3ra-1004/23 — anularea actului administrativ si obligarea la acțiune

3ra-1004/23 — anularea actului administrativ si obligarea la acțiune (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1004/23

2-23138681-01-3ra-05102023

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Pădurari, E. Balan, S. Ghercavii)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

06 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Mariana Pitic

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Tauber Marina,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Tauber Marina împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

mun. Bălți nr.2 privind anularea actului administrativ și obligarea la acțiune,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul declarat de Tauber Marina împotriva hotărârii din 30 septembrie 2023 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 27 septembrie 2023, Tauber Marina a înaintat contestație împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale mun. Bălți nr.2 privind anularea actului

administrativ și obligarea la acțiune.

În motivarea contestației a invocat că prin cererea nr.10 din 20 septembrie 2023

depusă la Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale mun. Bălți nr.2, a anunțat

despre intenția de a candida la funcția de primar al mun. Bălți în calitate de candidat

independent, solicitând eliberarea listelor de subscripție pentru colectarea a 1500 de

semnături, anexând copia buletinului de identitate.

A indicat reclamanta că președintele Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale mun. Bălți nr.2, a anunțat-o că listele de subscripție vor fi eliberate în termen

de 24 de ore, adică la 21 septembrie 2023. Însă, la data indicată, prin răspunsul nr.2,

președintele CECE mun. Bălți a decis unilateral respingerea cererii și refuzarea eliberării

1

listelor de subscripție, în temeiul art.16 alin.(2) lit. e) din Codul electoral și a hotărârii

Curții Constituționale din 19 iunie 2023 prin care a fost declarat neconstituțional partidul

politic „ȘOR”.

Reclamanta a menționat că din răspunsul recepționat rezultă că refuzul a fost decis

de organul electoral, însă nu a primit nici un act oficial adoptat și emis, conform procedurii

legale de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale mun. Bălți nr.2, ci

unipersonal de președintele acestuia. Prin urmare, la 22 septembrie 2023, a depus o cerere

prealabilă la Comisia Electorală Centrală, prin care a solicitat inclusiv constatarea nulității

și anularea răspunsului președintelui CECE mun. Bălți nr.2 din 21 septembrie 2023 și

obligarea CECE mun. Bălți nr.2 să admită cererea de eliberare a listelor de subscripție

pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaturii Marinei Tauber la funcția

de primar al mun. Bălți în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Iar,

prin hotărârea nr.1324 din 25 septembrie 2023 Comisia Electorală Centrală a respins

cererea prealabilă.

Reclamanta a notat că răspunsul unilateral al președintelui de refuz de a elibera liste

este ilegal, dat fiind că a fost emis cu încălcarea gravă a competenței, or doar Consiliul ca

organ colegial este competent să emită astfel de decizii.

De asemenea, a invocat că o altă gravă încălcare a procedurii constituie eludarea

normelor imperative ale Codului administrativ cu privire la efectuarea unei proceduri

administrative. Astfel, deși a fost anunțată că va fi invitată suplimentar, acest lucru nu s-a

realizat, iar la pretinsa ședință a organului electoral nu a fost invitată ca participant la

procedura administrativă, nu a avut posibilitate să fie audiată, să-și expună poziția și

argumentele în susținerea cererii, fiind încălcat grav art.44 alin.(3) din Codul

administrativ.

Reclamanta a comunicat că în cadrul procedurii administrative a avut parte de

tratament discriminatoriu, fără respectarea bunei credinței și cu o vădită părtinire și

dispreț.

Reclamanta a indicat că la finalul răspunsului este indicat că acesta poate fi contestat

cu cerere prealabilă în termen de 30 de zile la organul ierarhic superior , deși, potrivit

art.95 din Codul electoral în perioada electorală termenul de contestare este de 3 zile. Prin

urmare, indicarea greșită a termenului de atac CEC a considerat că această eroare nu este

un viciu fundamental și nu poate constitui temei de anulare a actului administrativ, astfel

indică că e în fața unei protecții ilegale a organului ierarhic superior față de gravele erori

procedurale comise de organul inferior.

Potrivit hotărârii CEC nr.1324 din 25 septembrie 2023, prin care a fost respinsă

cererea prealabilă, organul electoral ierarhic superior a interpretat și aplicat legea total

greșit când a indicat că CECE mun.Bălți nr.2 nu trebuia să emită o hotărâre de refuz în

eliberarea listelor de subscripție, făcând trimitere la art.65 din Codul electoral și

Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă. Astfel, Comisia

Electorală Centrală a dat dovadă de rea-credință și abuz, interpretând după bunul plac

2

prevederile imperative ale legii, în contextul în care normele citate din Codul electoral sau

Regulament nu prevăd procedura de refuz și actul prin care se întocmește acel refuz.

