3ra-1022/23 — cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea reluării procesului de verificare a dosarului administrativ

3ra-1022/23 — cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea reluării procesului de verificare a dosarului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1022/23

2-23142323-01-3ra-14102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Marina Tauber,

în cauza de contencios administrativ, intentată la contestația depusă de

Marina Tauber împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale

municipale Bălți nr. 2 cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

reluării procesului de verificare a dosarului administrativ,

împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 octombrie 2023, ora 14:59, prin intermediul poștei electronice, Marina

Tauber a depus contestație la Curtea de Apel Chișinău împotriva Consiliului

electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea reluării procesului de verificare a

dosarului administrativ (f. d. 3-13).

În motivarea contestației, a indicat că la 02 octombrie 2023, a depus la

Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 cererea de

înregistrare în calitate de candidat independent pentru funcția de primar al mun.

Bălți, în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023, la cerere fiind

anexate actele necesare, inclusiv listele de subscripție cu semnăturile a 1448 de

susținători.

La 04 octombrie 2023, Consiliul electoral al circumscripției municipale

Bălți nr. 2 a aprobat hotărârea nr. 42, prin care a respins înregistrarea Marinei

Tauber în calitate de candidat independent la funcția de primar al mun. Bălți.

A menționat că, autoritatea pârâtă a motivat refuzul de înregistrare în temeiul

Dispoziției Comisiei pentru Situației Excepționale nr. 86 din 04 octombrie 2023,

potrivit căreia, prin derogare de la prevederile Codului electoral, nu pot participa

în cadrul alegerilor locale generale persoane care corespund cel puțin unuia din

următoarele criterii:

1

1) sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au

fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării

neconstituționalității partidului politic;

2) au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în

hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului

politic;

3) au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării

principiului transparenței finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept

argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic;

4) au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute drept argument

distinct la declararea neconstituționalității partidului politic.

Astfel, autoritatea pârâtă a indicat că reclamanta este inclusă în lista

prezentată de Comisia Electorală Centrală și ar corespunde criteriilor de la pct.

1), 3) și 4), motiv din care procesul de verificare a semnăturilor a fost sistat.

A precizat că a fost invitată la ședința Consiliului pentru a participa la

examinarea subiectului care o vizează pe data de 04 octombrie 2023, ora 17:30,

iar mesajul a fost recepționat după ora 16.00.

Reclamanta a punctat că, la momentul respectiv, se afla în mun. Chișinău și

din motive obiective nu reușea fizic să ajungă la timp. În acest sens, a transmis

un mesaj președintei CECE mun. Bălți nr. 2, cu solicitarea de a amâna ședința

pentru ziua următoare ca să poată participa, să fie audiată și să-și prezinte

argumentele.

A obiectat că refuzul de a fi înregistrată a fost motivat de o interdicție de a

participa în alegeri, introduse, prin derogare de la Codul electoral, printr-o măsură

excepțională prin dispoziția CSE nr. 86 din 4 octombrie 2023.

În opinia reclamantei, autoritatea pârâtă nu putea lua în calcul prevederile

menționate în dispoziția CSE care vin în contradicție directă cu toate normele

legale existente cu privire la asigurarea unor alegeri libere și dreptul de a fi ales,

garantat de art. 38 de Constituție și prevederile Codului electoral.

Or, autoritatea pârâtă, într-un proces administrativ, este obligată să se

conducă de principiul legalității, imparțialității, bunei credințe, proporționalității.

Prin urmare, CECE mun. Bălți urma să se conducă exclusiv de normele

constituționale și ale Codului electoral, care sunt acte ierarhic superioare unei

dispoziții ale unui organ executiv, chiar dacă este însărcinat cu atribuții de a lua

unele măsuri de ordin excepțional.

Cu referire la statutul dispoziției CSE și a interdicțiilor aplicate, a menționat

că, la data de 24 februarie 2022, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 41 privind

declararea stării de urgență, fiind motivată de faptul declanșării conflictul militar

din țara vecină și de pericolul securității regionale.

Parlamentul a acordat împuterniciri CSE ținând cont de prevederile Legii nr.

