3ra-1025/23 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil

3ra-1025/23 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1025/23

2-23146983-01-3ra-19102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Comisia Electorală Centrală,

în cauza de contencios administrativ, intentată la contestația depusă de

Mihail Bătrîncea împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admisă acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 16 octombrie 2023, Mihail Bătrîncea a depus contestație la Curtea de

Apel Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil (f. d. 1-4).

În motivarea contestației, a indicat că, la 13 octombrie 2023, examinând

sesizarea președintelui Partidului Politic „Alianța Liberalilor și Democraților

pentru Europa”, Arina Spătaru, privind pretinse acțiuni de încălcare a procedurii

de recepționare a documentelor pentru înregistrare în calitate de concurent

electoral de către Mihail Bătrîncea și Svetlana Mîțu, membri ai comisiei de

recepționare și verificare a documentelor pentru înregistrarea candidaților la

funcția de consilier în Consiliul raional Orhei, Comisia Electorală Centrală a emis

hotărârea nr. 1457 din 13 octombrie 2023, prin care l-a revocat pe Mihail

Bătrîncea din componența Consiliului electoral al circumscripției electorale

Orhei nr. 25.

În argumentarea hotărîrii sale, Comisia a constatat că, în calitate de

coordonator al comisiei de recepționare și verificare a documentelor pentru

înregistrarea candidaților la funcția de consilier în Consiliul raional Orhei,

secretarul CECER Orhei nr. 25, Mihail Bătrîncea, nu a asigurat respectarea

niciunei etape a procedurii de recepționare a listelor de subscripție în cazul lui

Dinu Țurcanu.

1

Potrivit constatărilor Comisiei, acțiunile lui Mihail Bătrîncea au fost

îndreptate în sprijinul unui potențial pretendent la calitatea de concurent electoral,

constatare care este susținută și de faptele descrise în contestația lui Dinu

Țurcanu.

Reclamantul a menționat că criticile concurentului electoral din partea

Partidului Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, Arina

Spătaru, dar și circumstanțele cauzei în ansamblu, vizau acțiunile CECER nr. 25

Orhei din 07 octombrie 2023, privind procedura de tragere la sorț în vederea

înscrierii în buletinul de vot cu participarea lui Dinu Țurcanu, președintele

raionului Orhei, membru al Partidului Politic „Șor”, persoană cu interdicție de a

participa la scrutinul electoral din 05 noiembrie 2023, în calitate de concurent

electoral, fapt care a și trezit suspiciuni de integritate asupra unor membri ai

CECER nr. 25 Orhei, în special asupra dânsului, fiind desemnat în CECER nr. 25

din partea administrației publice locale.

A precizat că procesul de examinare a sesizărilor în fața Comisiei Electorale

Centrale din 13 octombrie 2023, a fost axat anume pe recepționarea listelor de

subscripție a lui Dinu Țurcanu și participarea acestuia la procedura de tragere la

sort.

A notat că raționamentele reținute de către Comisia Electorale Centrale

menționate la pct. 23-24, invocate drept temei pentru revocarea sa din CECER

nr. 25 Orhei, nu au nicio relevanță cu speța dată.

Mai mult, conform pct. 76 din Regulamentul privind constituirea și

înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor

de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023,

în cazul în care candidatul a decis să colecteze singur semnăturile, el va depune

o cerere la consiliul electoral de circumscripție pentru a-i fi eliberate liste de

subscripție, anexând următoarele documente: a) cererea în formă scrisă, conform

modelului prezentat în anexa nr. 5; b) copia de pe buletinul de identitate al

candidatului desemnat.

Conform pct. 88 din Regulamentul menționat, la recepționarea

documentelor prezentate în vederea înregistrării candidaților desemnați la funcția

de primar și/ sau consilier, comisia de recepționare, creată prin dispoziția

președintelui consiliului electoral de circumscripție, verifică, în corespundere cu

prevederile Codului electoral, listele de subscripție prezentate de candidat.

Astfel, procedura de verificare a listelor, formarea dosarului cu notă

informativă și instrumentarea acestuia, nu este o acțiune singulară care se execută

imediat la recepția listelor, așa cum rezultă din concluziile CEC la pct. 23-24 din

hotărârea contestată, reținute drept motiv pentru revocarea dânsului din CECER

Orhei nr. 25, or, aceasta durează o anumită perioadă de timp și nu constituie

obiect al contestației depuse de Partidul Politic „Alianța Liberalilor și

Democraților pentru Europa”.

Potrivit pct. 164 al Regulamentului nominalizat supra, după verificarea

listelor de subscripție, se generează un raport în urma procesării tuturor listelor

de subscripție din dosar și se întocmește o notă informativă privind rezultatele

verificării care se aduce la cunoștința candidatului desemnat și/sau

2

conducătorului grupului de inițiativă sau președintelui biroului executiv al

grupului de inițiativă în termen de 24 ore.

