ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 24.10.2023

3ra-1026/23 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE

24.10.2023

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: contestarea actului administrativ
Temei legal: Temeiurile inadmisibilitătii recursului

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

3ra-1026/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1026/23

2-23146634-01-3ra-20102023

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Dutca, V. Negru

ÎNCHEIERE

24 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea cu Capital

Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de

Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”, cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins acțiunea depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma

Art” Societate cu Răspundere Limitată, ca neîntemeiată,

constată:

La 16 octombrie 2023, Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art”

Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎCS „Reforma Art” SRL),

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, ÎCS „Reforma Art” SRL este titulara

serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”.

Prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 „Cu

privire la rezultatele controlului serviciului media audiovizual de televiziune

„Jurnal TV”, ca urmare a sesizării Partidului Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”, ÎCS „Reforma Art” SRL a fost sancționată cu amendă în mărime de

10 000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul

electoral nr. 325/2022, în conformitate cu art. 84 alin. (6) lit. e) din Codul

serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.

Reclamanta a apreciat decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13

octombrie 2023 ca fiind ilegală și care atentează inadmisibil asupra libertății de

exprimare a presei.

Din conținutul deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie

2023 se desprinde faptul că, în perioada electorală, concurenții electorali nu pot

apărea în nici o altă emisiune la un post de televiziune decât emisiuni cu caracter

electoral: rubricile speciale din buletinele de știri, emisiunile de dezbateri,

emisiuni de informare electorală, emisiuni de promovare electorală, dezbateri

electorale, programe de publicitate electorală.

În opinia reclamantei, Consiliul Audiovizualului admite o eroare gravă când

a catalogat că apariția primarului Ion Ceban în emisiunea de umor și satiră

politică „Ora de Ras” din data de 14 mai 2023, reluată pe data de 08 octombrie

2023, ar fi echivalentă cu apariția concurentului electoral Ion Ceban. Or, în cadrul

acelui material nu s-a specificat nici o mențiune despre faptul că ar fi vorba

despre un concurent electoral, Ion Ceban nu avea statut de concurent electoral la

acea etapă, fiind indicat strict faptul că acesta deține funcția de primar. Aceasta

presupune că nu se întrunește prima cerință indicată în art. 90 alin. (2) din Codul

electoral, și anume nu s-a vorbit despre un concurent electoral.

Reclamanta a considerat că, prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 317

din 13 octombrie 2023 și aplicarea unei sancțiuni administrative considerabile

pentru faptul că numele unui funcționar – primar, se limitează libertatea de

exprimare. Or, libertatea de exprimare a presei este protejată de orice imixtiune și

această protecție survine în temeiul art. 10 din Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, art. 32 din Constituția

Republicii Moldova și a prevederilor Legii cu privire la libertatea de exprimare

nr. 64 din 23 aprilie 2010, care asigură garanții presei de a supune dezbaterii și de

a expune public orice chestiune de interes public în orice interval de timp, chiar și

în perioada campaniei electorale.

ÎCS „Reforma Art” SRL a menționat că, decizia Consiliului Audiovizualului

nr. 317 din 13 octombrie 2023 sugerează și induce că în perioada electorală presa

este limitată în posibilitatea de a menționa numele unor funcționari dacă aceștia

sunt concurenți electorali, decât doar în cadrul emisiunilor cu caracter electoral,

expres enumerate, din categoria cărora sunt excluse emisiunile de satiră politică

ș.a. Astfel, libertatea de exprimare a fost limitată pe o perioadă de timp, în

privința unor subiecți fără nici un temei și fără ca să existe o atare necesitate.

Așa, în opinia reclamantei, instanța de judecată urmează să se pronunțe dacă

este corectă limitarea de exprimare insinuată de Consiliul Audiovizualului, dacă

această limitare se circumscrie acelor posibile limitări stabilite prin reglementări

speciale, și anume dacă sunt necesare într-o societate democratică pentru

securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, pentru a apăra

ordinea și a preveni infracțiunile, pentru a proteja sănătatea și morala, reputația

sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale

sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Cu atât mai mult că, însăși Consiliul Audiovizualului recunoaște și confirmă

imunitatea specială a presei pentru comunicările cu caracter de satiră și

umoristice, dar și că afirmațiile despre primarul Ion Ceban nu au lezat onoarea și

nici nu au depășit limitele libertății de exprimare, fapt atestat și prin situația că la

prima difuzare a materialului, în luna mai 2023, aceasta nu a constituit încălcare,

pe când reluarea emisiunii în luna octombrie deja este încălcare.