Subsecvent, reclamanta a notat că atribuțiile Consiliului de circumscripție sunt

prevăzute la art.37 alin.(2) din Codul electoral, unde la lit.g) expres este prevăzut că anume

acesta decide asupra cererilor de înregistrare a grupurilor de inițiativă, a candidaților

independenți și a candidaților/listelor de candidați din partea partidelor politice în cadrul

alegerilor locale, aduce la cunoștința publică informații despre aceștia. Iar, faptul că

reclamanta nu a înaintat un grup de inițiativă pentru înregistrare nu schimbă natura juridică

a acestui proces electoral și administrativ, fiind aceiași etapă electorală de înregistrare a

unui candidat independent.

Reclamanta a calificat alegațiile autorităților publice ca fiind abuzive, cu scopul de a

acoperi o ilegalitate a organului ierarhic inferior. Mai mult, încălcările procedurii

administrative comise personal de către președintele CECE mun. Bălți nr.2 denotă

sfidarea tuturor procedurilor de întocmire a unui act administrativ, depășirea gravă a

competențelor și un dispreț total față de principiile legale.

Reclamanta Tauber Marina a menționat că prin răspunsul contestat i se refuză dreptul

de a candida, motivând că se încadrează la restricțiile prevăzute la art.16 alin.(2) lit. e) din

Codul electoral, adică a deținut o funcție electivă la data declarării de către Curtea

Constituțională a neconstituționalității unui partid politic, cu referire la hotărârea Curții

Constituționale nr.10 din 19 iunie 2023 prin care a fost declarat neconstituțional partidul

politic „ȘOR”.

Reclamanta a notat că acest motiv este unul abuziv, iar legea a fost interpretată și

aplicată greșit. Într-adevăr a fost aleasă pe listele partidului „ȘOR”, însă în hotărârea Curții

Constituționale nr.10 din 19 iunie 2023 nu există nici o restricție pe viitor de a candida.

Mai mult, art.16 alin.(2) lit. e) a fost adoptat la 31 iulie 2023 și a intrat în vigoare la 08

august 2023, adică aproape la două luni de la decizia Curții Constituționale. Astfel, aceste

restricții nu pot fi aplicate față de reclamantă și față de o situație din trecut, care este

consumată din simplu motiv că legea nu poate avea efect retroactiv și se va aplica doar

pentru situațiile de viitor, adică pentru potențiali candidați ai unui partid declarat

neconstituțional după data de 08 august 2023. CEC în hotărârea sa a încercat să

demonstreze că legea poate fi aplicată retroactiv, venind cu unele alegații din câteva

decizii al Curții Constituționale, care sunt total irelevante, care se referă la raporturi

juridice total diferite și care nu au nici o tangență cu încălcarea dreptului fundamental de

a alege.

Reclamanta a invocat că organul electoral interpretează subiectiv, unilateral și cu rea

credință principiile constituționale cu privire la neretroactivitatea legii și momentul în care

o lege intră în vigoare. Mai mult, reclamanta a depus cerere nu în calitate de reprezentant

al partidului politic „ȘOR”, dar în calitate de candidat independent și nu se asociază cu

acest partid, dar dorește să-și exercite un drept garantat de art.38 din Constituție. Totodată,

față de reclamantă nu există nici o decizie judecătorească prin care să fie limitat dreptul

de a ocupa anumite funcții sau vreo restricție de alt gen.

3

De asemenea, reclamanta a notat că, nici în hotărârea Curții Constituționale nr.10 din

19 iunie 2023 nu au fost menționate consecințe pe viitor sau restricții pentru calitatea de

candidat independent. Iar, prevederile referitoare la neretroactivitatea legii au o legătură

directă și cu procedura intrării în vigoare a legilor. Astfel, orice normă juridică se aplică

faptelor săvârșite în perioada în care aceasta este în vigoare. În context, în speța dată, ca

subiect vizat, nu avea cum să cunoască că pe viitor va fi lipsită de drepturi fundamentale

din cauză ca a fost membru sau ales din partea unui partid politic, care pe viitor va fi

dizolvat nu din vina sa.

Reclamanta a mai subliniat că prin acțiunile abuzive ale CECE mun. Bălți nr.2 este

limitată într-un drept fundamental - drept de a fi ales garantat de art.38 din Constituție, or

actul contestat contravine standardelor și recomandărilor unanim recunoscute, aprobate

de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în materie electorală din 2002 și

constatărilor Înaltului for al Consiliului Europei.