Prin urmare, dacă concurentul electoral din partea Partidului Politic „Alianța

Liberalilor și Democraților pentru Europa” contestă anume aceste

acțiuni/inacțiuni ale CECER Orhei nr. 25, adică etapele procedurii de

recepționare a listelor de subscripție, atunci la data depunerii sesizării, 07

octombrie 2023, ora 12:00, nu trecuse nici 24 ore pentru verificarea listelor lui

Dinu Țurcanu și generarea unui raport în urma procesării tuturor listelor de

subscripție ale acestuia și instrumentarea dosarului, conform pct. 90-93 din

Regulament, pentru care CEC ar fi constatat anumite ilegalității comise de către

reclamant.

A subliniat că din patru cereri privind eliberarea listelor de subscripție și acte

de transmitere, depuse la CECER Orhei nr. 25, trei au fost recepționate și

întocmite acte de transmitere de alt membru al comisiei, Svetlana Mîțu,

desemnată la CECER Orhei nr. 25 de către CEC, efectuând acțiuni identice de

recepționare și verificare a listelor, în acțiunile căreia CEC nu a constatat încălcări

ale cadrului legal.

În opinia reclamantului, examinând contestația concurentului electoral prin

prisma principiilor imparțialității, egalității de tratament și bunei credințe,

Comisia Electorală Centrală, în calitate de „instanță” în sensul art. 6 al CEDO,

urma să clarifice și să dea un răspuns clar părților la următoarele: în situația în

care toate dosarele candidaților independenți sunt identice ca formă și conținut,

prin ce se deosebește dosarul lui Dinu Țurcanu de alte dosare; în ce măsură acest

dosar a afectat contestatarul Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților

pentru Europa”; care este modalitatea prin care acțiunile de instrumentare a

acestui dosar au fost îndreptate în sprijinul unui potențial pretendent la calitatea

de concurent electoral; dacă măsura de revocare întreprinsă de Comisia Electorală

Centrală în privința sa este una rezonabilă, necesară și proporțională, în raport cu

scopul urmărit.

A conchis că din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1457 din 13

octombrie 2023, nu rezultă că a avut loc o examinare obiectivă și imparțială a

cazului, bazată pe egalitate de tratament.

În drept, reclamantul Mihail Bătrîncea și-a întemeiat pretențiile în baza art.

91 alin. (5), 92-95 din Codul electoral, art. 209, 211, 224 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ.

Reclamantul Mihail Bătrîncea a solicitat admiterea contestației și anularea

pct. 2 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1457 din 13 octombrie 2023.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admisă contestația depusă de Mihail Bătrîncea împotriva Comisiei Electorale

Centrale.

S-a anulat pct. 2 al hotărârii nr. 1457 din 13 octombrie 2023, emisă de

Comisia Electorală Centrală (f. d. 47, 48-62).

În argumentarea soluției emise, prima instanță a constatat că, din materialele

cauzei, nu se atestă faptul că reclamantul Mihail Bătrîncea, deținând funcția de

președinte al comisiei de recepționare și verificare a documentelor de la

3

concurenți electorali, ar fi sprijinit direct sau indirect concurentul electoral Dinu

Țurcanu la înregistrarea listelor electorale de circumscripție.

Curtea de Apel Chișinău a reținut explicațiile depuse de Mihail Bătrîncea la

09 octombrie 2023 la Comisia Electorală Centrală, prin care a relatat că, aproape

de ora 17, dar nu era ora fixă, a intrat Dinu Țurcanu cu listele de subscripție și le-

a înaintat președintei Irina Taban, care însă nu erau însoțite de vreun document.

În acel moment, reclamantul a preluat listele pentru verificare, iar Dinu Țurcanu

a ieșit în coridor după restul documentelor, în timp ce dânsul întocmea actul de

transmitere-recepționare a documentelor prezentate de acesta.

În context, instanța de fond a indicat că declarațiile respective se confirmă

și prin motivele invocate de Dinu Țurcanu în contestație, și anume că la 06

octombrie 2023, ora 16:55, s-a prezentat cu listele de subscripție pe care le-a

înmânat președintei CECER Orhei nr. 25, Irina Taban. În urma verificării lor

vizuale, Irina Taban i-a comunicat că lipsește o parte din documentele necesare.

Fiindu-i anunțat acest lucru, Dinu Țurcanu a ieșit în hol ca să aducă restul

documentelor și a revenit în câteva minute, înmânând dosarul lui Mihail

Bătrîncea și semnând actul de predare-primire a listelor de subscripție și celorlalte

documente. Autorul contestației declară că procesul de depunere a documentelor

a început la ora 16:55 și s-a terminat în jurul orei 17:10.

