solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.

6

176 din Codul electoral și declararea nulă a alegerilor locale în această

circumscripție electorală.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

s-a atras în proces, în calitate de persoană terță, Comisia Electorală Centrală (f. d.

75-75 verso).

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

a fost admisă parțial contestația.

S-a anulat hotărârea nr. 17/1 „Cu privire la contestația Partidului Politic

„Șansă” privind infirmarea rezultatelor alegerilor locale generale din 05

noiembrie 2023 în circumscripția electorală Soroca, adoptată de Consiliul

electoral al circumscripției electorale raionale Soroca nr. 29 la 08 noiembrie 2023.

S-a obligat Consiliul electoral al circumscripției generale electorale raionale

Soroca nr. 29 să reexamineze contestația privind infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale în circumscripția Soroca nr. 29, depusă de Partidul Politic „Șansă”

la 05 noiembrie 2023.

În rest, contestația depusă de Partidul Politic „Șansă” privind anularea

hotărârii nr. 17/1 din 08 noiembrie 2023, adoptată de Consiliul electoral al

circumscripției electorale raionale Soroca nr. 29, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată (f. d. 88, 95-101).

În consolidarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că prin Dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03

noiembrie 2023, s-a dispus anularea înregistrării concurenților electorali

desemnați de către PP „Șansă”, cu aplicarea ștampilei cu mențiunea „Retras” în

toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea PP

„Șansă”.

Totodată, la 03 noiembrie 2023, prin pct. 2 al hotărârii Comisiei Electorale

Centrale, s-a hotărât ca consiliile electorale de circumscripție și birourile

electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce vizează confirmarea

reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere ale concurenților

electorali din partea PP „Șansă”.

La pct. 3 lit. b) din hotărârea menționată, s-a indicat că birourile electorale

ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc și

atribuțiile biroului electoral al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea

„Retras” în dreptul concurentului electoral din partea PP „Șansă”, în procesele-

verbale pretipărite privind rezultatele numărării voturilor, care se întocmesc de

către birourile electorale, precum și în procesele-verbale privind centralizarea

rezultatelor votării, care se întocmesc de către consiliile electorale de

circumscripție.

Corespunzător, prima instanță a indicat că, prin dispoziția nominalizată s-a

dispus anularea înregistrării concurenților electorali desemnați de către PP

„Șansă” și nicidecum excluderea PP „Șansă” din lista partidelor politice,

înregistrate de Agenția Servicii Publice la situația din 07 august 2023, care au

dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023.

7

În altă ordine de idei, instanța de fond a relevat că includerea în lista

partidelor care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie

2023, nu echivalează în mod obligatoriu cu necesitatea desemnării și înregistrării

unor concurenți electorali, acesta fiind un drept al fiecărui partid politic de a

desemna sau nu candidați.

La acest aspect, instanța de fond a reperat prevederile Codului electoral, care

stabilesc calitatea de concurent electoral – partid politic, bloc electoral și persoană

care candidează pentru funcția de primar sau de consilier în consiliul local și sunt

înregistrate de consiliile electorale de circumscripție respective în cazul alegerilor

locale, iar art. 68 stabilește procedura pentru înregistrarea în calitate de concurent

electoral de către consiliile electorale de circumscripție.

Prin urmare, excluderea concurenților electorali prezentați de PP „Șansă”

nu atrage anularea drepturilor și obligațiilor acestui partid, fapt recunoscut atât

de Comisia Electorală Centrală, cât și de către Consiliul electoral de

circumscripție electorală raională Soroca nr. 29, prin referințele înaintate.

Respectiv, în pofida excluderii concurenților electorali prin hotărârea

Comisiei pentru Situații Excepționale, reclamantul PP „Șansă” își păstrează

dreptul său de a contesta acțiunile organelor electorale.

În atare circumstanțe, prima instanță a indicat că Consiliul electoral de

circumscripție electorală Soroca nr. 29 urmează să reexamineze contestația

înaintată de PP „Șansă” la 05 noiembrie 2023.

Cu privire la solicitarea contestatarului PP „Șansă” de a obliga Consiliul

electoral al circumscripției electorale raionale Soroca nr. 29 să examineze în fond

contestația, prima instanță a conchis că obligarea organului electoral de a examina

fondul contestației ar constitui o încălcare a competenței materiale și, prin urmare,

o imixtiune în activitatea administrativă a acestuia.

Or, instanța este împuternicită de analiza dacă, în procesul activității sale

decizionale, materializată prin totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative, autoritatea publică a realizat dreptul discreționar: 1) cu

respectarea limitelor de competență și regulilor de procedură instituite de lege; 2)

cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante; 3) conform scopului acordat

prin lege.

În partea ce ține de cerința contestatarului de a obliga Consiliul electoral de

circumscripție electorală raională Soroca nr. 29 să solicite Comisei Electorale

Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea

alegerilor locale nule în această circumscripție electorală, instanța de fond a

concluzionat că prerogativa confirmării sau infirmării legalității alegerilor sau

declararea nulității acestora aparține consiliilor electorale de circumscripție și a

Comisiei Electorale Centrale în urma verificării dacă în cadrul operațiunilor

electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat

rezultatele votării și atribuirea mandatelor, prin urmare, această solicitare nu ține

de competența instanțelor de judecată.

8

La 16 noiembrie 2023, cu respectarea termenului prevăzut la art. 95 alin. (1),

(8) din Codul electoral, Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale

Soroca nr. 29 a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023

a Judecătoriei Soroca, sediul Central, iar la 17 noiembrie 2023, prin intermediul

poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului, prin care a solicitat, cu

titlu principal, declararea inadmisibilității contestației sau, cu titlu secundar,

respingerea acesteia ca neîntemeiată (f. d. 93-94, 108-109 verso, 112-113 verso).

