3ra-1026/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitătii recursului
3ra-1026/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1026/23 2-23146634-01-3ra-20102023 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Dutca, V. Negru ÎNCHEIERE 24 octombrie 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Ion Malanciuc Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins acțiunea depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, ca neîntemeiată, constată: La 16 octombrie 2023, Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎCS „Reforma Art” SRL), reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a invocat că, ÎCS „Reforma Art” SRL este titulara serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”. Prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 „Cu privire la rezultatele controlului serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, ca urmare a sesizării Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, ÎCS „Reforma Art” SRL a fost sancționată cu amendă în mărime de 10 000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022, în conformitate cu art. 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Reclamanta a apreciat decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 ca fiind ilegală și care atentează inadmisibil asupra libertății de exprimare a presei.
1 Din conținutul deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 se desprinde faptul că, în perioada electorală, concurenții electorali nu pot apărea în nici o altă emisiune la un post de televiziune decât emisiuni cu caracter electoral: rubricile speciale din buletinele de știri, emisiunile de dezbateri, emisiuni de informare electorală, emisiuni de promovare electorală, dezbateri electorale, programe de publicitate electorală. În opinia reclamantei, Consiliul Audiovizualului admite o eroare gravă când a catalogat că apariția primarului Ion Ceban în emisiunea de umor și satiră politică „Ora de Ras” din data de 14 mai 2023, reluată pe data de 08 octombrie 2023, ar fi echivalentă cu apariția concurentului electoral Ion Ceban.
Or, în cadrul acelui material nu s-a specificat nici o mențiune despre faptul că ar fi vorba despre un concurent electoral, Ion Ceban nu avea statut de concurent electoral la acea etapă, fiind indicat strict faptul că acesta deține funcția de primar. Aceasta presupune că nu se întrunește prima cerință indicată în art. 90 alin. (2) din Codul electoral, și anume nu s-a vorbit despre un concurent electoral. Reclamanta a considerat că, prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 și aplicarea unei sancțiuni administrative considerabile pentru faptul că numele unui funcționar – primar, se limitează libertatea de exprimare.
Or, libertatea de exprimare a presei este protejată de orice imixtiune și această protecție survine în temeiul art. 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, art. 32 din Constituția Republicii Moldova și a prevederilor Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, care asigură garanții presei de a supune dezbaterii și de a expune public orice chestiune de interes public în orice interval de timp, chiar și în perioada campaniei electorale. ÎCS „Reforma Art” SRL a menționat că, decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 sugerează și induce că în perioada electorală presa este limitată în posibilitatea de a menționa numele unor funcționari dacă aceștia sunt concurenți electorali, decât doar în cadrul emisiunilor cu caracter electoral, expres enumerate, din categoria cărora sunt excluse emisiunile de satiră politică ș.a.
Astfel, libertatea de exprimare a fost limitată pe o perioadă de timp, în privința unor subiecți fără nici un temei și fără ca să existe o atare necesitate. Așa, în opinia reclamantei, instanța de judecată urmează să se pronunțe dacă este corectă limitarea de exprimare insinuată de Consiliul Audiovizualului, dacă această limitare se circumscrie acelor posibile limitări stabilite prin reglementări speciale, și anume dacă sunt necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni infracțiunile, pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.
Cu atât mai mult că, însăși Consiliul Audiovizualului recunoaște și confirmă imunitatea specială a presei pentru comunicările cu caracter de satiră și umoristice, dar și că afirmațiile despre primarul Ion Ceban nu au lezat onoarea și nici nu au depășit limitele libertății de exprimare, fapt atestat și prin situația că la prima difuzare a materialului, în luna mai 2023, aceasta nu a constituit încălcare, pe când reluarea emisiunii în luna octombrie deja este încălcare. Prin urmare, reclamanta a fost sancționată nejustificat și prin aplicarea eronată a legii pentru simpla comunicare a unor raționamente și judecăți de 2 valoare expuse în contextul satirei politice despre un funcționar public – primar al localității, ceea ce nu poate fi compatibil cu statul de drept și nu poate fi tolerat într-o societate democratică.
