2ra-123/23 — anularea ordinului de concediere si incasarea salariului pentru absenta fortata de la lucru

2ra-123/23 — anularea ordinului de concediere si incasarea salariului pentru absenta fortata de la lucru (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-123/23

(2-20048672-01-2ra-25012023)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Igor Rusu, reprezentat de

avocatul Radu Cijicenco,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Rusu

împotriva Agenției Proprietății Publice și Întreprinderii de Stat „Centrul de

Metrologie Aplicată și Certificare” cu privire la anularea ordinului de concediere și

încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 mai 2020, Igor Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Agenției Proprietății Publice și Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”

cu privire la anularea ordinului de concediere și încasarea salariului pentru absența

forțată de la locul de muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Igor Rusu a invocat

că, în temeiul contractului de management nr. 34 din 02 ianuarie 2017 și a acordului

adițional din 03 mai 2019, a fost desemnat în calitate de director al Î.S. „Centrul de

Metrologie Aplicată și Certificare”, contractul de muncă fiind valabil până la

31 decembrie 2021.

La 09 aprilie 2020, la solicitarea directorului general al Agenției Proprietății

Publice, a fost convocată ședința colectivului Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată

și Certificare”. La ședință, directorul general al Agenției Proprietății Publice,

Ghenadie Țepordei a adus la cunoștința salariaților ordinul nr. 16-p din 08 aprilie

2020 prin care Igor Rusu a fost eliberat din funcția de administrator al Î.S. „Centrul

de Metrologie Aplicată și Certificare”, cu numirea lui Dragoș Macari în funcția de

administrator interimar. În discursul său, a comunicat că temei de eliberare din

funcție a servit administrarea ineficientă.

Reclamantul a menționat că la ședința din 09 aprilie 2020 nu a participat și

oficial ordinul de eliberare din funcție nu i s-a adus la cunoștință, precum și nici

1

motivele care au stat la baza emiterii ordinului. Ulterior, a aflat, de la foștii colegi,

că temei de eliberare din funcție a servit nota informativă a Direcției planificare,

analiză și evaluare, Agenția Proprietății Publice din 27 martie 2020 și procesul-

verbal al consiliului de administrație din 07 aprilie 2020. La fel, i s-a comunicat că

în preambulul ordinului se face referință la art. 85 alin. (1) din Codul muncii și

art. 200 alin. (1) din Codul civil.

Reclamantul Igor Rusu a relatat că în ordinul nr. 16-p din 08 aprilie 2020 sunt

strecurate diferite temeiuri de eliberare care sunt contradictorii, pe de o parte s-a

invocat art. 85 alin. (1) din Codul muncii, iar pe de altă parte, art. 200 alin. (1) și (2)

din Codul civil, iar motivarea de fapt, adică descrierea procedurii care a stat la baza

emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților nici nu s-au

invocat și nici nu s-au comunicat.

Prin scrisoarea din 24 aprilie 2020, remisă prin e-mail fondatorului Agenția

Proprietății Publice, a solicitat să i se expedieze copia ordinului nr. 16-p din

08 aprilie 2020, a notei informative a Direcției planificare, analiză și evaluare din

27 martie 2020 și a procesului-verbal al consiliului de administrație din 07 aprilie

2020, dar până în prezent nu a parvenit nici un răspuns. Prin urmare, la moment nu

se poate referi și nu poate combate motivele invocate de către fondator, la emiterea

ordinului de eliberare din funcție, rezervându-și dreptul de a aduce probe în acest

sens, după ce motivele, din actele solicitate, vor fi date în vileag.

A considerat ordinul de eliberare ca fiind ilegal, drept rezultat pasibil de a fi

anulat, având în vedere că fondatorul Agenția Proprietății Publice a emis un ordin,

care nu este întemeiat juridic.

În drept, reclamantul Igor Rusu și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor

art. 2, 45, 49, 56, 85, 89, 258, 259, 263 din Codul muncii, art. 2, 7, 200, 308, 330,

996 din Codul civil.

Reclamantul Igor Rusu a solicitat constatarea nulității motivelor de eliberare

din funcție invocate în preambul și pct. 1 din ordinul nr. 16/P din 08 aprilie 2020,

anularea ordinului nr. 16/P din 08 aprilie 2020, restabilirea în funcția de director al

Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, încasarea salariului pentru toată

perioada absenței forțate de la serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de

10 000 de lei, prin încasarea acestuia în mod solidar din contul pârâților.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Igor Rusu și-a concretizat

pretențiile, solicitând doar anularea ordinului de concediere și încasarea salariului

pentru absența forțată de la locul de muncă.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor

Rusu împotriva Agenției Proprietății Publice și Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată

și Certificare” cu privire la anularea ordinului de concediere și încasarea salariului

pentru absența forțată de la locul de muncă.