212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, competențele

date fiind acordate în vederea soluționării problemelor stringente care decurg

exclusiv din situația care a generat instituirea stării de urgență.

Starea de urgență a fost prelungită de mai multe ori. Potrivit notelor

informative și declarațiilor Prim-ministrului în plenul Parlamentului necesitatea

2

prelungirii stării de urgență a fost dictată de ostilitățile militare din Ucraina,

suprapunerea cu criza energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce pot

afecta securitatea națională.

De asemenea, s-a menționat că anterior, nici Guvernul și nici CSE nu și-au

depășit mandatul și nu au impus alte restricții ale drepturilor fundamentale,

precum dreptul la întruniri. Principalele amenințări menționate sunt cele legate

de posibilele deconectări de la resurse energetice. Nici în raportul CSE, nici în

declarațiile Prim-ministrului din plen nu au fost oferite date și informații prin care

s-ar constata anumite amenințări la securitatea națională generate de procesele

ordinare de judecată de restabilire la muncă.

A obiectat că normele legale prin care s-a instituit stare de urgență și

hotărârea nominalizată a Parlamentului nu au specificat necesitatea măsurilor în

domeniul electoral.

Mai mult, Parlamentul a permis desfășurarea alegerilor locale generale din

05 noiembrie 2023, iar interdicțiile de a participa în alegeri nu au nicio legătură

cu motivele care au stat la baza instituirii stării de urgență.

În opinia reclamantei, dispoziția CSE nu are forță juridică și nu poate

substitui prevederile Codului electoral, or, doar Parlamentul, ca unica autoritate

legislativă a statului, poate modifica legislația.

A relevat că principiile enumerate de către Curtea Constituțională în

Hotărârea nr. 17/2020 sunt aplicabile și relevante speței descrise, dat fiind că nu

doar Parlamentul urmează să aplice cu precauție instituția stării de urgență, dar în

primul rând CSE este obligată să aplice acele competențe delegate cu precauție

maximă și doar în strictă conformitate cu motivele care au generat starea de

urgență, și doar în cazuri excepționale, atunci când alte măsuri ordinare nu sunt

posibile, și nicidecum nu în detrimentul respectării drepturilor fundamentale ale

omului.

A susținut că, prin impunerea unor interdicții care nu sunt prevăzute de lege,

CSE și-a depășit competența, iar autoritatea pârâtă a ignorat principiile legalității

și unei examinări minuțioase a acestui proces administrativ, călăuzindu-se

exclusiv doar de unele prevederi subordonate legii.

CECE mun. Bălți nr. 2 nu a aplicat în acest proces nici prevederile

Constituției, nici prevederile Codului electoral, în vigoare la data adoptării actului

contestat.

Prin prevederile aplicate în privința reclamantei, prin refuzul dreptului de a

candida, se anulează un drept fundamental, fiind ignorat testul de

proporționalitate statuat expres în art. 54 din Constituția Republicii Moldova.

Totodată, prin acțiunile abuzive ale CECE mun. Bălți nr. 2 este limitată într-

un drept fundamental, și anume dreptul de a fi ales, garantat de art. 38 din

Constituție.

Reclamanta a conchis că autoritatea pârâtă, la examinarea acestui proces

administrativ, a ignorat prevederile imperative ale Codului electoral și Codului

administrativ, iar pentru a aproba actul administrativ defavorabil a aplicat unele

prevederi subordonate legii adoptate de un organ care nu avea competențe să

reglementeze acest domeniu, CECE aprobând o măsură nemotivată,

3

disproporționată și în contradicție cu prevederile imperative ale legii și

Constituției.

În drept, reclamanta Marina Tauber și-a întemeiat pretențiile în baza art. 2,

22, 38, 76 din Constituția Republicii Moldova, art. 10 alin. (1), 17, 20-25, 189,

191 alin. (3), art. 206 alin. (1) lit. a), 208 alin. (1), 211, 212, 224 alin. (1) lit. a)

din Codul administrativ și art. 68 din Codul electoral.

Reclamanta Marina Tauber a solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) constatarea

nulității și anularea hotărârii CECE mun. Bălți nr. 42 din 04 octombrie 2023; 3)

emiterea unei noi hotărâri privind obligarea CECE mun. Bălți nr. 2 să reia

procesul de verificare a dosarului administrativ în vederea înregistrării

reclamantei la funcția de candidat la funcția de primar al mun. Bălți.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Marina

Tauber împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale

Bălți nr. 2 (f. d. 64, 65-82).

