2ra-432/23 — privind desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra–432/23 2-21068855-01-2ra-21032023 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (Jud: R. Țurcan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 04 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aurica Bronevșciuc împotriva lui Viorel Bronevșciuc cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel depusă de Viorel Bronevșciuc și s-a menținut hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 11 mai 2021, Aurica Bronevșciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Viorel Bronevșciuc cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, în sumă bănească fixă a câte 1500 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii, până la majoratul copiilor.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la XX noiembrie XX s-a căsătorit cu pârâtul Viorel Bronevșciuc, căsătoria fiind înregistrată la XXX, Republica Moldova, sub nr. XX. Din viața conjugală au rezultat doi copii minori, fiicele XXXX, născută la XX XX XXXX, și XXXX, născută la XX XX XXXX, care în prezent locuiesc cu dânsa, se află la întreținerea sa, iar litigii în privința domiciliului copiilor după divorț cu pârâtul nu are. A menționat că, căsătorindu-se cu pârâtul a crezut că vor crea o familie trainică, vor creste și educa împreună copiii, însă s-a înșelat, deoarece, în ultimul timp de viață conjugală, relațiile între ei s-au înrăutățit, au început a fi din ce în ce mai ostile, caracterele lor au devenit absolut diferite și insuportabile.

Pârâtul face abuz de băuturi alcoolice, este agresiv, brutal, o numește cu cuvinte murdare, iar, în luna ianuarie a anului 2020, nemaisuportând viața în condițiile descrise, a plecat de la pârât. A mai notat că, i-a acordat pârâtului nenumărate șanse de a se corecta, a reuni și păstra familia lor, însă fără nici un rezultat. Astfel, familia lor este dezbinată definitiv și nu va mai putea fi reunită, iar divorțul este inevitabil, cu atât mai mult că trăind în stânga Nistrului, dânsa deja este divorțată de pârât încă din luna martie a anului 2020, 1 iar ulterior s-a recăsătorit cu un alt bărbat, de la care a născut un copil.

Suplimentar, a relatat că, pârâtul nu i-a acordat careva surse financiare sau materiale pentru întreținerea fiicelor și, deoarece bănuiește că pe viitor pârâtul se va eschiva de la întreținerea copiilor comuni, consideră că instanța de judecată necesită să se expună asupra cuantumului sumei solicitate, care este puțin mai mare decât datele Biroului Național de Statistică, deoarece orice copil necesită, pe lângă alimentația zilnică, îmbrăcăminte, încălțăminte, tratament, odihnă, etc. A invocat că, i-a propus pârâtului să desfacă căsătoria pe cale amiabilă, în Republica Moldova, la care pârâtul i-a comunicat că este de acord, doar că de toate actele să se ocupe ea însăși, așa cum dânsul nu are posibilitate să se prezinte la Serviciul Stare Civilă pentru a divorța.

Astfel, cererea sa depusă la Serviciul stare civilă Dubăsari a fost respinsă. A reiterat că, relațiile între dânsa și pârât nu mai sunt ca înainte, întrei ei a dispărut orice sentiment de dragoste și stimă reciprocă, astfel, păstrarea în continuare a familiei cu pârâtul nu are rost. În concluzia celor descrise supra, reclamanta a solicitat să fie desfăcută căsătoria dintre Aurica Bronevșciuc și Viorel Bronevșciuc, înregistrată la XXXXX, Republica Moldova, la XX noiembrie XXXX, actul de căsătorie nr. XX, precum și să fie încasată de la pârâtul Viorel Bronevșciuc pensia de întreținere a fiicelor minore XXXX XXXX, născută la XX XX XXXX, și XXXX XXXX, născută la XX XX XXXX, în sumă bănească fixă a câte 1500,00 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii până la majoratul copiilor.

Prin hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Aurica Bronevșciuc. S-a desfăcut căsătoria dintre Aurica Bronevșciuc și Viorel Bronevșciuc, încheiată la XX noiembrie XX, la XXXXX, Republica Moldova, trecută în registrul actelor de stare civilă sub nr. XX. La eliberarea certificatului de divorț la Serviciul stare civilă Criuleni, a încasa taxa de stat de la Aurica Bronevșciuc - 100 de lei și de la Viorel Bronevșciuc - 100 de lei. S-a încasat de la Viorel Bronevșciuc, născut la XX XXX XXXX, domiciliat în s. XXXX, str. XXXX, nr. XX, r. XXXXXX, în folosul Auricăi Bronevșciuc, pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXX XXXX, născută la XX XX XXXX, și XXXX XXXX, născută la XX XX XXXX, în sumă bănească fixă a câte 1500,00 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data adresării în judecată, 11 mai 2021, până la atingerea vârstei de majorat a copiilor.