Reclamanta a menționat că autoritatea pârâtă la examinarea cererii sale a ignorat

prevederile imperative ale Codului electoral și Codului administrativ, iar pentru a aproba

actul administrativ defavorabil a interpretat și aplicat legea greșit, abuziv și cu rea

credință, dând dovadă de subiectivism și atitudine părtinitoare. Autoritatea pârâtă a

adoptat un act administrativ contrar competenței legale; forma și conținutul actului

administrativ contravine prevederilor imperative ale legii; la examinarea procedurii

administrative Marina Tauber nu a fost invitată și audiată, fiind-ui încălcate toate

drepturile procedurale și tratată cu dispreț, ură și prejudecată din motive politice, fapt ce

violează principiul bunei credințe și imparțialității; iar prin adoptarea actului administrativ

contestat a fost aplicată o lege, care nu era în vigoare la momentul comiterii pretinsului

delict și i-a fost restricționat un drept constituțional fundamental.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.2, 22, 38, 76 din Constituția Republicii

Moldova, art.10 alin. (1); art.17, 20-25, 189, 191 alin. (3); art.206 alin. (1) lit. a), art.208

alin. (1), art.211, 212, 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, art.91-95 și 164 din

Codul electoral.

Prin urmare, reclamanta Tauber Marina a solicitat primirea spre examinare a

contestației în contencios administrativ și admiterea integrală a acesteia în termenii

prevăzuți de art.100 din Codul electoral (3 zile); constatarea nulității și anularea

răspunsului președintelui CECE mun. Bălți nr.2 din 21 septembrie 2023; emiterea unei

hotărâri privind obligarea CECE mun. Bălți nr.2 să admită cererea de eliberare a listelor

de subscripție pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaturii Marinei

Tauber la funcția de primar al mun. Bălți în cadrul alegerilor locale generale din 05

noiembrie 2023.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins

cererea (contestația) de chemare în judecată înaintată de Tauber Marina împotriva

Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr.2 privind anularea

actului administrativ și obligarea la acțiune.

4

La data de 02 octombrie 2023, Tauber Marina prin intermediul poștei electronice, a

expediat în adresa Curții de Apel Bălți, iar la 03 octombrie 2023, prin intermediul poștei

electronice și în adresa Judecătoriei Bălți, sediul Central, apel motivat împotriva hotărârii

din 30 septembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea integrală a

acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă contestația, cu anularea

răspunsului președintelui CECE mun. Bălți nr.2 din 21 septembrie 2023.

Prin decizia din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat

de Tauber Marina împotriva hotărârii din 30 septembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut prevederile art.38 alin. (3)

din Constituția Republicii Moldova, art. 5, art. 10 alin. (1), art. 11, art. 17, art. 20, art. 118

alin. (1) – (3) art. 120 alin. (1), art. 123, art. 137, art. 139, art. 189 alin. (1)- (2), art.194

alin.(1), art. 195, art.206 alin. (1) lit. a), b) art.240 alin.(1) lit. a), art. 239 alin. (1) art.219,

225 alin. (2), art.22 alin.(1), art.130 din Codul administrativ, precum și art. 1, 15, 65

alin.(1), (5), (6) din Codul electoral.

Instanța de apel a remarcat că în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ,

instanța de judecată, nu verifică numai legalitatea unui act administrativ ci realizează

verificarea exercitării de către autoritatea publică a întregii activități, a dreptului

discreționar. Astfel, instanța de judecată analizează dacă, în procesul activității sale

decizionale, materializată prin totalitatea actelor administrative individuale și normative,

a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative,

autoritatea publică a realizat dreptul discreționar: 1) cu respectarea limitelor de

competență și regulilor de procedură instituite de lege; 2) cu luarea în considerare tuturor

faptele relevante; 3) conform scopului acordat prin lege.

Astfel, în prezenta acțiune, Tauber Marina pretinde că răspunsul Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale mun. Bălți nr.2 este ilegal și pasibil de a fi anulat

dat fiind că a fost emis contrar prevederilor imperative ale legii, normele materiale și

procedurale ale Codului electoral au fost aplicate greșit, iar circumstanțele speței au fost

apreciate contrar situației de fapt.

