2ra-666/23 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-666/23 2-19100101-01-2ra-03052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga) Î N C H E I E R E 04 octombrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Gherman Liviu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gherman Liviu împotriva Centrului de Medicină Legală privind anularea ordinelor, repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 17 mai 2019 Gherman Liviu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Medicină Legală, solicitând anularea ordinului nr.113-P din 19.04.2019, încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin ordinul Centrului de Medicină Legală nr.113-P din 19 aprilie 2019 s-a aplicat lui Gherman Liviu, expert judiciar, șef secția medico-legală Strășeni sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare, pentru faptul, că la 16.01.2018 a întocmit Raportul de constatare nr. 201831P00017(potrivit căruia la cetățeanul Adrian Bărbos s-a depistat o vătămare corporală neînsemnată, manifestată prin excoriație la cotul drept), cu încălcarea prevederilor ordinului Centrului de Medicină Legală nr.11 din 03.03.2016 cu privire la implementarea Protocolului de la Istanbul în activitatea medico-legală, aprobate prin ordinal nr. 42 din 30.12.2016, a Metodicii tip de efectuare a expertizei judiciare medico-legale a persoanelor, aprobat prin ordinul nr. 40 din 28.12.2017, art.9 al.(2) lit.,,a” CM, pct.2.1 din contractul Colectiv de muncă pentru anii 2016-2021.

A relatat că, ordinul nr.113-P din 19.04.2019 este unul ilegal, iar sancțiunea aplicată una abuzivă, tardivă și o continuare a acțiunilor de intimidare și hărțuire la locul de muncă, la care este supus din partea conducerii Centrului de Medicină Legală, care și la moment încearcă prin diferite controale abuzive să-i aplice mai multe sancțiuni pentru a-l elibera din funcția pe care o deține mai mult de 26 ani. În acest sens a invocat reclamantul prevederile art. 209 din Codul Muncii și enunță că sancțiunea disciplinară a fost aplicată peste termenul de prescripție, or, raportul de constatare medico-legală a fost întocmit la 16.01.2018, iar sancțiunea disciplinară a fost aplicată tocmai peste un an și trei luni, fiind evident faptul că 1 ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 113-P este unul ilegal și urmează a fi anulat.

Cu referire la ordinul nr. 207-P din 12.08.2019, prin care a fost sancționat expertul Liviu Gherman pentru faptul, că nu s-au respectat prevederile pct. 9,10 al Regulamentului privind modul de examinare a petițiilor în cadrul Centrului de Medicină Legală, aprobat prin ordinul nr.51 din 15.11.2018 (ex. solicitarea Inspectorului de Stat al Muncii cazul Bahnari Sergiu), relatează că s-au efectuat două expertize judiciare nr.201931D32 din 04.02.2019 (cazul Petrusiuc Valerii) și nr.201931D33 din 04.02.2019 (cazul Petrusiuc Veaceslav) în perioada aflării în concediul medical din 24.01.2019 până pe 09.04.2019, calculatorul de serviciu (blocul de sistem HP nr.01.312625, monitor HP nr.01.312630, Voltage nr.01.312635) la momentul verificării secției se afla la domiciliul personal și nu se ducea evidența corespondenței în cadrul secției.

Consideră că ordinul este unul ilegal iar sancțiunea disciplinară aplicată sub formă de mustrare aspră este una abuzivă. A notat că, potrivit ordinului nr. 207-P din 12.08.2019 nu a respectat Regulamentul privind modul de examinare a petițiilor și anume la data de 02.01.2019 a eliberat răspuns la interpelarea Inspectoratului de stat al Muncii, motiv pentru care sancționarea pentru această abatere disciplinară este una tardivă. Răspunsul dat de reclamant la care face trimitere pârâtul este datat cu 02.01.2019, iar ordinul de sancționare este din 12.08.2019 după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii.