S-a încasat de la Viorel Bronevșciuc în folosul statului taxa de stat în sumă de 1080,00 de lei (f.d.23, 31-34). Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 30 iunie 2021, prin intermediul Direcției evidență și documentare procesuală din cadrul Judecătoriei Criuleni, sediul Central, Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, a depus cerere de apel nemotivată (f.d. 28/29), împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond ca fiind neîntemeiată și ilegală, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță (f.d. 28-29). Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.949-951, Judecătoria Criuleni, sediul Central la 18 ianuarie 2022 a expediat pentru notificare participanților la proces copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.35).

La 10 martie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare 2 procesuală a Curții de Apel Chișinău, Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, a depus cerere de apel motivată (f.d. 46/50). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Viorel Bronevșciuc și s-a menținut hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central (f.d.80).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanța a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces. Cu titlu de principiu, cu referire la poziția apelantului în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a reținut critic opinia apărării cu privire la remiterea cauzei la rejudecare din motivul examinării cauzei în lipsa reclamantului, or, potrivit materialelor cauzei, Viorel Bronevșciuc a fost înștiințat legal despre data, ora și locul ședinței de judecată, la adresa indicată de către apelant în cererea de apel înaintată.

La caz, instanța de apel reținut că, actele judecătorești expediate pe adresa r. XXXXX, sat. XXXX, str. XXXX, au fost recepționate contrasemnătură în avizul de recepție al scrisorii, la data de 20 mai 2021 (f.d. 16). În concluzie, instanța de apel a reiterat convingerea că, prima instanță a respectat procedura de citare legală a participanților la proces, prin prisma exigențelor legale expuse la art. 102, 105 din Codul de procedură civilă, argumentele contrare ale apelantului și reprezentantului său fiind nefondate. Instanța de apel a relevat că, obiectul apelului declarat de Viorel Bronevșciuc reprezintă dezacordul cu mărimea sumei încasate de instanța de fond, cu titlu de pensie pentru întreținerea copiilor minori, până la atingerea majoratului.

Instanța de apel, analizând prevederile art. 48 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 18 alin. (1) al Convenției Internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 de la New York, precum și prevederile Codului familiei, aplicabile speței, în raport cu circumstanțele cauzei, a conchis că, instanța de fond la examinarea cauzei a concluzionat just că pretenția privind încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori este întemeiată.

La fel, instanța de apel a stabilit că, prima instanța just a încasat de la Viorel Bronevșciuc, în beneficiul Auricăi Bronevșciuc, pensia pentru întreținerea copiilor minori, în mărime de 1500 de lei, lunar, începând cu data adresării în judecată, 11 mai 2021, până la atingerea majoratului de către copii, or, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, instanța judecătorească ține cont și de dispozițiile art. 58 alin. (1), în coroborare cu art. 74 alin. (1) și art. 76 din Codul familiei.

Instanța de apel a pus în evidență faptul că, răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine părinților și aceștia trebuie să se conducă înainte de orice, după interesul superior al copilului, prevedere reglementată în cadrul legal pertinent, care instituie că părinților le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului. 3 Instanța de apel a relevat că, prima instanță a examinat obiectiv și multilateral circumstanțele cauzei, le-a apreciat corect, în strictă conformitate cu legislația în vigoare.

Prin prisma celor constatate, instanța de apel a subliniat că, contrar argumentelor apelantului privind faptul angajării sale în câmpul muncii, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe în confirmarea mărimii salariului, din care considerente, urmează să ia în considerație obligația părinților de a-și întreține copiii minori, dreptul copiilor la o dezvoltare fizică, intelectuală, spirituală și socială și ținând cont de interesul superior al acestuia, la caz fiind oportună stabilirea pensiei de întreținere în dependență de minimul de existență lunar necesar copiilor, stabilit de Biroul Național de Statistică, de a aplica prevederile art. 76 alin. (1) din Codul familiei și a stabili pensia de întreținere într-o sumă bănească fixă.