Curtea de Apel Bălți a remarcat faptul că Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale mun. Bălți nr.2, în acord cu dispozițiile art. 123 din Codul administrativ, până

la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță, la 29 septembrie 2023, a admis

cererea formulată de Tauber Marina și i-a eliberat listele de subscripție pentru colectarea

a 1500 semnături în susținerea în calitate de candidat independent la funcția de primar al

mun. Bălți la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023. Anume prin eliberarea

listelor de subscripție s-a admis cererea formulată în acest sens de Marina Tauber, prin ce

s-a realizat încetarea vătămării drepturilor invocate de către aceasta, refuzul emis anterior

ne mai fiind relevant și actual.

În acest context, instanța de apel a constatat că actul administrativ - răspunsul

președintelui CECE mun. Bălți nr.2 din 21 septembrie 2023 de refuz în eliberarea listelor

de subscripție , a cărei anulare se solicită în speță, de fapt, prin măsura oficială întreprinsă

5

ulterior de autoritatea publică –CECE mun. Bălți nr. 2, care la 29 septembrie 2023 a

solicitat persoanei să se prezinte pentru eliberarea listelor de subscripție, acțiune care s-a

și realizat, fapt recunoscut de toate părțile procesului, a admis cererea depusă de Tauber

Marina de eliberare a listelor de subscripție, prin urmare refuzul în eliberarea listelor de

subscripție din 21 septembrie 2023 și-a pierdut efectele și valabilitatea. Or, un act

administrativ nevalabil nu mai poate fi declarat repetat nevalabil și de instanța

judecătorească, inclusiv în situația în care acesta și-a pierdut valabilitatea în procesul

examinării judiciare a cauzei, acesta deja fiind desființat de autoritatea emitentă.

Făcând trimitere la prevederile art.139 alin.(3) Cod administrativ, potrivit cărora, un

act administrativ individual rămîne valabil atîta timp cît nu este retras, revocat sau anulat

într-un alt mod ori nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod, instanța

de apel a conchis că circumstanțele respective impun soluția de a respinge acțiunea în

contencios administrativ pe motivul lipsei obiectului de examinare. Or, actul administrativ

nevalabil nu mai poate fi anulat și de către instanța de judecată, deoarece acesta nu mai

produce efecte juridice și și-a pierdut valabilitatea. Din acest considerent, instanța de apel

a supus analizei argumentele apelantei cu privire la legalitatea actului administrativ

contestat, care este în esența sa desființat. Or, în pofida faptului că autoritatea emitentă nu

a desființat expres actul administrativ contestat prin alt act administrativ, prin măsura

oficială întreprinsă de autoritatea publică de admitere a cererii și eliberare a listelor de

subscripție solicitantului, a reglementat cazul individual în domeniul dreptului public, care

a produs nemijlocit efecte juridice, listele de subscripție cu actele necesare, fiind deja

depuse la CECE mun. Bălți nr.2 pentru verificare în vederea soluționării chestiunii de

înregistrare a candidatului independent Marina Tauber la alegerile locale din 05

noiembrie 2023.

La data de 04 octombrie 2023, ora 21:12, Tauber Marina a depus la Curtea Supremă

de Justiție, prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs împotriva deciziei din 04

octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea recurentei

și să fie anulat răspunsul președintelui CECE mun. Bălți nr. 2 din 21 septembrie 2023.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare

celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar a reiterat că instanțele ierarhic inferioare au motivat soluția de

respingere a contestației, doar din considerentele că listele de subscripție pentru colectarea

semnăturilor întru susținerea Marinei Tauber, au fost eliberate de către intimată la data de

29 septembrie 2023, considerând că obiectul acțiunii a dispărut, iar pretențiile au fost

executate și nu mai are sens examinarea altor capete ale cererii.

Recurenta a specificat că instanța de apel a motivat că actul administrativ contestat

și-a pierdut orice efect și se consideră consumat din momentul în care au fost eliberate

liste de subscripție, considerând că actul contestat nu mai este valabil și nu poate fi anulat

și nu mai există obiect de examinare. Respectiv, recurenta consideră că soluția și

argumentele instanței de apel sunt neîntemeiate și adoptate în contradicție cu

6

circumstanțele cauzei. Or, acțiunea de eliberare a listelor de subscripție nu are nicio

legătură cu prezenta acțiune în contencios administrativ, din motiv că listele nu au fost

eliberate ca urmare a depunerii prezentei cereri sau ca urmare a revizuirii cererii inițiale

cu privire la eliberarea listelor, ci urmare a unor împrejurări care nu depind de voința

intimatului, în speță decizia nr. 122 din 28 septembrie 2023 a Curții Constituționale cu

privire la suspendarea efectelor art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul electoral.

