2ra-432/23 — privind desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de intretinere

2ra-432/23 — privind desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra–432/23

2-21068855-01-2ra-21032023

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (Jud: R. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aurica Bronevșciuc

împotriva lui Viorel Bronevșciuc cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei

de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Viorel Bronevșciuc și s-a menținut hotărârea din

02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 11 mai 2021, Aurica Bronevșciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Viorel Bronevșciuc cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei

de întreținere a copiilor minori, în sumă bănească fixă a câte 1500 de lei lunar, începând

cu data depunerii cererii, până la majoratul copiilor.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la XX noiembrie XX s-a căsătorit cu pârâtul

Viorel Bronevșciuc, căsătoria fiind înregistrată la XXX, Republica Moldova, sub nr.

XX. Din viața conjugală au rezultat doi copii minori, fiicele XXXX, născută la XX XX

XXXX, și XXXX, născută la XX XX XXXX, care în prezent locuiesc cu dânsa, se află

la întreținerea sa, iar litigii în privința domiciliului copiilor după divorț cu pârâtul nu

are.

A menționat că, căsătorindu-se cu pârâtul a crezut că vor crea o familie trainică,

vor creste și educa împreună copiii, însă s-a înșelat, deoarece, în ultimul timp de viață

conjugală, relațiile între ei s-au înrăutățit, au început a fi din ce în ce mai ostile,

caracterele lor au devenit absolut diferite și insuportabile. Pârâtul face abuz de băuturi

alcoolice, este agresiv, brutal, o numește cu cuvinte murdare, iar, în luna ianuarie a

anului 2020, nemaisuportând viața în condițiile descrise, a plecat de la pârât.

A mai notat că, i-a acordat pârâtului nenumărate șanse de a se corecta, a reuni și

păstra familia lor, însă fără nici un rezultat. Astfel, familia lor este dezbinată definitiv

și nu va mai putea fi reunită, iar divorțul este inevitabil, cu atât mai mult că trăind în

stânga Nistrului, dânsa deja este divorțată de pârât încă din luna martie a anului 2020,

1

iar ulterior s-a recăsătorit cu un alt bărbat, de la care a născut un copil.

Suplimentar, a relatat că, pârâtul nu i-a acordat careva surse financiare sau

materiale pentru întreținerea fiicelor și, deoarece bănuiește că pe viitor pârâtul se va

eschiva de la întreținerea copiilor comuni, consideră că instanța de judecată necesită să

se expună asupra cuantumului sumei solicitate, care este puțin mai mare decât datele

Biroului Național de Statistică, deoarece orice copil necesită, pe lângă alimentația

zilnică, îmbrăcăminte, încălțăminte, tratament, odihnă, etc.

A invocat că, i-a propus pârâtului să desfacă căsătoria pe cale amiabilă, în

Republica Moldova, la care pârâtul i-a comunicat că este de acord, doar că de toate

actele să se ocupe ea însăși, așa cum dânsul nu are posibilitate să se prezinte la Serviciul

Stare Civilă pentru a divorța. Astfel, cererea sa depusă la Serviciul stare civilă Dubăsari

a fost respinsă.

A reiterat că, relațiile între dânsa și pârât nu mai sunt ca înainte, întrei ei a dispărut

orice sentiment de dragoste și stimă reciprocă, astfel, păstrarea în continuare a familiei

cu pârâtul nu are rost.

În concluzia celor descrise supra, reclamanta a solicitat să fie desfăcută căsătoria

dintre Aurica Bronevșciuc și Viorel Bronevșciuc, înregistrată la XXXXX, Republica

Moldova, la XX noiembrie XXXX, actul de căsătorie nr. XX, precum și să fie încasată

de la pârâtul Viorel Bronevșciuc pensia de întreținere a fiicelor minore XXXX XXXX,

născută la XX XX XXXX, și XXXX XXXX, născută la XX XX XXXX, în sumă

bănească fixă a câte 1500,00 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii până la

majoratul copiilor.

Prin hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Aurica Bronevșciuc. S-a desfăcut căsătoria

dintre Aurica Bronevșciuc și Viorel Bronevșciuc, încheiată la XX noiembrie XX, la

XXXXX, Republica Moldova, trecută în registrul actelor de stare civilă sub nr. XX. La

eliberarea certificatului de divorț la Serviciul stare civilă Criuleni, a încasa taxa de stat

de la Aurica Bronevșciuc - 100 de lei și de la Viorel Bronevșciuc - 100 de lei. S-a

încasat de la Viorel Bronevșciuc, născut la XX XXX XXXX, domiciliat în s. XXXX,

str. XXXX, nr. XX, r. XXXXXX, în folosul Auricăi Bronevșciuc, pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXXX XXXX, născută la XX XX XXXX, și XXXX

XXXX, născută la XX XX XXXX, în sumă bănească fixă a câte 1500,00 de lei lunar

pentru fiecare copil, începând cu data adresării în judecată, 11 mai 2021, până la

atingerea vârstei de majorat a copiilor. S-a încasat de la Viorel Bronevșciuc în folosul

statului taxa de stat în sumă de 1080,00 de lei (f.d.23, 31-34).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 30 iunie 2021, prin intermediul

Direcției evidență și documentare procesuală din cadrul Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, a depus cerere

de apel nemotivată (f.d. 28/29), împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de

fond ca fiind neîntemeiată și ilegală, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță

(f.d. 28-29).