Prin urmare, reclamanta a fost sancționată nejustificat și prin aplicarea

eronată a legii pentru simpla comunicare a unor raționamente și judecăți de

valoare expuse în contextul satirei politice despre un funcționar public – primar al

localității, ceea ce nu poate fi compatibil cu statul de drept și nu poate fi tolerat

într-o societate democratică.

Reclamanta a indicat că, prin prisma art. 225 alin. (2) din Codul

administrativ, instanța are obligația de a verifica exercitarea de către autoritatea

publică a dreptului discreționar, ce se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar, ce presupune că în exercitarea dreptului

discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit

dreptul, pe când în cazul dat nu poate fi vorba despre buna-credință, fiind

evidentă limitarea libertății noastre de exprimare;

b) a luat în considerare toate faptele relevante, în cazul dat nu au fost luate în

considerație toate faptele relevante inclusiv aspectul că nu a fost vorba despre un

concurent electoral, ci despre primarul Ion Ceban;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, pe când în cazul dat

nu s-au respectat aceste limite, fiind aplicate sancțiuni cu încălcarea legii;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, în

cazul dat nu a fost asigurată respectarea scopului Consiliului Audiovizualului,

inserat la art. 73 alin. (1) din Codul serviciilor media audiovizuale, în

conformitate cu care acesta este garant al interesului public în domeniul

audiovizualului și are misiunea de a contribui la dezvoltarea serviciilor media

audiovizuale, în conformitate cu principiile comunicării audiovizuale prevăzute

de prezentul cod, cu normele, standardele și cele mai bune practici internaționale

în domeniu; și nicidecum Consiliul Audiovizualului nu are ca scop sancționarea

posturilor de televiziune pentru pretinse fapte care nu formează elementele

componențe ale unei abateri audiovizuale, fără a fi respectată procedura legală.

Reclamanta ÎCS „Reforma Art” SRL a solicitat anularea deciziei Consiliului

Audiovizualului nr. 317 din 13 octombrie 2023 „Cu privire la rezultatele

controlului serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, ca urmare a

sesizării Partidului Politic ”Mișcarea Alternativa Națională”

Prin încheierea din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a atras în

proces ca terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” (f.d. 22-23).

Prin hotărârea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca neîntemeiată acțiunea depusă de ÎCS „Reforma Art” SRL împotriva

Consiliului Audiovizualului, terț Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”, cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 68, 69-89).

În consolidarea soluției prima instanță a reținut că, la 13 octombrie 2023,

Consiliul Audiovizualului a emis decizia nr. 317 „Cu privire la rezultatele

controlului serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”, ca urmare a

sesizării Partidului Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, prin care a decis:

Se ia act de rezultatele monitorizării serviciului media audiovizual de

televiziune „Jurnal TV”.

Se admite petiția nr. 055 din 09 octombrie 2023 din partea Partidului

Politic „Mișcarea Alternativă Națională”.

Se sancționează cu amendă în mărime de 10 000 de lei ÎCS „Reforma

Art” SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune „Jurnal TV”,

pentru nerespectarea prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul electoral

nr. 325/2022, în conformitate cu art. 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media

audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (11) și (12) din Codul

serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018,

ÎCS „Reforma Art” SRL este obligată să difuzeze textul sancțiunii în următoarele

48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau

vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în

principalul program audiovizual de știri, în cazul serviciilor media audiovizuale

generaliste și/sau de știri:

„Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în mărime de 10 000 de

lei serviciul media audiovizual de televiziune „Jurnal TV” pentru nerespectarea

prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul electoral, potrivit cărora: „în serviciile

media audiovizuale, grupurile de inițiativă, concurența electorali (candidații în

alegeri), reprezentanții și persoanele de încredere ale acestora nu pot avea

intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe

audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile

politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.”

ÎCS „Reforma Art” SRL va prezenta, în termen de 5 zile de la aducerea la

cunoștință a prezentei decizii, un raport despre executarea prevederilor art. 84

alin. (11) și (12) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova

nr. 174/2018, care va include data și ora difuzării textului sancțiunii.[...]

Prezenta decizie poate fi contestată în ordine de contencios administrativ

la Curtea de Apel Chișinău (mun. Chișinău, str. Teilor nr. 4), în termen de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost adoptată

prezenta decizie, fără a fi necesară depunerea unei cereri prealabile.