Reclamanta a indicat că, prin prisma art. 225 alin. (2) din Codul administrativ, instanța are obligația de a verifica exercitarea de către autoritatea publică a dreptului discreționar, ce se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar, ce presupune că în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul, pe când în cazul dat nu poate fi vorba despre buna-credință, fiind evidentă limitarea libertății noastre de exprimare; b) a luat în considerare toate faptele relevante, în cazul dat nu au fost luate în considerație toate faptele relevante inclusiv aspectul că nu a fost vorba despre un concurent electoral, ci despre primarul Ion Ceban; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, pe când în cazul dat nu s-au respectat aceste limite, fiind aplicate sancțiuni cu încălcarea legii; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, în cazul dat nu a fost asigurată respectarea scopului Consiliului Audiovizualului, inserat la art. 73 alin. (1) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu care acesta este garant al interesului public în domeniul audiovizualului și are misiunea de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale,
în conformitate cu principiile comunicării audiovizuale prevăzute de prezentul cod, cu normele, standardele și cele mai bune practici internaționale în domeniu; și nicidecum Consiliul Audiovizualului nu are ca scop sancționarea posturilor de televiziune pentru pretinse fapte care nu formează elementele componențe ale unei abateri audiovizuale, fără a fi respectată procedura legală. Reclamanta ÎCS „Reforma Art” SRL a solicitat anularea deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 „Cu privire la rezultatele controlului serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, ca urmare a sesizării Partidului Politic ”Mișcarea Alternativa Națională” Prin încheierea din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a atras în proces ca terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” (f.d.
22-23). Prin hotărârea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de ÎCS „Reforma Art” SRL împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 68, 69-89). În consolidarea soluției prima instanță a reținut că, la 13 octombrie 2023, Consiliul Audiovizualului a emis decizia nr. 317 „Cu privire la rezultatele controlului serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, ca urmare a sesizării Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, prin care a decis:
Se ia act de rezultatele monitorizării serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”.
Se admite petiția nr. 055 din 09 octombrie 2023 din partea Partidului Politic „Mișcarea Alternativă Națională”.
Se sancționează cu amendă în mărime de 10 000 de lei ÎCS „Reforma Art” SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, pentru nerespectarea prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul electoral 3 nr. 325/2022, în conformitate cu art. 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (11) și (12) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, ÎCS „Reforma Art” SRL este obligată să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste și/sau de știri: „Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în mărime de 10 000 de lei serviciul media audiovizual de televiziune „Jurnal TV” pentru nerespectarea prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul electoral, potrivit cărora: „în serviciile media audiovizuale, grupurile de inițiativă, concurența electorali (candidații în alegeri), reprezentanții și persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.”
ÎCS „Reforma Art” SRL va prezenta, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoștință a prezentei decizii, un raport despre executarea prevederilor art. 84 alin. (11) și (12) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, care va include data și ora difuzării textului sancțiunii.[...]
Prezenta decizie poate fi contestată în ordine de contencios administrativ la Curtea de Apel Chișinău (mun. Chișinău, str. Teilor nr. 4), în termen de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost adoptată prezenta decizie, fără a fi necesară depunerea unei cereri prealabile. (f.d. administrativ 27-30). Curtea de Apel Chișinău a reținut că, potrivit declarației privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor locale din 05 noiembrie 2023, depusă de serviciul media audiovizual de televiziune „Jurnal TV” și aprobată de Consiliul Audiovizualului prin decizia nr. 268 din 29 august 2023, la pct. 3 serviciul media s-a angajat să difuzeze în această perioadă trei tipuri de programe audiovizuale cu caracter electoral: „a) Programe cu conținut electoral evidențiate prin semnale acustice și vizuale în principalul buletin de știri al zilei (Jurnalul orei 19 (RO) și știrile de limba rusă de la ora 21:30), în zilele de luni-vineri; b) Dezbateri electorale, organizate în condițiile de mai jos; c) Programe de publicitate electorală, difuzate pe măsura contractării, în aceleași intervale orare, în orele de maximă audiență.” Potrivit materialelor cauzei, programul audiovizual „Ora de ras” emis de serviciul media audiovizual de televiziune „Jurnal TV” nu se regăsește în lista programelor cu caracter electoral indicate în declarația privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor depusă și nici în lista programelor cu caracter electoral clasificate de Codul electoral. La fel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că, potrivit informațiilor prezentate de Comisia Electorală Centrală, la 05 octombrie 2023, Ion Ceban a fost înregistrat oficial în cursa electorală pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, desemnat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”. Prin urmare, acesta nu poate avea intervenții directe sau indirecte și nu poate fi vizat de terți în alte programe audiovizuale, decât cele cu caracter 4 electoral, stabilite expres în declarația privind politica editorială a furnizorului de servicii media ÎCS „Reforma Art” SRL. Astfel, în speță sunt incidente prevederile art. 90 alin. (2) din Codul electoral. Curtea de Apel Chișinău a conchis că, prin difuzarea în reluare la data de 10 octombrie 2023, ora 21:00, a programului audiovizual „Ora de ras” (din 14 mai 2023), în cadrul căruia a fost vizat direct un concurent electoral, ÎCS „Reforma Art” SRL a încălcat normele legale, or, programul audiovizual „Ora de ras” nu se regăsește în lista programelor cu caracter electoral indicate în declarația privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor depusă de serviciul media audiovizual „Jurnal TV” și nici în lista programelor cu caracter electoral clasificate de Codul electoral. Prima instanță nu a putut reține argumentul reclamantei, precum că Consiliul Audiovizualului a admis încălcări la individualizarea sancțiunii, or, reieșind din conținutul deciziei, Consiliul Audiovizualului la stabilirea sancțiunii a ținut cont de gravitatea încălcării și de efectele acesteia, aplicând față de ÎCS „Reforma Art” SRL o sancțiune minimă. Curtea de Apel Chișinău a apreciat neîntemeiat argumentul reclamantei, precum că îi este încălcat dreptul fundamental – libertatea de exprimare, or, prin prisma art. 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești. Astfel, conform termenilor din paragraful 2 al art. 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, exercitarea acestei libertăți presupune „obligații și responsabilități”, care, de asemenea, se aplică presei. Aceste „obligații și responsabilități” pot avea însemnătate când există o întrebare cu privire la atacul asupra reputației unor persoane private și subminarea „drepturilor altor persoane”. Datorită „obligațiilor și responsabilităților” inerente exercitării libertății de exprimare, protecția acordată de articolul 10 jurnaliștilor în ceea ce privește relatarea cu privire la chestiunile de interes general, este supusă condiției ca ei să acționeze cu bună-credință pentru a oferi informații corecte și credibile în conformitate cu etica jurnalistică (a se vedea Goodwin v. The United Kingdom, hotărâre din 27 martie 1996, Reports of Judgments and Decisions, Fressoz and Roire v. France ). La 20 octombrie 2023, ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, recurs nemotivat împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 21 octombrie 2023 a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, prin care a solicitat casarea hotărârii recurate și emiterea 5 unei decizii noi, prin care să fie admisă acțiunea depusă de ÎCS „Reforma Art” SRL (f.d. 91, 92, 99, 108-111). În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată, considerând hotărârea primei instanțe ca fiind arbitrară, ce se fundamentează pe o apreciere vădit eronată a probelor și fără a ține cont de specificul cauzei. Suplimentar, ÎCS „Reforma Art” SRL a invocat citarea necorespunzătoare a reprezentantului său în ședința primei instanțe, or, prima ședință de judecată a fost numită de Curtea de Apel Chișinău fără consultarea și coordonarea cu părțile, pentru data de 18 octombrie 2023, ora 09:00. Însă, din considerentul că reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL avea deja stabilite alte ședințe de judecată pentru același interval orar, a solicitat instanței amânarea ședinței pentru a doua zi, indicându-se intervalul orelor în care are disponibilitatea – după ora 14:00. Contrar acestui fapt și știind că în alt interval orar al zilei de 19 octombrie 2023 reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL nu este disponibil de a se prezenta în ședința de judecată, Curtea de Apel Chișinău a stabilit o nouă ședință pentru data de 19 octombrie 2023, ora 09:30. Recurenta a considerat că prima instanță, intenționat, a acționat astfel încât să asigure imposibilitatea prezenței și participării reprezentantului ÎCS „Reforma Art” SRL la examinarea cauzei, prin ce a încălcat dreptul acestei părți la o instanță, de a-și prezenta și susține nemijlocit cererea în fața instanței. La fel, recurenta a indicat că, la judecarea cauzei au fost admiși judecători ce nu întruneau criteriile obiectivității și imparțialității. Or, tuturor membrilor completului de judecată le-a fost înaintată cerere de recuzare, invocându-se că stabileau ședințele de judecată doar în perioadele în care se știa, cu certitudine, că reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL nu are posibilitate de a se prezenta în ședința de judecată. Însă, cererea de recuzare a fost respinsă. Astfel, recurenta a considerat neîntemeiată încheierea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca. De asemenea, în opinia recurentei, magistrată Ecaterina Palanciuc nu putea