Mai mult ca atât reclamantul a dat doar un răspuns la solicitarea Inspectoratului de Stat al Muncii și nu a eliberat raportul de expertiză pe cazul dat, iar la materialele cauzei este anexat răspunsul prin care Gherman Liviu indică, că s- a efectuat o expertiză, însă raportul de expertiză nu a fost eliberat pentru ce a fost sancționat ilegal, iar sancționarea este tardivă. Reclamantul consideră că o similară situație este și în cazul aplicării sancțiunii pentru faptul, că la 04.02.2019 a efectuat două expertize judiciare în perioada aflării în concediul medical din 24.01.2019 până pe 09.04.2019, chiar dacă abaterea în cazul dat a fost pe 04.02.2019 pârâtul a emis ordinul de sancționare abia pe 12.08.2019 după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii.

În acest ordin reclamantul mai este sancționat și pentru faptul că, la momentul efectuării controlului, calculatorul de serviciu nu era în sediul Centrului de Medicină Legală Strășeni. Chiar dacă reclamantul a indicat faptul, că calculatorul de serviciu s-a defectat și l-a dus la reparație deoarece dânsul nu este specialist, iar temporar și-a adus la serviciu calculatorul lui personal pentru a putea lucra, angajații intenționat probabil au indicat o altă versiune. Faptul că calculatorul de la 03.05.2019 până la 16.05.2019 s-a aflat la reparație la PR ,,Service Grup” SRL este demonstrat prin talonul de comandă. Referitor la registrele de evidență a corespondenței de intrare- ieșire ele sunt, însă reprezentanții pârâtului au indicat că nu există, doar pentru motivul că nu sunt cu ștampila Centrului de Medicină Legală.

Aceste registre nu au putut fi ștampilate, deoarece șeful centrului nu-1 primește pe reclamant la audiență. A mai indicat că, conform legii la Centrul de Medicină Legală Strășeni după numărul de state urmează a fi angajată și o asistentă medicală, însă până în prezent nu este angajată, iar reclamantul execută și atribuțiile asistentei medicale fără a fi remunerat. Acest fapt indică încă o dată, că fostul șef al Centrului de Medicină Legală într-un mod intenționat a refuzat să-și exercite atribuțiile legale în vederea angajării personalului auxiliar. 2 A menționat reclamantul că, în ordinul nr.113-Р din 19.04.2019 nici una din încălcările menționate în art. 58 din Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, nu se regăsește.

La fel, potrivit legii sus-menționate este prevăzută și procedura de tragere la răspundere a expertului, care tot nu a fost respectată, deoarece potrivit art. 60 al prezentei legi, procedura disciplinară începe de drept în momentul depunerii sesizării motivate privind faptele expertului judiciar care pot constitui abateri disciplinare. A reiterat că, prin aplicarea sancțiunilor, a suferit emoțional, fiind umilit de către fosta conducere, mai mult ca atât i se spunea că în curând va fi eliberat din funcția pe care o deține de mai mult de 26 ani de ani, astfel că în urma emiterii ordinelor sus menționate, reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciul moral enorm, A solicitat reclamantul prin cererea de concretizare a cerințelor, anularea ordinelor nr.113-P din 19.04.2019 și nr.207-P din 12.08.2009, încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei și a cheltuielilor de judecată (f.d.20-22,129-132).

Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea formulată de Gherman Liviu a fost admisă parțial. S-au anulat ordinele cu nr.113-p din 19.04.2019 și nr.207-p din 12.08.2019, emise de directorul Centrului de Medicină Legală ,,cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dlui Gherman Liviu. S-a încasat de la Centrul de Medicină Legală în beneficiul lui Gherman Liviu cu titlu de compensare a prejudiciului moral suma de 2 000 de lei și cheltuielile de judecată prin compensarea, proporțional părții admise, a cheltuitelor pentru asistența juridică în mărime de 4 000 de lei, iar în total suma de 6 000 de lei. În rest, cererea depusă de către Gherman Liviu împotriva Centrului de Medicină Legală privind încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Centrul de Medicină Legală în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270,00 lei. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 19 martie 2021 Centrul de Medicină Legală, reprezentată de către Crigan Tudor, a contestat cu apel hotărârea emisă, solicitând casarea acesteia, ca neîntemeiată, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Centrul de Medicină Legală și a fost menținută hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 04 mai 2022, a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Centrul de Medicină Legală.