Prin decizia din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

depus de Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Soroca nr. 29,

casată integral hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central și emisă o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă contestația

depusă de Partidul Politic „Șansă” (f. d. 116, 117-124).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, la data de 03 noiembrie

2023, în vederea respectării Dispoziției nr. 92 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea

nr. 1543 ,,Cu privire la Dispoziția nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova”, prin care s-a hotărât ca consiliile

electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare vor

revoca hotărârile ce vizează confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a

persoanelor de încredere ale concurenților electorali din partea PP „Șansă”.

Totodată, birourile electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile

electorale care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral al secției de votare vor

aplica ștampila cu mențiunea „Retras” în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor

concurenților electorali din partea PP „Șansă”, fiind dispusă aducerea publică la

cunoștință a informației privind anularea concurenților electorali înregistrați de

PP „Șansă”, cu retragerea listelor de candidați făcute publice la sediul biroului

electoral al secției de votare.

Instanța de apel a relevat că, în urma anulării înregistrării tuturor candidaților

PP ,,Șansă” la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai

deține statut de concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului

în cauză, din motiv că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a

expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate participa la alegerile locale

generale din 2023.

Pe cale de consecință, instanța de apel a statuat că odată cu pierderea calității

de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde încălcarea drepturilor

electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în cadrul procedurii

administrative electorale, or, Partidul Politic „Șansă” nu este subiectul abilitat cu

dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă caracterul

inadmisibil al revindecărilor din acțiune.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentul reclamantului,

precum că Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a fost contestată în instanța de contencios

administrativ, iar potrivit art. 101 alin. (5) din Codul electoral, executarea

9

hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă

de drept din momentul contestării legalității hotărârilor respective.

La acest capitol, instanța de apel a subliniat că, în speța dedusă judecății,

obiect al examinării constituie hotărârea nr. 17/1 din 08 noiembrie 2023 a

Consiliului electoral al Circumscripției Electorale Soroca nr. 29 și, prin urmare,

Curtea de Apel Bălți nu are competența de a da apreciere dispoziției CSE nr. 92

din 03 noiembrie 2023, din motiv că aceasta excede obiectul examinării.

La 19 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic

„Șansă” a depus recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea acestuia, aplicarea directă în prezenta cauză a art. 6,

10, art. 3 Protocolul 1 din CEDO, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea

unei noi decizii de admitere a contestației (f. d. 130-171).

În motivarea recursului, a invocat că prin declararea inadmisibilității

acțiunii, instanța de apel a respins contestația depusă de Partidul Politic „Șansă”

prin acceptarea necondiționată a poziției intimatului, fără nicio verificare

minuțioasă a corespunderii acesteia în raport cu cadrul legal și circumstanțele de

fapt ale litigiului.

De asemenea, a obiectat că instanța de apel nu a examinat cerințele și

argumentele recurentului cu privire la legalitatea actului contestat, procedura

adoptării și alte circumstanțe relevante cauzei.

A subliniat că abordarea instanței de apel, precum că Partidul Politic „Șansă”

nu este subiect de a depune contestație, din motiv că a fost eliminat din alegeri,

este una abuzivă și neîntemeiată, analiza juridică efectuată fiind superficială și

contrară interpretării și aplicării corecte a legii.

La fel, instanța de apel a ignorat faptul că recurentul a contestat decizia prin

care a fost anulată înregistrarea și norma legală care prevede expres că, în

asemenea cazuri, executarea se suspendă de drept.

Subsidiar, a menționat că instanța de apel a aplicat norme derogatorii

cuprinse în Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale, care nu au nicio

relevanță speței, neluând în calcul prevederile art. 101 alin. (5) din Codul

electoral.

Totodată, a notat că instanța de apel nu a examinat întinderea încălcării

dreptului de acces la justiție și dreptului la un recurs efectiv, care constituie

drepturi fundamentale ce au fost încălcate în momentul declarării inadmisibilității

contestației.

În opinia recurentului, omisiunea instanței de apel de a răspunde

argumentelor invocate în contestație denotă faptul că decizia contestată nu este

motivată, iar susținerile sale nu au fost examinate în mod echitabil, ceea ce

presupune încălcarea art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În continuare, recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în contestația depusă în instanța de judecată.

La 19 noiembrie 2023, ora 19:31, prin intermediul poștei electronice,

Comisia Electorală Centrală a depus o referință comună la toate recursurile

10

înaintate de către Partidul Politic „Șansă” ce au ca obiect infirmarea legalității

alegerilor în circumscripțiile electorale de nivelul II, solicitând declararea

inadmisibilității acestora (f. d. 174-177).

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a

deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce

țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în

contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor

judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat public la 18

noiembrie 2023 (f. d. 116).

Conform extrasului din poșta electronică, decizia motivată a Curții de Apel

Bălți a fost notificată la adresa electronică a recurentului la 18 noiembrie 2023 (f.

d. 125).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 19 noiembrie 2023 (f. d. 125).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Șansă”,

în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.

11

(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Partidul Politic „Șansă”, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Bălți și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Partidul Politic „Șansă”, conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în contestație, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți,

fiind apreciate corespunzător.

12

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, în jurisprudența sa constantă, CtEDO statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

13

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul

Politic „Șansă”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, 246 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Partidul Politic „Șansă” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

14