Cu referire la existența unui titlu executoriu emis de către Judecătoria Grigoriopol privind încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori XXXXX XXXXX și XXX XXXXXX, în cuantum de 1/3 din salariul lunar, precum și certificatul privind calitatea de salariat și retribuția lunară, instanța de apel a notat că acestea nu vor fi luate în considerație. Actele prezentate nu pot fi apreciate și reținute în sensul admiterii, acestea au fost emise de către autoritățile din Grigoriopol, nefiind întrunit criteriul de legalitate și recunoaștere a înscrisurilor date pe teritoriu Republicii Moldova. Instanța de apel a remarcat că, cerințele invocate urmează a fi analizate prin prisma art. 117 alin. (3) din Codul de procedură civilă și nu pot fi puse la baza unei hotărâri judecătorești.

De asemenea, a notat că necesită a se ține cont și de principiul prevăzut de dispozițiile art. 122 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia se consideră inadmisibile probele obținute cu încălcarea prevederilor legii, cum ar fi inducerea în eroare a participantului la proces, încheierea actului de către o persoană neîmputernicită, încheierea defectuoasă a actului procedural, alte acțiuni ilegale. Respectiv, în asemenea condiții, înscrisurile prezentate nu pot fi apreciate ca probe dobândite în conformitate cu dispozițiile art. 117, 122 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța de apel a notat că, acționând în interesul superior al copiilor minori, urmează a reține circumstanțele de fapt ale speței în coraport cu starea materială, starea familială și alte circumstanțe importante ale părinților, în vederea încasării pensiei de întreținere în cuantum fix.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, prin starea materială se distinge situația socio-economică a persoanei (părinte), determinantă pentru întreținerea unei vieți decente pasibile stabilirii în rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și mobile deținute în proprietate, a veniturilor obținute din activități generatoare de profit, precum și a factorilor ce influențează nemijlocit aspectul economic al persoanei. Starea familială definește conjunctura și relațiile persoanei (părintelui) în interiorul comunității umane în care coabitează, întemeiate prin căsătorie sau izvorâtă din rudenie, la caz, nefiind atestate alte persoane aflate la întreținerea apelantului, iar sub aspectul altor circumstanțe importante, aplicarea art.76 din Codul familiei pentru ipotezele nereglementate de lege nu au fost identificate în ordine judiciară.

Din aceste considerente, în opinia instanței de apel, soluția privind stabilirea sumei fixă a pensiei de întreținere a copiilor minori, în cuantum de 1500 de lei, este una întemeiată, or, cuantumul stabilit este rezonabil, în raport de proporționalitate cu cheltuielile destinate creșterii și întreținerii copiilor minori, este reală și necesară. 4 În această ordine de idei, instanța de apel a relevat că, argumentele și afirmațiile invocate de către apelant sunt lipsite de pertinență, sub toate aspectele au fost examinate de prima instanță, iar instanța de apel le apreciază ca fiind inconsistente și fără raționament valabil circumstanțelor speței.

În final, instanța de apel a subliniat că, apelantul nu a dovedit elemente de natură a determina schimbarea soluției primei instanțe, iar prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, drept urmare, apelul urmând a fi respins ca nefondat și menținută hotărârea primei instanțe, care corespunde cerințelor art. 239 din Codul de procedură civilă. La 03 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 114), Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, a depus recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei spre judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, deoarece circumstanțele cauzei civile nu au fost constatate just de către instanța de apel, a dat o apreciere incorectă a situației în fapt și de drept a cauzei, astfel, instanța de apel a emis o decizie cu interpretarea eronată a legii. A menționat că, cauza civilă a fost judecată de prima instanță în absența sa, nu a avut posibilitate de a prezenta probele în procesul contradictorial. Despre faptul înaintării cererii de chemare în judecată privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori nu a fost informat.

A reiterat că, la momentul adresării în instanța de judecată, Aurica Bronevșciuc deja primea pensie pentru întreținerea copiilor minori. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 30 iunie 2022. Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.5807 (f.d. 90), la 08 iulie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 30 iunie 2022, însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, se consideră depus în termenul stabilit de lege. La 22 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei Aurica Bronevșciuc, copia recursului declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, împotriva deciziei din 03 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.115).

Până la examinarea recursului, intimata Aurica Bronevșciuc nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință la recursul declarat de către Viorel 5 Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placintă. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, 03 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că, Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 03 martie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit interpretarea în mod eronat a legii de către instanța judecătorească. 6 În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 7 Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Viorel Bronevșciuc, reprezentat de avocatul Grigorii Placinta, împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aurica Bronevșciuc împotriva lui Viorel Bronevșciuc cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 8