S-a casat integral decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gherman Liviu împotriva Centrului de Medicină Legală cu privire la anularea ordinelor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel declarată de reprezentantul apelantului, Centrului de Medicină Legală, Tudor Crigan. S-a casat hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care. 3 S-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Gherman Liviu împotriva Centrului de Medicină Legală cu privire la anularea ordinelor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond prin hotărârea sa a indicat că sancțiunile au fost aplicate peste termenul prevăzut de art. 209 din Codul muncii. Astfel, prin ordinul nr.113-P din 19 aprilie 2019, Gherman Liviu a fost sancționat disciplinar cu mustrare, pentru faptul că la 16 ianuarie 2018 a întocmit Raportul de constatare nr. 201831P00017, cu încălcarea prevederilor ordinului Centrului de Medicină Legală. Angajatorul a constatat această abatere la 21 februarie 2019, când a primit sesizarea nr. din 19 februarie 2019 a procurorului șef al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.

A notat că, alin. (2) al art. 209 din Codul muncii stipulează că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare – după expirarea a 2 ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata desfășurării procedurii penale. Or, la data emiterii ordinului de sancționare, au expirat 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, însă, legiuitorul a prevăzut expres că în acest termen nu se include durata desfășurării procedurii penale. Respectiv, potrivit sesizării nr. din 19 februarie 2019, raportul de constatare nr. 201831P00017 din 16 ianuarie 2018 a fost întocmit de către expertul Gherman Liviu în cadrul cauzei penale nr. 2018338002, pornită pe faptul agresării fizice a lui Adrian Barbos.

Deci, în termenul de 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, prevăzut la alin. (2) al art. 209 din Codul muncii, nu se include durata desfășurării procedurii penale. Drept urmare, instanța de fond pripit a ajuns la concluzia că ordinul nr. 113-P din 19 aprilie 2019 a fost emis cu încălcarea termenului de aplicare a sancțiunii disciplinare. A mai indicat Curtea de Apel Chișinău că prin ordinul nr. 207- p din 12 august 2019, reclamantul/intimat a fost sancționat cu mustrare aspră pentru mai multe abateri, comise la date diferite, dar constatate la 07 mai 2019 în urma controlului inopinat.

S-a reținut că, pe parcursul anului 2019, Liviu Gherman s-a aflat în concedii medicale în perioadele 24 ianuarie 2019 – 10 aprilie 2019 și 13 mai 2019 – 18 iunie 2019, precum și în concediul anual de odihnă în perioada 17 iunie 2019 – 25 iulie 2019, după care s-a aflat în concediu medical în perioada 25 iulie 2019 – 04 august 2019, revenind la serviciu începând cu 05 august 2019. Astfel, una din abaterile constatate de către comisie la 07 mai 2019 a fost lipsa în secție a blocului de sistem HP nr. de inventariere 01312625, monitorului HP nr. 01312630 de inventariere și voltajelor nr. de inventariere 01312635, folosirea în scopuri personale a bunurilor angajatorului și a bunurilor aflate în gestiunea angajatorului, fără acordul în scris al acestuia, fiind considerată încălcare gravă a obligațiilor de muncă.