participa la examinarea prezentei cauzei din motivul lipsei imparțialității și obiectivității pe marginea cauzelor ce țin de „Jurnal TV”, or, aceasta a declarat public că va face tot posibilul pentru a pedepsi postul „Jurnal TV” pentru pretinsa defăimare a sa, prin publicarea imaginii ei în context negativ în cadrul unei din emisiunile „Ora de Ras”. Mai mult ca atât, administratorul ÎCS „Reforma Art” SRL, Valentin Butnaru, a inițiat un proces penal în privința judecătoarei Ecaterina Palanciuc, pentru gravele încălcări ale legislației în vigoare la judecarea cauzei civile intentate la acțiunea lui Andrian Candu împotriva ÎCS „Reforma Art” SRL. Astfel, recurenta a considerat că judecătorii ce au examinat cauza în prima instanță nu au oferit suficiente garanții în privința obiectivității și nepărtinirii lor. Prin referința depusă electronic la 22 octombrie 2023, terțul Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, reprezentat de avocatul Marin Bucătaru, a solicitat declararea recursului depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind inadmisibil. 6 Prin referința depusă electronic la 23 octombrie 2023, intimatul Consiliul Audiovizualului a solicitat respingerea recursului depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiat. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022 (în vigoare de la 01 ianuarie 2023), în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 19 octombrie 2023 (f.d. 68). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „marina.samatiuc@justice.md”, dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces în mod electronic la 20 octombrie 2023, ora 10:22 (f.d. 90), iar hotărârea motivată la 20 octombrie 2023, ora 16:37 (f.d. 93). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă în mod electronic la 20 octombrie 2023, iar motivarea recursului a fost prezentată Curții Supreme de Justiție în mod electronic la 21 octombrie 2023, ora 13:53 (f.d. 99). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. 7 În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către prima instanță, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, 8 ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge argumentul recurentei cu privire la citarea necorespunzătoare a reprezentantului său în ședința primei instanțe și că prima instanță i-a îngrădit reprezentantului ÎCS „Reforma Art” SRL posibilitatea de a participa la examinarea cauzei. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, prima ședință de judecată în prezenta cauză a fost stabilită pentru data de 18 octombrie 2023, ora 09:00 și a fost amânată, la cererea reprezentantului ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatului Dumitru Pavel, care a fost în imposibilitate de a se prezenta și a solicitat amânarea cauzei pentru data de 19 octombrie 2023, în intervalul orar 14:00 – 16:00, când are proxima disponibilitate de a se prezenta în instanță (f.d. 40, 42-43). Curtea de Apel Chișinău, ținând cont de faptul că este prima cerere de amânare și pentru a nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, a admis parțial cererea reprezentantului ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatului Dumitru Pavel, cu privire la amânarea ședinței de judecată din data de 18 octombrie 2023, ora 09:00 și a fixat următoarea ședință de judecată pentru data de 19 octombrie 2023, ora 09:30. La 18 octombrie 2023, ora 12:36, reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, a depus cerere cu privire la contramandarea ședinței stabilite pentru data de 19 octombrie 2023, ora 09:30, pentru o altă oră, fiind disponibil doar după ora 14:00. Totodată, reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, a declarat recuzare completului de judecată (f.d. 47). Prin încheierea protocolară din 19 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată cererea de amânare a ședinței de judecată din data de 19 octombrie 2023, ora 09:30, depusă de reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel. Deopotrivă, în legătură cu înaintarea cererii de recuzare, Curtea de Apel Chișinău nu a continuat examinarea cauzei la ora stabilită, 09:30, a ridicat dosarul 9 de la examinare și l-a transmis cancelariei pentru repartizarea cererii de recuzare (f.d. 48-49). După examinarea cererii de recuzare înaintate de către reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, prima instanță a stabilit un nou termen de judecare a cauzei, pentru data de 19 octombrie 2023, ora 12:40, cu citarea părților prin intermediul telefonului. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta critica recurentei, precum că prima instanță intenționat a stabilit examinarea cauzei pentru o oră în care reprezentantul său era implicat în alt proces. Or, litigiul din speță este în materie electorală, care se judecă prioritar și în regim de urgență. Art. 100 alin. (1) din Codul electoral statuează expres că, în perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac. Astfel, conducându-se de prevederile art. 100 alin. (1) din Codul electoral, Curtea de Apel Chișinău a stabilit ședința de judecată din data de 19 octombrie 2023, pentru ora 09:30, iar ulterior pentru ora 12:40, reieșind din volumul de lucru și numărul dosarelor aflate în procedură, care formează agenda instanței de judecată, iar părțile litigante având obligația de a se conforma dispozițiilor instanței judecătorești. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta criticile recurentei vis-a-vis de încheierea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca, precum și argumentele recurentei cu privire la judecarea cauzei de către judecători ce nu întruneau criteriile obiectivității și imparțialității. Or, argumentele formulate de către reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, sunt similare celor cuprinse în cererea de recuzare, iar Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 19 octombrie 2023, le-a dat apreciere și le-a respins ca neîntemeiate. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată încheierea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de recuzare înaintată de reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca. La capitolul dat urmează a fi învederat faptul că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai 10 reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel. Conform art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral nr. 325/2022, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Ion Malanciuc Oxana Parfeni 11 Dosarul nr. 3ra-1026/23 2-23146634-01-3ra-20102023 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Dutca, V. Negru ÎNCHEIERE 24 octombrie 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Ion Malanciuc Oxana Parfeni examinând cererea recurentei Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „… nu pot avea intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din art. 90 alin. (2) din Codul electoral, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, cu privire la contestarea actului administrativ, constată: La 16 octombrie 2023, Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎCS „Reforma Art” SRL), reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a invocat că, ÎCS „Reforma Art” SRL este titulara serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”. Prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 „Cu privire la rezultatele controlului serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, ca urmare a sesizării Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, ÎCS „Reforma Art” SRL a fost sancționată cu amendă în mărime de 10 000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022, în conformitate cu art. 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. 12 Reclamanta a apreciat decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 ca fiind ilegală și care atentează inadmisibil asupra libertății de exprimare a presei.
Din conținutul deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 se desprinde faptul că, în perioada electorală, concurenții electorali nu pot apărea în nici o altă emisiune la un post de televiziune decât emisiuni cu caracter electoral: rubricile speciale din buletinele de știri, emisiunile de dezbateri, emisiuni de informare electorală, emisiuni de promovare electorală, dezbateri electorale, programe de publicitate electorală. În opinia reclamantei, Consiliul Audiovizualului admite o eroare gravă când a catalogat că apariția primarului Ion Ceban în emisiunea de umor și satiră politică „Ora de Ras” din data de 14 mai 2023, reluată pe data de 08 octombrie 2023, ar fi echivalentă cu apariția concurentului electoral Ion Ceban.
Or, în cadrul acelui material nu s-a specificat nici o mențiune despre faptul că ar fi vorba despre un concurent electoral, Ion Ceban nu avea statut de concurent electoral la acea etapă, fiind indicat strict faptul că acesta deține funcția de primar. Aceasta presupune că nu se întrunește prima cerință indicată în art. 90 alin. (2) din Codul electoral, și anume nu s-a vorbit despre un concurent electoral. Reclamanta a considerat că, prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 și aplicarea unei sancțiuni administrative considerabile pentru faptul că numele unui funcționar – primar, se limitează libertatea de exprimare.
Or, libertatea de exprimare a presei este protejată de orice imixtiune și această protecție survine în temeiul art. 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, art. 32 din Constituția Republicii Moldova și a prevederilor Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, care asigură garanții presei de a supune dezbaterii și de a expune public orice chestiune de interes public în orice interval de timp, chiar și în perioada campaniei electorale. ÎCS „Reforma Art” SRL a menționat că, decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 sugerează și induce că în perioada electorală presa este limitată în posibilitatea de a menționa numele unor funcționari dacă aceștia sunt concurenți electorali, decât doar în cadrul emisiunilor cu caracter electoral, expres enumerate, din categoria cărora sunt excluse emisiunile de satiră politică ș.a.
Astfel, libertatea de exprimare a fost limitată pe o perioadă de timp, în privința unor subiecți fără nici un temei și fără ca să existe o atare necesitate. Așa, în opinia reclamantei, instanța de judecată urmează să se pronunțe dacă este corectă limitarea de exprimare insinuată de Consiliul Audiovizualului, dacă această limitare se circumscrie acelor posibile limitări stabilite prin reglementări speciale, și anume dacă sunt necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni infracțiunile, pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.