(f.d. administrativ 27-30).

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, potrivit declarației privind politica

editorială pentru reflectarea alegerilor locale din 05 noiembrie 2023, depusă de

serviciul media audiovizual de televiziune „Jurnal TV” și aprobată de Consiliul

Audiovizualului prin decizia nr. 268 din 29 august 2023, la pct. 3 serviciul media

s-a angajat să difuzeze în această perioadă trei tipuri de programe audiovizuale cu

caracter electoral: „a) Programe cu conținut electoral evidențiate prin semnale

acustice și vizuale în principalul buletin de știri al zilei (Jurnalul orei 19 (RO) și

știrile de limba rusă de la ora 21:30), în zilele de luni-vineri; b) Dezbateri

electorale, organizate în condițiile de mai jos; c) Programe de publicitate

electorală, difuzate pe măsura contractării, în aceleași intervale orare, în orele de

maximă audiență.”

Potrivit materialelor cauzei, programul audiovizual „Ora de ras” emis de

serviciul media audiovizual de televiziune „Jurnal TV” nu se regăsește în lista

programelor cu caracter electoral indicate în declarația privind politica editorială

pentru reflectarea alegerilor depusă și nici în lista programelor cu caracter

electoral clasificate de Codul electoral.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că, potrivit informațiilor

prezentate de Comisia Electorală Centrală, la 05 octombrie 2023, Ion Ceban a

fost înregistrat oficial în cursa electorală pentru funcția de primar general al

municipiului Chișinău, desemnat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”. Prin urmare, acesta nu poate avea intervenții directe sau indirecte și

nu poate fi vizat de terți în alte programe audiovizuale, decât cele cu caracter

electoral, stabilite expres în declarația privind politica editorială a furnizorului de

servicii media ÎCS „Reforma Art” SRL. Astfel, în speță sunt incidente

prevederile art. 90 alin. (2) din Codul electoral.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că, prin difuzarea în reluare la data de 10

octombrie 2023, ora 21:00, a programului audiovizual „Ora de ras” (din 14 mai

2023), în cadrul căruia a fost vizat direct un concurent electoral, ÎCS „Reforma

Art” SRL a încălcat normele legale, or, programul audiovizual „Ora de ras” nu se

regăsește în lista programelor cu caracter electoral indicate în declarația privind

politica editorială pentru reflectarea alegerilor depusă de serviciul media

audiovizual „Jurnal TV” și nici în lista programelor cu caracter electoral

clasificate de Codul electoral.

Prima instanță nu a putut reține argumentul reclamantei, precum că Consiliul

Audiovizualului a admis încălcări la individualizarea sancțiunii, or, reieșind din

conținutul deciziei, Consiliul Audiovizualului la stabilirea sancțiunii a ținut cont

de gravitatea încălcării și de efectele acesteia, aplicând față de ÎCS „Reforma

Art” SRL o sancțiune minimă.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat neîntemeiat argumentul reclamantei,

precum că îi este încălcat dreptul fundamental – libertatea de exprimare, or, prin

prisma art. 10 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

fundamentale, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept

cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații

ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.

Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de radiodifuziune, de

cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. Exercitarea acestor

libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități,

condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri

necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea

teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor,

protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora,

pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta

autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Astfel, conform termenilor din paragraful 2 al art. 10 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, exercitarea acestei

libertăți presupune „obligații și responsabilități”, care, de asemenea, se aplică

presei. Aceste „obligații și responsabilități” pot avea însemnătate când există o

întrebare cu privire la atacul asupra reputației unor persoane private și

subminarea „drepturilor altor persoane”. Datorită „obligațiilor și

responsabilităților” inerente exercitării libertății de exprimare, protecția acordată

de articolul 10 jurnaliștilor în ceea ce privește relatarea cu privire la chestiunile

de interes general, este supusă condiției ca ei să acționeze cu bună-credință pentru

a oferi informații corecte și credibile în conformitate cu etica jurnalistică (a se

vedea Goodwin v. The United Kingdom, hotărâre din 27 martie 1996, Reports of

Judgments and Decisions, Fressoz and Roire v. France ).