La 16 noiembrie 2021, Igor Rusu, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco a

declarat apel împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărârii contestate și

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

2

Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Igor Rusu, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco și menținută

hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel au stabilit

legalitatea ordinului contestat, în condițiile în care posibilitatea revocării fără temei

a administratorului este un efect direct al faptului că raporturile dintre administrator

și persoana juridică sunt raporturi de mandat, legislația muncii fiind de aplicare

subsidiară.

Instanța de judecată au a ajuns la această concluzie prin raportare la art. 61

alin. (3) din Codul civil, care prevede că raporturilor juridice dintre persoana juridică

și administrator li se aplică dispozițiile legale cu privire la reprezentare și mandat

dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

Caracteristicile proprii mandatului fac ca administratorii să fie desemnați și

menținuți în funcție de asociați în baza unei relații care presupune încredere din

partea asociaților.

Respectiv, dat fiind că această încredere este esențială și pentru executarea

contractului de mandat, dispariția ei din orice cauză îi permite mandantului să

înlăture forța obligatorie a contractului de mandat.

În rezultatul pierderii încrederii pe care o avea în mandatar, mandantul poate

revoca ad nutum contractul de mandat, or, acționând în numele întreprinderii,

administratorul trebuie să îndeplinească acte în interesul ei, cu bună-credință și

diligență.

Astfel, deși între părți a fost încheiat un contract de muncă (contract de

management), legislația civilă urmează a fi aplicată în mod prioritar, or, natura

raporturilor juridice dintre administrator și întreprindere sunt de mandat.

Din aceste considerente, contractul de management încheiat între părți, este un

contract de mandat, dar în care se vor include și garanțiile prevăzute de legislația

muncii.

În această ordine de idei, instanța de fond și instanța de apel au reiterat că

raporturile constituite între Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare” și

administratorul Igor Rusu prin contractul de management sunt reglementate de

normele civile, fiind subordonat regulilor mandatului, iar legislația muncii

reglementează acest contract doar în partea garanțiilor sociale, salariale, precum și

alte măsuri de protecție a muncii persoanei alese în funcția de administrator al

acestei persoane juridice.

Dezbaterea acestui subiect a constituit de altfel și obiectul unui aviz consultativ

(2014) al Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova, care a statuat că

prevederile Codului civil al Republicii Moldova fundamentează pe temeiuri

contractuale raporturile dintre persoana juridică și organele sale de administrare,

precizând în art. 61 alin. (3) că raporturile dintre persoana juridică și cei care

alcătuiesc organele executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului dacă

legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

Deci, revocarea administratorilor fiind ad nutum, este exceptată controlului

judiciar, întrucât este o atribuție care aparține exclusiv organelor cărora legea le-a

acordat-o.

3

Instanța de fond și instanța de apel au mai constatat că părțile contractante au

încheiat contractul de management din 02 ianuarie 2017 în virtutea prevederilor

statutare, între Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare” și Igor Rusu, fiind

instituit înainte de toate, un raport juridic de mandat și reprezentare, or, potrivit

prevederilor art. 3.2 din contractul menționat, atribuțiile administratorului sunt

anume de această natură: h) încheierea actelor juridice în numele și pe seama

întreprinderii, conform competențelor sale.

Prin urmare, raportul juridic în care s-a angajat reclamantul/apelant este unul

reglementat de art. 200 din Codul civil, respectiv, raportul de muncă nu poate fi

invocat, în scopul anulării ordinului de eliberare din funcție emis la 08 aprilie 2020.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate

argumentele apelantului cu privire la inaplicabilitatea în această cauză a prevederilor

art. 200 din Codul civil, făcând referire la prevederile Codului muncii.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, prevederile art. 9 din Legea

nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte

legislative, care stabilesc că dispozițiile art. 681-6817 din Codul civil, introduse prin

Legea nr. 133/2018, se aplică începând cu 1 martie 2019, chiar dacă administratorul

a fost numit în funcție înainte de 1 martie 2019.

Prin urmare, chiar dacă Igor Rusu a fost ales în funcția de administrator al Î.S.

„Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, cu semnarea contractului din 02

ianuarie 2017, începând cu data de 01 martie 2019, raporturile născute anterior între

părți cad sub incidența și sub imperiul prevederilor Codului civil în redacția de după

modificările operate la 01 martie 2019.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) din Codul civil, legea nouă este aplicabilă

situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. Potrivit alin. (3)

al aceluiași articol, de la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi

încetează, cu excepția cazurilor în care legea nouă prevede altfel.

Astfel, interpretarea de către apelant a modului de aplicare a prevederilor

Codului civil raportului juridic litigios, este una arbitrară, reprezentând în esență o

eschivare de la aplicarea legii.

Corespunzător, instanța de apel a mai remarcat că, potrivit art. 7 alin. (3) din

Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, în cazul în care între două acte

normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile

ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la

art. 5 alin. (3) și (4).

Prin urmare, deși Codul muncii stabilește norme aplicabile conducătorilor

persoanelor juridice, inclusiv norme care reglementează modul de încetare a

contractelor individuale de muncă, semnate între persoanele juridice și

conducătorii/administratorii acestora, o dată cu intrarea în vigoare la 01 martie 2019

a prevederilor art. 200 alin. (1) și alin. (2) din Codul civil în redacția modificată prin

Legea nr. 133/2018, acestea din urmă se vor aplica prioritar în raporturile între

administratori și persoana juridică și în acest sens, inaplicabilitatea prevederilor

legislației muncii este opozabilă instanței în virtutea principiului preeminenței

dreptului în sensul definit de art. 1 alin. (3) din Constituție.

4

De altfel, instanța de apel a mai constatat că reclamantul/apelant nu putea să

conteste în instanța de judecată revocarea înainte de termen din funcția de

administrator al Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, cu o acțiune în

anularea ordinului de eliberare din funcție și nici nu poate pretinde încasarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, invocând în același timp

prevederile Codului muncii. Or, revocarea lui Igor Rusu din funcția deținută în

cadrul Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, este exceptată de la

controlul judiciar, întrucât este prerogativa și un drept care aparține exclusiv

persoanei juridice și care nu poate fi delegată altor organe sociale și nici nu poate fi

dispusă de către o instanță judecătorească, deoarece instanța nu poate substitui

voința organului suprem de conducere al Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și

Certificare”, precum instanța nu poate evalua existența sau inexistența încrederii

membrilor Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, față de Igor Rusu și

nici oportunitatea revocării acesteia.

În acest sens, instanța de fond și instanța de apel au reliefat că posibilitatea

revocării fără temei a administratorului este un efect direct al faptului că raporturile

dintre administrator și persoana juridică sunt raporturi de mandat, legislația muncii,

în contextul prevederilor art. 200 alin. (2) din Codul civil, fiind inaplicabilă. Această

concluzie derivă și din faptul că potrivit prevederilor art. 117 alin. (6) din Codul

civil (în vigoare din 01 martie 2019), raporturilor juridice dintre persoana juridică și

administrator li se aplică dispozițiile legale cu privire la reprezentare și mandat dacă

legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

Nefiind răsturnată prezumția de legalitate a ordinului nr. 16-P din 08 aprilie

2020 în partea contestată, instanța de fond și instanța de apel au apreciat ca fiind

nejustificată și cerința subsecventă privind încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă.

La 28 decembrie 2022, Igor Rusu, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, a

declarat recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, recurentul Igor Rusu, reprezentat de avocatul Radu

Cijicenco, a invocat încălcarea normelor de drept material prin interpretarea eronată

a legii.

Totodată, au fost indicate aceleași argumente și circumstanțe factologice care

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar

fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța

de apel a normelor legale aplicabile speței.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 20 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 10 noiembrie 2022, la adresa

electronică a recurentului și a reprezentantului acestuia, avocatului Radu Cijicenco,

5

fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 80

vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 28 decembrie 2022, în termenul legal.

La 26 ianuarie 2023, în adresa Agenției Proprietății Publice și Î.S. „Centrul de

Metrologie Aplicată și Certificare” a fost expediată copia recursului declarat de Igor

Rusu, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 91 vol. II), fiind recepționată de către

destinatari la 31 ianuarie 2023, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la

actele cauzei (f. d. 93-94 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimații nu

și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Igor

Rusu, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, împotriva deciziei din 20 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie

2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Igor Rusu, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, este inadmisibil, pentru motivele

ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se

6

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Igor Rusu,

reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de Igor Rusu, reprezentat de avocatul Radu Cijicenco, conține obiecții de

fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au

fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de

art. 6 § 1 al Convenției.

7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Igor Rusu, reprezentat de avocatul

Radu Cijicenco, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Igor Rusu, reprezentat de avocatul

Radu Cijicenco, împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

8