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.949-951, Judecătoria

Criuleni, sediul Central la 18 ianuarie 2022 a expediat pentru notificare participanților

la proces copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.35).

La 10 martie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

2

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul

Grigorii Placinta, a depus cerere de apel motivată (f.d. 46/50).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, împotriva hotărârii din

02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat

de Viorel Bronevșciuc și s-a menținut hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Central (f.d.80).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanța a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

Cu titlu de principiu, cu referire la poziția apelantului în raport cu circumstanțele

cauzei, instanța de apel a reținut critic opinia apărării cu privire la remiterea cauzei la

rejudecare din motivul examinării cauzei în lipsa reclamantului, or, potrivit materialelor

cauzei, Viorel Bronevșciuc a fost înștiințat legal despre data, ora și locul ședinței de

judecată, la adresa indicată de către apelant în cererea de apel înaintată.

La caz, instanța de apel reținut că, actele judecătorești expediate pe adresa r.

XXXXX, sat. XXXX, str. XXXX, au fost recepționate contrasemnătură în avizul de

recepție al scrisorii, la data de 20 mai 2021 (f.d. 16).

În concluzie, instanța de apel a reiterat convingerea că, prima instanță a respectat

procedura de citare legală a participanților la proces, prin prisma exigențelor legale

expuse la art. 102, 105 din Codul de procedură civilă, argumentele contrare ale

apelantului și reprezentantului său fiind nefondate.

Instanța de apel a relevat că, obiectul apelului declarat de Viorel Bronevșciuc

reprezintă dezacordul cu mărimea sumei încasate de instanța de fond, cu titlu de pensie

pentru întreținerea copiilor minori, până la atingerea majoratului.

Instanța de apel, analizând prevederile art. 48 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova, art. 18 alin. (1) al Convenției Internaționale cu privire la drepturile copilului

din 20 noiembrie 1989 de la New York, precum și prevederile Codului familiei,

aplicabile speței, în raport cu circumstanțele cauzei, a conchis că, instanța de fond la

examinarea cauzei a concluzionat just că pretenția privind încasarea pensiei de

întreținere pentru copii minori este întemeiată.

La fel, instanța de apel a stabilit că, prima instanța just a încasat de la Viorel

Bronevșciuc, în beneficiul Auricăi Bronevșciuc, pensia pentru întreținerea copiilor

minori, în mărime de 1500 de lei, lunar, începând cu data adresării în judecată, 11 mai

2021, până la atingerea majoratului de către copii, or, la stabilirea cuantumului pensiei

de întreținere pentru copilul minor, instanța judecătorească ține cont și de dispozițiile

art. 58 alin. (1), în coroborare cu art. 74 alin. (1) și art. 76 din Codul familiei.

Instanța de apel a pus în evidență faptul că, răspunderea pentru creșterea copilului

și asigurarea dezvoltării sale le revine părinților și aceștia trebuie să se conducă înainte

de orice, după interesul superior al copilului, prevedere reglementată în cadrul legal

pertinent, care instituie că părinților le revine în primul rând responsabilitatea de a

asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață

necesare dezvoltării copilului.

3

Instanța de apel a relevat că, prima instanță a examinat obiectiv și multilateral

circumstanțele cauzei, le-a apreciat corect, în strictă conformitate cu legislația în

vigoare.

Prin prisma celor constatate, instanța de apel a subliniat că, contrar argumentelor

apelantului privind faptul angajării sale în câmpul muncii, la materialele cauzei nu au

fost prezentate probe în confirmarea mărimii salariului, din care considerente, urmează

să ia în considerație obligația părinților de a-și întreține copiii minori, dreptul copiilor

la o dezvoltare fizică, intelectuală, spirituală și socială și ținând cont de interesul

superior al acestuia, la caz fiind oportună stabilirea pensiei de întreținere în dependență

de minimul de existență lunar necesar copiilor, stabilit de Biroul Național de Statistică,

de a aplica prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei și a stabili pensia de întreținere

într-o sumă bănească fixă.

Cu referire la existența unui titlu executoriu emis de către Judecătoria Grigoriopol

privind încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori XXXXX XXXXX și XXX

XXXXXX, în cuantum de 1/3 din salariul lunar, precum și certificatul privind calitatea

de salariat și retribuția lunară, instanța de apel a notat că acestea nu vor fi luate în

considerație. Actele prezentate nu pot fi apreciate și reținute în sensul admiterii, acestea

au fost emise de către autoritățile din Grigoriopol, nefiind întrunit criteriul de legalitate

și recunoaștere a înscrisurilor date pe teritoriu Republicii Moldova.