Cu atât mai mult că, însăși Consiliul Audiovizualului recunoaște și confirmă imunitatea specială a presei pentru comunicările cu caracter de satiră și umoristice, dar și că afirmațiile despre primarul Ion Ceban nu au lezat onoarea și nici nu au depășit limitele libertății de exprimare, fapt atestat și prin situația că la 13 prima difuzare a materialului, în luna mai 2023, aceasta nu a constituit încălcare, pe când reluarea emisiunii în luna octombrie deja este încălcare. Prin urmare, reclamanta a fost sancționată nejustificat și prin aplicarea eronată a legii pentru simpla comunicare a unor raționamente și judecăți de valoare expuse în contextul satirei politice despre un funcționar public – primar al localității, ceea ce nu poate fi compatibil cu statul de drept și nu poate fi tolerat într-o societate democratică.
Reclamanta a indicat că, prin prisma art. 225 alin. (2) din Codul administrativ, instanța are obligația de a verifica exercitarea de către autoritatea publică a dreptului discreționar, ce se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar, ce presupune că în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul, pe când în cazul dat nu poate fi vorba despre buna-credință, fiind evidentă limitarea libertății noastre de exprimare; b) a luat în considerare toate faptele relevante, în cazul dat nu au fost luate în considerație toate faptele relevante inclusiv aspectul că nu a fost vorba despre un concurent electoral, ci despre primarul Ion Ceban; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, pe când în cazul dat nu s-au respectat aceste limite, fiind aplicate sancțiuni cu încălcarea legii; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, în cazul dat nu a fost asigurată respectarea scopului Consiliului Audiovizualului, inserat la art. 73 alin. (1) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu care acesta este garant al interesului public în domeniul audiovizualului și are misiunea de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale,
în conformitate cu principiile comunicării audiovizuale prevăzute de prezentul cod, cu normele, standardele și cele mai bune practici internaționale în domeniu; și nicidecum Consiliul Audiovizualului nu are ca scop sancționarea posturilor de televiziune pentru pretinse fapte care nu formează elementele componențe ale unei abateri audiovizuale, fără a fi respectată procedura legală. Reclamanta ÎCS „Reforma Art” SRL a solicitat anularea deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 „Cu privire la rezultatele controlului serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, ca urmare a sesizării Partidului Politic ”Mișcarea Alternativa Națională” Prin încheierea din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a atras în proces ca terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” (f.d.
22-23). Prin hotărârea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de ÎCS „Reforma Art” SRL împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 68, 69-89). La 20 octombrie 2023, ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, recurs nemotivat împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 21 octombrie 2023 a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, prin care a solicitat casarea hotărârii recurate și emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă acțiunea depusă de ÎCS „Reforma Art” SRL (f.d.
91, 92, 99, 108-111). 14 Totodată, recurenta a solicitat sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „… nu pot avea intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din art. 90 alin. (2) din Codul electoral, invocând că această sintagmă contravine art. 32 din Constituție și 10 din CEDO, prin instituirea unei limitări abuzive și contrare practicii CtEDO la libertatea de exprimare.
Examinând cererea recurentei ÎCS „Reforma Art” SRL cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „… nu pot avea intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din art. 90 alin. (2) din Codul electoral, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 91 alin. (5) din Codul electoral, acțiunile în contencios administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale și a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu reflectarea alegerilor, precum și cele privind acțiunile/inacțiunile acestora se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău. Articolul 101 din Codul electoral stipulează la alin. (6) că instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.
În corespundere cu art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii. În sensul logico-juridic al normei precitate, ridicarea excepției de neconstituționalitate la etapa examinării cauzei în recurs de către Curtea Supremă de Justiție, poate avea loc exclusiv în cazul în care recursul este considerat admisibil și completul de judecată examinează fondul recursului.
Astfel, prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă și având în vedere că recursul depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil, Completul de judecată va respinge cererea recurentei cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „… nu pot avea intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din art. 90 alin. (2) din Codul electoral.
În conformitate cu art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă și art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: 15 Se respinge cererea recurentei Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „… nu pot avea intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din art. 90 alin. (2) din Codul electoral, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, cu privire la contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Ion Malanciuc Oxana Parfeni 16
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.