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, la data

de 04 octombrie 2023, Comisia Electorală Centrală a expediat în adresa

Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 demersul

nr. CEC 8/3134, cu lista persoanelor care nu pot fi înregistrate în calitate de

concurenți electorali în temeiul Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova nr. 86 din 04 octombrie 2023, iar în această listă, la nr.87

este inclusă Marina Tauber.

Prin hotărârea nr. 42 din 04 octombrie 2023 a Consiliului electoral al

circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 cu privire la cererea de

înregistrare a Marinei Tauber în calitate de candidat independent la funcția de

primar al municipiului Bălți, a fost respinsă înregistrarea Marinei Tauber în

calitate de candidat independent la funcția de primar al mun. Bălți la alegerile

locale generale din 05 noiembrie 2023.

În motivarea respingerii cererii, Consiliul electoral al circumscripției

electorale municipale Bălți nr. 2 a reținut că, reieșind din raționamentele Hotărârii

din 19 iunie 2023 a Curții Constituționale, Marina Tauber cade sub incidența

persoanelor bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea infracțiunilor care au

fost menționate drept argument la declararea neconstituționalității Partidului

Politic „Șor”.

Totodată, Marina Tauber cade sub incidența persoanelor care au fost excluse

din scrutinele electorale anterioare ca urmare a încălcărilor principiului finanțării

transparente, iar acest fapt a constituit argument la declararea neconstituțională a

partidului politic.

Făcând trimitere la prevederile art. 16 alin. (1), 93, 219 alin. (1), 220 alin.

(1), 221 alin. (1), 225 alin. (1), (2), 137 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, art.

16 alin. (2) lit. f) subpct. 1)-4), alin. (21 )-(24), 67, 68 alin. (1) lit. f), (11), alin. (5)-

(51) din Codul electoral, modificat prin Legea nr. 280 din 04 octombrie 2023, în

vigoare din 04 octombrie 2023, pct. 1.1 și pct. 2 din Dispoziția Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 86 din 04 octombrie 2023,

totodată reținând și constatările Curții Constituționale din Hotărârea nr. 10 din 19

4

iunie 2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor” și anume

pct. 110, 120, 169, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că Consiliul electoral

al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 întemeiat a constatat că: 1)

Marina Tauber cade sunt incidența persoanelor bănuite, învinuite sau inculpate

de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate drept argument la declararea

neconstituțională a partidului politic; 2) Marina Tauber cade sub incidența

persoanelor care au fost excluse din scrutinele electorale anterioare ca urmare a

încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a constituit argument

la declararea neconstituțională a partidului politic.

Prin urmare, prima instanță a conchis că, în speța dedusă judecății, sunt

întrunite condițiile prevăzute de art. 16 alin. (2) lit. f) subpct. 1)-4), din Codul

electoral, modificat prin Legea nr. 280/2023 din 04 octombrie 2023 publicat în

MO nr. 373-375 (8879-8881) din 04 octombrie 2023, care prevede că nu pot fi

alese: persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind

declararea neconstituționalității unui partid politic, corespund cel puțin unui

dintre următoarele criterii ce au prezentat relevanță în contextul pronunțării

hotărârii respective:

1) sunt bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârșirea unor

infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în

contextul declarării neconstituționalității partidului politic;

2) au fost excluse dintr-un scrutin anterior ca urmare a încălcării legislației

electorale, iar acest fapt a fost reținut drept argument la declararea

neconstituționalității partidului politic;

3) sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor

persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale

sau ale unor state, iar acest fapt a fost reținut drept argument la declararea

neconstituționalității partidului politic;

4) au realizat alte fapte care, fără a se încadra expres în acțiunile prevăzute

la pct. 1)-3), au fost menționate ca argumente reținute în hotărârea Curții

Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului politic.

În același timp, prima instanță a calificat drept neîntemeiat argumentul

invocat de reclamantă, precum că a avut parte de un tratament discriminatoriu ca

urmare a examinării cererii de înregistrare a candidatului în termeni restrânși, fără

a fi audiată în cadrul procedurii administrative.