Instanța de apel a remarcat că, cerințele invocate urmează a fi analizate prin prisma

art. 117 alin. (3) din Codul de procedură civilă și nu pot fi puse la baza unei hotărâri

judecătorești. De asemenea, a notat că necesită a se ține cont și de principiul prevăzut

de dispozițiile art. 122 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia se

consideră inadmisibile probele obținute cu încălcarea prevederilor legii, cum ar fi

inducerea în eroare a participantului la proces, încheierea actului de către o persoană

neîmputernicită, încheierea defectuoasă a actului procedural, alte acțiuni ilegale.

Respectiv, în asemenea condiții, înscrisurile prezentate nu pot fi apreciate ca probe

dobândite în conformitate cu dispozițiile art. 117, 122 din Codul de procedură civilă.

Astfel, instanța de apel a notat că, acționând în interesul superior al copiilor minori,

urmează a reține circumstanțele de fapt ale speței în coraport cu starea materială, starea

familială și alte circumstanțe importante ale părinților, în vederea încasării pensiei de

întreținere în cuantum fix.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, prin starea materială se distinge situația

socio-economică a persoanei (părinte), determinantă pentru întreținerea unei vieți

decente pasibile stabilirii în rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și mobile

deținute în proprietate, a veniturilor obținute din activități generatoare de profit, precum

și a factorilor ce influențează nemijlocit aspectul economic al persoanei. Starea

familială definește conjunctura și relațiile persoanei (părintelui) în interiorul

comunității umane în care coabitează, întemeiate prin căsătorie sau izvorâtă din rudenie,

la caz, nefiind atestate alte persoane aflate la întreținerea apelantului, iar sub aspectul

altor circumstanțe importante, aplicarea art.76 din Codul familiei pentru ipotezele

nereglementate de lege nu au fost identificate în ordine judiciară.

Din aceste considerente, în opinia instanței de apel, soluția privind stabilirea sumei

fixă a pensiei de întreținere a copiilor minori, în cuantum de 1500 de lei, este una

întemeiată, or, cuantumul stabilit este rezonabil, în raport de proporționalitate cu

cheltuielile destinate creșterii și întreținerii copiilor minori, este reală și necesară.

4

În această ordine de idei, instanța de apel a relevat că, argumentele și afirmațiile

invocate de către apelant sunt lipsite de pertinență, sub toate aspectele au fost examinate

de prima instanță, iar instanța de apel le apreciază ca fiind inconsistente și fără

raționament valabil circumstanțelor speței.

În final, instanța de apel a subliniat că, apelantul nu a dovedit elemente de natură

a determina schimbarea soluției primei instanțe, iar prima instanță a pronunțat o

hotărâre legală și temeinică, drept urmare, apelul urmând a fi respins ca nefondat și

menținută hotărârea primei instanțe, care corespunde cerințelor art. 239 din Codul de

procedură civilă.

La 03 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 114), Viorel Bronevșciuc,

reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, a depus recurs împotriva deciziei din 30 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei spre judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar invocându-se că decizia

Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, deoarece circumstanțele cauzei civile nu au

fost constatate just de către instanța de apel, a dat o apreciere incorectă a situației în fapt

și de drept a cauzei, astfel, instanța de apel a emis o decizie cu interpretarea eronată a

legii.

A menționat că, cauza civilă a fost judecată de prima instanță în absența sa, nu a

avut posibilitate de a prezenta probele în procesul contradictorial. Despre faptul

înaintării cererii de chemare în judecată privind încasarea pensiei pentru întreținerea

copiilor minori nu a fost informat.

A reiterat că, la momentul adresării în instanța de judecată, Aurica Bronevșciuc

deja primea pensie pentru întreținerea copiilor minori.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 30 iunie 2022.

Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.5807 (f.d. 90), la

08 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin intermediul oficiului

poștal, copia deciziei integrale din 30 iunie 2022, însă, date privind recepționarea

acesteia lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul

Grigorii Placinta, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 22 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa intimatei Aurica Bronevșciuc, copia recursului declarat de către

Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, împotriva deciziei din 03

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d.115).

Până la examinarea recursului, intimata Aurica Bronevșciuc nu și-a valorificat

drepturile sale procedurale și nu a depus referință la recursul declarat de către Viorel

5

Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placintă.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii

Placinta, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023

și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Viorel Bronevșciuc, reprezentat de

avocatul Grigorii Placinta, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, 03 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că, Viorel Bronevșciuc, reprezentat de

avocatul Grigorii Placinta, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.

(2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 03 martie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a făcut

trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit

interpretarea în mod eronat a legii de către instanța judecătorească.

6

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de

recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor

invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul

Grigorii Placinta, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva

Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza

Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul

Grigorii Placinta, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

7

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat

de avocatul Grigorii Placinta, împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aurica

Bronevșciuc împotriva lui Viorel Bronevșciuc cu privire la desfacerea căsătoriei și

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

8