Totodată, Comisia Electorală Centrală a omis faptul că atât din explicațiile

reclamantului, cât și ale membrului CECER Orhei nr. 25, Svetlana Mîțu, rezultă

că cererile concurenților electorali erau înregistrate în Registrul de evidență a

corespondenței de intrare de către Svetlana Mîțu, dar nu nemijlocit de reclamant.

Prin urmare, argumentul autorității pârâte, precum că reclamantul Mihail

Batrîncea l-ar fi sprijinit direct sau indirect pe concurentul electoral Dinu Țurcanu

la înregistrarea listelor electorale de circumscripție, instanța de fond l-a apreciat

ca fiind unul pripit și neîntemeiat.

Instanța de fond a notat că, deși autoritatea pârâtă este în drept să sancționeze

funcționarii electorali, optând pentru una dintre sancțiunile prevăzute de lege, în

ipoteza comiterii unei încălcări, la individualizarea sancțiunii urmează a se ține

cont de cauzele și gravitatea încălcării comise, de circumstanțele în care aceasta

a fost săvârșită, de comportamentul funcționarului electoral în timpul serviciului,

precum și de existența altor sancțiuni al căror termen nu a expirat.

Sub un alt aspect, Curtea de Apel Chișinău a punctat că hotărârea de aplicare

a sancțiunii lui Mihail Bătrîncea nu este motivată, or, pârâta nu a raportat faptele

presupuse a fi abateri de la normele legale care au servit drept temei de constatare

a abaterii.

Astfel fiind, motivarea hotărârii de aplicare a sancțiunii nu se rezumă doar

la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme de drept, pârâta

având obligația de a raporta circumstanțele de fapt la normele de drept invocate,

obligații care nu au fost respectate de către Comisia Electorală Centrală.

La fel, instanța de fond a subliniat că pârâta nu a motivat aplicarea sancțiunii

conform testului de proporționalitate, or, măsura luată trebuie să fie adecvată – să

poată în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – indispensabilă

pentru îndeplinirea scopului, dar și proporțională – să asigure justul echilibru între

interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

4

Pe cale de consecință, prima instanță a calificat drept neîntemeiate

argumentele expuse de Comisia Electorală Centrală, care a susținut că hotărârea

de aplicare a sancțiunii a fost motivată suficient, or, în hotărârea contestată nu a

fost expusă abaterea comisă în mod concret, dar nici nu a fost justificată aplicarea

uneia din cele mai aspre sancțiuni lui Mihail Bătrîncea.

La 19 octombrie 2023, ora 15:59, prin intermediul poștei electronice,

Comisia Electorală Centrală a depus recurs împotriva hotărârii din 18 octombrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.

d. 65-65 verso).

La 25 octombrie 2023, ora 08:17, prin intermediul poștei electronice,

Comisia Electorală Centrală a depus supliment la recursul declarat inițial,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi decizii de respingere a acțiunii (f. d. 77-78 verso).

În motivarea suplimentului la recurs, a reiterat circumstanțele de fapt și de

drept ale speței, similare celor cuprinse în referința prezentată anterior la

contestația depusă de Mihail Bătrîncea.

În plus, a indicat că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile pct. 24

din Regulamentul de activitate al consiliului electoral de circumscripție în

perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1100/2023, care stabilesc atribuțiile secretarului consiliului electoral de

circumscripție.

A precizat că sancțiunea de revocare din CECER Orhei nr. 25 a fost aplicată

ținând cont de gravitatea acțiunilor lui Mihail Bătrîncea și de principiul

proporționalității.

La 25 octombrie 2023, ora 11:22, Curtea Supremă de Justiție a expediat la

adresa electronică a lui Mihail Bătrîncea pentru notificare copia recursului depus

de către Comisia Electorală Centrală, explicându-i dreptul de a depune referință

(f. d. 78).

Până la data și ora stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,

Mihail Bătrîncea nu a făcut uz de dreptul său procedural de prezentare a referinței.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a

deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce

țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în

contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor

judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

5

Dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 18

2023 (f. d. 48).

Conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii primei

instanțe a fost notificat la adresa electronică a Comisiei Electorale Centrale,

info@cec.md, la 18 octombrie 2023, ora 17:06 (f. d. 63).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 19 octombrie 2023, ora 15:59 (f.

d. 64).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Comisia Electorală

Centrală, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii

sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.

(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

6

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Comisia Electorală Centrală, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și

nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Comisia Electorală Centrală conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în referința la contestația depusă de Mihail Bătrîncea, care au fost

analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

7

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, în jurisprudența sa constantă, CtEDO statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Comisia

Electorală Centrală.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, 246

alin. (1) și (2) lit. a1) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Comisia Electorală Centrală se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

8