Or, conform art. II alin. (2)-(4) din Legea nr. 280/2023 din 04 octombrie

2023, publicată în MO nr. 373-375 (8879-8881) din 04 octombrie 2023, în termen

de 3 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Inspectoratul General

al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și

Procuratura Generală, în comun cu procuraturile specializate, vor realiza

examinarea incidenței prevederilor art. I, prin prisma competențelor legale ale

fiecăreia dintre autoritățile respective, și vor comunica informațiile relevante

Comisiei Electorale Centrale. La expirarea termenului prevăzut la alin. (2),

Comisia Electorală Centrală, în termen de о zi lucrătoare, va întocmi lista

persoanelor care cad sub incidența restricțiilor prevăzute de prezenta lege și о va

comunica organelor electorale, care vor ține cont de acestea și vor asigura

5

aplicarea restricției în cazul înregistrării concurenților electorali în contextul unor

perioade electorale în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei

legi, precum și în cadrul oricăror perioade electorale subsecvente. Organele

electorale vor realiza, din oficiu, verificarea concurenților electorali înregistrați

la data comunicării listei prevăzute la alin. (3) și vor asigura anularea

înregistrărilor concurenților electorali care cad sub incidența restricțiilor

prevăzute de prezenta lege dacă, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu a

expirat termenul legal prevăzut pentru înregistrarea candidaților în contextul unor

perioade electorale în curs de desfășurare.

Cu referire la art. 102 alin. (5) lit. e) din Codul electoral, modificat prin

Legea nr. 280/2023 din 04 octombrie 2023 publicat în MO nr. 373-375 (8879-

8881) din 04 octombrie 2023, prima instanță a constatat că anularea înregistrării

se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral

în cazul în care se constată: nerespectarea restricțiilor stabilite la art. 16 alin. (2)

lit. c)–f) și nedeclararea acestora de către candidat în condițiile art. 68 alin. (1) lit.

f).

Astfel, Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr.

2 urma să le aplice prompt și, în virtutea acestui fapt, autoritatea a înștiințat partea

de a se prezenta pentru a fi audiată peste o oră și jumătate, dar ultima a solicitat

amânarea chestiunii date pentru altă dată pe motiv că nu se poate prezenta, însă

cererea acesteia nu a fost admisă și, ulterior, a fost emisă hotărârea de respingere

a cererii de înregistrare a Marinei Tauber în calitate de candidat independent la

funcția de primar al municipiului Bălți la alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023. Or, anumite motive ce ar confirma imposibilitatea prezentării nu

au fost prezentate nici autorității pârâte, nici instanței de judecată.

Cu referire la argumentul reclamantei invocat în cerere, precum că i-a fost

încălcat dreptul de a fi audiată, Curtea de Apel Chișinău l-a calificat drept

neîntemeiat, or, autoritatea are obligația de a informa partea pentru a se prezenta

și a se expune asupra problemei discutate, însă este la discreția autorității

examinarea posibilității examinării cererii de înregistrare în lipsa acesteia, ținând

cont de circumstanțele expuse.

Mai mult ca atât, în ședința de judecată la examinarea pe fond a cererii de

chemare în judecată, din partea reclamantei nu au fost prezentate contraprobe ce

ar demonstra netemeinicia includerii sale în lista de interdicție, prin urmare,

instanța de fond a constatat ca fiind întemeiată decizia autorității de a examina

cererea înregistrării Marinei Tauber în calitate de candidat, în lipsa acesteia, la

data de 04 octombrie 2023.

Totodată, reținând prevederile art. 31 și 118 din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a constatat că hotărârea nr. 42

din 04 octombrie 2023 este motivată, în conformitate cu norma legală expusă în

hotărâre, or, sunt indicate argumentele care sunt bazate pe o cercetare amplă a

materialelor cauzei și a probelor acumulate, în raport cu poziția părților în

procedura administrativă.