Recurenta a observat că, necesitatea examinării în fond a acestei cauze ține de

constatarea abuzurilor comise de intimată față de Marina Tauber, abuzuri care ar putea fi

repetate în orice moment. Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare urmau să se expună

asupra legalității acțiunii președintelui CECE nr. 2 Bălți de a emite unipersonal un act

administrativ, cu încălcarea competenței legale și asupra netemeiniciei de a aplica eronat

asupra recurentei o lege cu efect retroactiv. Prin omisiunea instanțelor ierarhic inferioare

de a răspunde argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, recurenta este

îndreptățit să susțină că decizia, nu este suficient motivată și că poziția sa în cauza de

contencios administrativ nu a fost examinată în mod echitabil, ceea ce presupune

încălcarea art. 6 CEDO.

Recurenta a notat că instanța de apel era obligată să examineze și să de apreciere

tuturor argumentelor invocate în cerere, să constate, de principiu abuzurile și încălcările

admise de autoritatea publică și să nu admită încălcarea drepturilor fundamentale ale

cetățenilor pe viitor.

Cu referire la temeiurile de drept de declarare a recursului, Tauber Marina a invocat

că prezenta cerere de recurs se încadrează în temeiurile de admisibilitate a recursului

prevăzute la art. 2451 alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ, or Codul electoral a

intrat în vigoare la 01 ianuarie 2023, iar aceste alegeri locale generale sunt primul scrutin

în baza noii legislații și nu există o jurisprudență consolidată a Curții Supreme de Justiție.

Mai mult, decizia instanței de apel este arbitrară iar probele au fost apreciate nerezonabil.

Prin referința depusă la 06 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice,

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale mun. Bălți nr.2 a solicitat declararea

recursului depus de Tauber Marina, ca fiind inadmisibil sau după caz, respingerea

acestuia.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau

a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la 04 octombrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică la adresa „tauber.marina@mail.ru”, dispozitivul

deciziei dar și decizia motivată a fost notificată recurentei la 04 octombrie 2023, ora 10:50

și respectiv, 15:43 (f.d. 179-180).

7

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece

cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 04 octombrie 2023, ora 21:12.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Tauber Marina, în raport cu

materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil

în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă

a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința

de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de

drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

8

după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată

în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Tauber Marina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge argumentul

recurentei Tauber Marina precum că prin admiterea prezentului recursul, urmează să se

consolideze jurisprudența Curții Supreme de Justiție, din motiv că Codul electoral a intrat

în vigoare la 01 ianuarie 2023, iar aceste alegeri locale generale sunt primul scrutin în

baza noii legislații și nu există o jurisprudență consolidată a Curții Supreme de Justiție.

În acest sens, se va nota că intrarea în vigoare a modificărilor Codului electoral la

data de 01 ianuarie 2023, nu denotă faptul că există diferențe de interpretare și aplicare

ale acestei legi. Or, mecanismul de consolidare a jurisprudenței Curții Supreme de Justiție

a fost conceput pentru a asigura consecvența practicii instanțelor interne și a remedia

diferențele de interpretare și aplicare a legilor.

Astfel, CtEDO în hotărârea Iordan Iordanov v. Bulgaria din 2 octombrie 2009, par.

47, Curtea a reiterat că divergențele jurisprudențiale sunt inerente oricărui sistem judiciar

care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond din cadrul unei jurisdicții teritoriale.

Totuși rolul instanței supreme este tocmai de a soluționa aceste contradicții.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că deși

recurenta a invocat necesitatea consolidării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție nu a

indicat cauze relevante speței, în care problema supusă judecării a fost apreciată diferit de

către instanțele de judecată.

Cu referire la argumentul recurentei precum că instanța de apel era obligată să

constate, de principiu, abuzurile și încălcările admise de autoritatea publică și să nu admită

încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor pe viitor, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție îl apreciază ca fiind actio popularis. Iar, principiile Codului

administrativ nu stabilesc posibilitatea de a declanșa actio popularis fără să fi demonstrat

dreptul vătămat, respectiv, solicitarea de a fi constate de principiu abuzurile și încălcările

admise de autoritatea publică, precum și solicitarea de a nu admite pe viitor încălcarea

drepturilor fundamentale ale cetățenilor, nu pot constitui obiect al unei acțiuni în

contencios administrativ.

9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de Tauber Marina, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și

Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a

acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului

cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări

eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un

control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

10

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Tauber Marina.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și

art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus Tauber Marina se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Mariana Pitic

Ion Malanciuc

11