La 20 octombrie 2023, ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei

electronice, recurs nemotivat împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, iar la 21 octombrie 2023 a prezentat Curții Supreme de Justiție

motivarea recursului, prin care a solicitat casarea hotărârii recurate și emiterea

unei decizii noi, prin care să fie admisă acțiunea depusă de ÎCS „Reforma

Art” SRL (f.d. 91, 92, 99, 108-111).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată, considerând

hotărârea primei instanțe ca fiind arbitrară, ce se fundamentează pe o apreciere

vădit eronată a probelor și fără a ține cont de specificul cauzei.

Suplimentar, ÎCS „Reforma Art” SRL a invocat citarea necorespunzătoare a

reprezentantului său în ședința primei instanțe, or, prima ședință de judecată a

fost numită de Curtea de Apel Chișinău fără consultarea și coordonarea cu părțile,

pentru data de 18 octombrie 2023, ora 09:00. Însă, din considerentul că

reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL avea deja stabilite alte ședințe de judecată

pentru același interval orar, a solicitat instanței amânarea ședinței pentru a doua

zi, indicându-se intervalul orelor în care are disponibilitatea – după ora 14:00.

Contrar acestui fapt și știind că în alt interval orar al zilei de 19 octombrie

2023 reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL nu este disponibil de a se prezenta

în ședința de judecată, Curtea de Apel Chișinău a stabilit o nouă ședință pentru

data de 19 octombrie 2023, ora 09:30.

Recurenta a considerat că prima instanță, intenționat, a acționat astfel încât

să asigure imposibilitatea prezenței și participării reprezentantului ÎCS „Reforma

Art” SRL la examinarea cauzei, prin ce a încălcat dreptul acestei părți la o

instanță, de a-și prezenta și susține nemijlocit cererea în fața instanței.

La fel, recurenta a indicat că, la judecarea cauzei au fost admiși judecători ce

nu întruneau criteriile obiectivității și imparțialității. Or, tuturor membrilor

completului de judecată le-a fost înaintată cerere de recuzare, invocându-se că

stabileau ședințele de judecată doar în perioadele în care se știa, cu certitudine, că

reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL nu are posibilitate de a se prezenta în

ședința de judecată. Însă, cererea de recuzare a fost respinsă. Astfel, recurenta a

considerat neîntemeiată încheierea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorilor

Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca.

De asemenea, în opinia recurentei, magistrată Ecaterina Palanciuc nu putea

participa la examinarea prezentei cauzei din motivul lipsei imparțialității și

obiectivității pe marginea cauzelor ce țin de „Jurnal TV”, or, aceasta a declarat

public că va face tot posibilul pentru a pedepsi postul „Jurnal TV” pentru pretinsa

defăimare a sa, prin publicarea imaginii ei în context negativ în cadrul unei din

emisiunile „Ora de Ras”.

Mai mult ca atât, administratorul ÎCS „Reforma Art” SRL, Valentin

Butnaru, a inițiat un proces penal în privința judecătoarei Ecaterina Palanciuc,

pentru gravele încălcări ale legislației în vigoare la judecarea cauzei civile

intentate la acțiunea lui Andrian Candu împotriva ÎCS „Reforma Art” SRL.

Astfel, recurenta a considerat că judecătorii ce au examinat cauza în prima

instanță nu au oferit suficiente garanții în privința obiectivității și nepărtinirii lor.

Prin referința depusă electronic la 22 octombrie 2023, terțul Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”, reprezentat de avocatul Marin Bucătaru, a

solicitat declararea recursului depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de

avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, ca fiind inadmisibil.

Prin referința depusă electronic la 23 octombrie 2023, intimatul Consiliul

Audiovizualului a solicitat respingerea recursului depus de ÎCS „Reforma

Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 19

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022 (în

vigoare de la 01 ianuarie 2023), în perioada electorală, termenul general de

depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua

următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau

a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în

contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor

judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 19

octombrie 2023 (f.d. 68). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa

„marina.samatiuc@justice.md”, dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a

fost notificată participanților la proces în mod electronic la 20 octombrie 2023,

ora 10:22 (f.d. 90), iar hotărârea motivată la 20 octombrie 2023, ora 16:37

(f.d. 93).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă în mod electronic la 20 octombrie

2023, iar motivarea recursului a fost prezentată Curții Supreme de Justiție în mod

electronic la 21 octombrie 2023, ora 13:53 (f.d. 99).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de ÎCS „Reforma

Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul

de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează

cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a

fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de

avocatul Dumitru Pavel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către prima instanță, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat,

ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge

argumentul recurentei cu privire la citarea necorespunzătoare a reprezentantului

său în ședința primei instanțe și că prima instanță i-a îngrădit reprezentantului

ÎCS „Reforma Art” SRL posibilitatea de a participa la examinarea cauzei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, prima ședință

de judecată în prezenta cauză a fost stabilită pentru data de 18 octombrie 2023,

ora 09:00 și a fost amânată, la cererea reprezentantului ÎCS „Reforma Art” SRL,

avocatului Dumitru Pavel, care a fost în imposibilitate de a se prezenta și a

solicitat amânarea cauzei pentru data de 19 octombrie 2023, în intervalul orar

14:00 – 16:00, când are proxima disponibilitate de a se prezenta în instanță

(f.d. 40, 42-43).

Curtea de Apel Chișinău, ținând cont de faptul că este prima cerere de

amânare și pentru a nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, a admis

parțial cererea reprezentantului ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatului Dumitru

Pavel, cu privire la amânarea ședinței de judecată din data de 18 octombrie 2023,

ora 09:00 și a fixat următoarea ședință de judecată pentru data de 19 octombrie

2023, ora 09:30.

La 18 octombrie 2023, ora 12:36, reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL,

avocatul Dumitru Pavel, a depus cerere cu privire la contramandarea ședinței

stabilite pentru data de 19 octombrie 2023, ora 09:30, pentru o altă oră, fiind

disponibil doar după ora 14:00.

Totodată, reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, a

declarat recuzare completului de judecată (f.d. 47).

Prin încheierea protocolară din 19 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău

a respins ca neîntemeiată cererea de amânare a ședinței de judecată din data de 19

octombrie 2023, ora 09:30, depusă de reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL,

avocatul Dumitru Pavel.

Deopotrivă, în legătură cu înaintarea cererii de recuzare, Curtea de Apel

Chișinău nu a continuat examinarea cauzei la ora stabilită, 09:30, a ridicat dosarul

de la examinare și l-a transmis cancelariei pentru repartizarea cererii de recuzare

(f.d. 48-49).

După examinarea cererii de recuzare înaintate de către reprezentantul

ÎCS „Reforma Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, prima instanță a stabilit un nou

termen de judecare a cauzei, pentru data de 19 octombrie 2023, ora 12:40, cu

citarea părților prin intermediul telefonului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta critica

recurentei, precum că prima instanță intenționat a stabilit examinarea cauzei

pentru o oră în care reprezentantul său era implicat în alt proces. Or, litigiul din

speță este în materie electorală, care se judecă prioritar și în regim de urgență.

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral statuează expres că, în perioada electorală,

autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la

depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale,

instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de

exercitare a căilor de atac.

Astfel, conducându-se de prevederile art. 100 alin. (1) din Codul electoral,

Curtea de Apel Chișinău a stabilit ședința de judecată din data de 19 octombrie

2023, pentru ora 09:30, iar ulterior pentru ora 12:40, reieșind din volumul de lucru

și numărul dosarelor aflate în procedură, care formează agenda instanței de

judecată, iar părțile litigante având obligația de a se conforma dispozițiilor instanței

judecătorești.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate

accepta criticile recurentei vis-a-vis de încheierea din 19 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de recuzare a judecătorilor Curții de

Apel Chișinău, Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca, precum și

argumentele recurentei cu privire la judecarea cauzei de către judecători ce nu

întruneau criteriile obiectivității și imparțialității.

Or, argumentele formulate de către reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL,

avocatul Dumitru Pavel, sunt similare celor cuprinse în cererea de recuzare, iar

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 19 octombrie 2023, le-a dat

apreciere și le-a respins ca neîntemeiate.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

întemeiată încheierea din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de recuzare înaintată de reprezentantul ÎCS „Reforma

Art” SRL, avocatul Dumitru Pavel, judecătorilor Curții de Apel Chișinău,

Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca.

La capitolul dat urmează a fi învederat faptul că, prin prisma art. 15 alin. (1)

lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995,

judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și

libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel.

Conform art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral

nr. 325/2022, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” Societate

cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Dosarul nr. 3ra-1026/23

2-23146634-01-3ra-20102023

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Dutca, V. Negru

ÎNCHEIERE

24 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând cererea recurentei Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma

Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „… nu pot avea intervenții

directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât

cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale

furnizorilor de servicii media” din art. 90 alin. (2) din Codul electoral,