În ceea ce privește argumentul invocat de reclamantă precum că prin

hotărârea contestată i se încalcă un drept fundamental, și anume dreptul de a fi

6

ales, Curtea de Apel Chișinău a statuat că, în contextul instituirii stării de urgență

în țară prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, prelungită

ulterior, stare care survine potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, fie în caz de iminență a

declanșării sau declanșare a unor situații excepționale cu caracter natural,

tehnogen sau biologicosocial, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea și

lichidarea consecințelor acestora, fie în cazul existenței unui pericol pentru

securitatea națională sau ordinea constituțională, ceea ce face necesară apărarea

statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate, este evidentă

întrunirea cerințelor prevăzute de art. 54 din Constituția Republicii Moldova, dar

și de Legea nr. 212/2004, în contextul unor eventuale restrângeri ale drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului și cetățeanului.

Curtea de Apel Chișinău a mai punctat că Hotărârea Parlamentului nr. 41

din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență și Hotărârea

Parlamentului privind prelungirea stării de urgență nr. 274 din 21 septembrie

2023 reprezintă acte normative cu forță juridică egală cu a unei legi, fiind acte de

reglementare primară.

În acest sens, prima instanță a relevat că atât Constituția Republicii

Moldova, cât și Convenția Europeană a Drepturilor Omului autorizează

restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți în condițiile legii și ale

principiilor generale ale dreptului internațional chiar și în situații ordinare, cu atât

mai mult această intervenție a statului este admisă în perioadele unor stări de

urgență, de asediu sau de război, când se pune problema existenței unor pericole

pentru securitatea națională sau ordinea constituțională, ceea ce face necesară

apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate.

Or, în cazurile date ponderea interesului social colectiv obține o

preponderență suplimentară asupra intereselor particulare ale unor indivizi, chiar

dacă acestea derivă din prevederile unor acte normative, or, așa cum prevede art.

4 alin. (1) din Legea nr. 212/2004, în perioada stării de urgență, de asediu sau de

război, legile și alte acte normative adoptate până la instituirea stării respective

acționează în măsura în care nu contravin prezentei legi.

Astfel, pornind de la atribuțiile excepționale pe care le au autoritățile statului

pe parcursul unei stări de urgență, cu referire la actele normative/administrative

emise de către aceste autorități în perioada stării de urgență, în contextul

contestării lor urmează a fi aduse argumente suplimentare care ar proba caracterul

nejustificat și disproporționat al lezării unor drepturi ale reclamantei în contextul

stării de urgență declarate în țară, și nu într-un context social normal, fapt pe care

reclamanta Marina Tauber, la caz, nu l-a realizat.

În consecință, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că hotărârea nr. 42

din 04 octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale

municipale Bălți nr. 2 este legală, iar argumentele invocate de reclamantă în

cadrul examinării cauzei în prima instanță nu sunt de natură de a anula actul

administrativ contestat.

7

La 14 octombrie 2023, ora 16:37, prin intermediul poștei electronice, Marina

Tauber a depus recurs parțial motivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023

a Curții de Apel Chișinău (f. d. 90-97 verso).

La 17 octombrie 2023, ora 18:45, prin intermediul poștei electronice, Marina

Tauber a depus recurs motivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri prin care să fie obligat CECE

a mun. Bălți nr. 2 să reia procesul de verificare a dosarului administrativ în

vederea înregistrării Marinei Tauber la funcția de primar al mun. Bălți (f. d. 111-

119 verso).

În motivarea recursului, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în contestația depusă la Curtea de Apel Chișinău.

Suplimentar, a invocat că hotărârea primei instanțe este arbitrară, iar probele

administrate au fost apreciate nerezonabil.

A obiectat că instanța de judecată, în două cazuri similare, a adoptat hotărâri

diametral opuse, fapt care denotă că nu este o aplicare corectă a legii și este

necesar de a dezvolta jurisprudența Curții Supreme de Justiție în acest sens.

A menționat că instanța de fond în mod eronat a reținut că autoritatea pârâtă

a depus diligența de a asigura dreptul la apărare a recurentei, fiind invitată la

ședință doar cu o oră jumate înainte de începerea acesteia, or, în realitate, nu a

fost asigurat dreptul recurentei de a fi audiată și dreptul de a prezenta probe

suplimentare și să poată să se apere eficient.

Mai mult ca atât, potrivit procedurii legale existente, chiar dacă este

contestată, autoritatea administrativă este obligată să acorde timp suplimentar

persoanei vizate pentru a veni cu probe care ar demonstra că includerea în lista

de interdicții este abuzivă, iar acest aspect a fost ignorat total.

Totodată, prima instanță doar a enumerat prevederile legale care impun

restricții, a reiterat unele concluzii din jurisprudența Curții Constituționale, dar a

refuzat să examineze argumentele cu referire la corespunderea acestor restricții

principilor internaționale și constituționale cu privire la alegeri libere și dreptul

de a fi ales.

De asemenea, instanța de fond nu a elucidat chestiunea privind

proporționalitatea acestor restricții într-o societate democratică.

La fel, instanța de fond a ignorat criticile legate de abuzurile și depășirea

gravă a competenței din partea Comisiei pentru Situații Excepționale, care,

contrar măsurilor care au generat starea de urgență, a impus unele reglementări

care depășesc vădit măsurile necesare depășirii consecințelor care au generat

starea de urgență.

Instanța de fond a refuzat să dea apreciere încălcărilor dreptului fundamental

la alegeri și dreptul de a fi ales în corespundere cu jurisprudența CEDO și

standardele internaționale în materie electorală.

A susținut că prima instanță urma să se expună în detalii asupra restrângerii

dreptului fundamental de a fi ales nu doar în baza unor norme tranzitorii din

dispoziția CSE, dar în baza actelor internaționale la care RM este parte, în

8

conformitate cu principiile unui stat de drept și cu respectarea principiului

proporționalității.

Omisiunea de a analiza argumentele menționate denotă că instanța de fond

a încălcat drepturile apelantului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

În opinia recurentei, prin omisiunea instanței de fond de a răspunde

argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, recurentul este

îndreptățit să susțină că hotărârea adoptată nu este suficient motivată și că poziția

sa în cauza de contencios administrativ nu a fost examinată în mod echitabil, ceea

ce presupune încălcarea art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

La 19 octombrie 2023, ora 11:19, prin intermediul poștei electronice,

Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 a depus

referință la recursul înaintat de Marina Tauber, solicitând declararea

inadmisibilității acestuia sau, după caz, respingerea recursului (f. d. 131-134

verso).

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în

contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor

judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 12

octombrie 2023 (f. d. 64).

Conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii instanței de

fond a fost notificat la adresa electronică a recurentei Marina Tauber și a

reprezentantului acesteia, avocatul Vadim Banaru, la data de 12 octombrie 2023,

ora 13:49 (f. d. 83).

Hotărârea motivată a fost notificată recurentei Marina Tauber și a

reprezentantului acesteia, avocatul Vadim Banaru, la data de 16 octombrie 2023,

ora 18:08 (f. d. 86).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererile de recurs au fost depuse la 14 octombrie 2023, ora 16:37

și, respectiv, la 17 octombrie 2023, ora 18:45 (f. d. 89, 110).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Marina Tauber, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

9

în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii

sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.

(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Marina Tauber, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

recurate.

10

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, deși temeiul

în drept al prezentului recurs este indicat ca fiind art. 2451 lit. b), d) din Codul

administrativ, în fapt, argumentele prezentate în recurs vizează chestiunea ce ține

de legalitatea Dispoziției Comisiei pentru Situației Excepționale nr. 86 din 04

octombrie 2023, care nu constituie obiect al contestației.

În plus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază critic

susținerile recurentei, precum că autoritatea pârâtă nu a asigurat dreptul la apărare

și dreptul de a fi auzită a Marinei Tauber în cadrul procedurii administrative, fapt

care ar contraveni garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, or,

nici la etapa examinării cauzei în primă instanță, și nici odată cu depunerea

prezentului recurs, Marina Tauber nu a fost lipsită de posibilitatea de a prezenta

probe care ar confirma imposibilitatea acesteia de a se prezenta la ședința

Consiliului pentru a participa la examinarea subiectului care o viza la data de 04

octombrie 2023, ora 17:30.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Marina Tauber, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

în contestație, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

11

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, în jurisprudența sa constantă, CtEDO statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Marina

Tauber.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, 246 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Marina Tauber se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

12