Respectiv, având în vedere faptul aflării intimatului în concediile medicale și de odihnă, care potrivit art. 209 alin. (1) din Codul muncii nu se iau în calcul la termenul de o lună de aplicare a sancțiunii disciplinare, sancțiunea disciplinară pentru această abatere constatată la 07 mai 2019 a fost aplicată în termen de 12 zile. 4 A mai relatat instanța de apel că o altă abatere constatată de către comisie în timpul controlului a fost eliberarea de către Liviu Gherman, la 26 februarie 2019 a unui certificat medical constatator al decesului, în perioada aflării intimatului în concediul medical. În cazul acestei abateri, angajatorul a respectat termenul de aplicare a sancțiunii, care a fost aplicată prin ordinul din 12 august 2019 în termen de 12 zile de la data constatării și mai puțin de 6 luni din ziua comiterii abaterii.

Colegiul instanței de apel a mai reținut că, la aplicarea ambele ordine de sancțiune disciplinară Centrul de Medicină Legală a respectat prevederile art. 209 alin. (l) din Codul mucii care expres prevede, că sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual, în concediu de studii sau în concediul medical.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a considerat că, Centrul de Medicină Legală întemeiat și legal i-a aplicat sancțiunile disciplinare sub formă de mustrare, prin ordinul nr.113-P din 19.04.2019 și sub formă de mustrare aspră prin ordinul nr. 207-p din 02 august 2019, în privința lui Gherman Liviu, expert judiciar, șef secție medico-legală Strășeni, pentru încălcarea prevederilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Codul muncii, pct. 4.3 lit. k), l) din Regulamentul de ordine internă a Centrului de Medicină Legală, aprobat prin ordinul nr. 45 din 23 octombrie 2018 și pct. 7.19 din Fișa postului. De asemenea, s-a constatat cu certitudine că blocul de sistem HP nr. de inventariere 01312625, monitorul HP nr. 01312630 de inventariere și voltaje nr. de inventariere nr.01312635, nu se aflau în secție, iar în locul bunurilor menționate în secție s-au depistat alt bloc de sistem și monitor ce nu se află pe lista bunurilor secției.

A menționat că din circumstanțele descrise, în cumul cu încălcările legislației muncii, depistate ca urmare a sesizării Procuraturii Strășeni și a controlului inopinat, demonstrează fără dubii legalitatea și temeinicia ordinelor de sancționare contestate, astfel prin cele descrise anterior, fiind demonstrată gravitatea abaterilor de serviciu ale acestuia. Cu referire la pretențiile reclamantului privind repararea prejudiciului moral și celelalte pretenții înaintate, instanța de apel a reținut că acestea urmează a fi respinse ca neîntemeiate, întrucât, fiind respinsă cerința de bază, urmează a fi respinse și cerințele secundare, care poartă soarta cerinței de bază. La 27 martie 2023, Gherman Liviu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, în termenul de 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, prevăzut la alin. (2), art. 209 din Codul muncii, nu se include durata desfășurării procedurii penale și instanța de apel greșit a conchis că instanța de fond pripit a ajuns la concluzia că ordinul nr. 113-P din 19 aprilie 2019, a fost emis cu încălcarea termenului de aplicare a sancțiunii disciplinare. A menționat recurentul că, este eronată concluzia instanței de apel, or de fapt în speță angajatorul nu era în drept să aplice sancțiunea după expirarea termenului de 6 luni invocând durata desfășurării procedurii penale din motiv că Gherman Liviu nu deținea calitate de bănuit, acesta fiind un participant doar în calitate de expert, neavând drepturi și obligații procesuale ca parte a procesului penal, mai mult ca atât 5 nici nu cunoștea la ce etapă era cauza penală în care figurează persoana în privința căruia a fost întocmit raportul de expertiză.

Recurentul a menționat că instanța de fond corect a constatat încălcarea de către angajator a prevederilor art. 209 din Codul muncii, care stipulează termenul de aplicare a sancțiunilor disciplinare. Prin urmare, ordinul nr. 113-P din 19 aprilie 2019 este unul ilegal, pasibil anulării fiind emis cu încălcarea termenului de aplicare a sancțiunii disciplinare. Iar ordinul nr. 207-P din 12.08.2019 a fost emis în urma unui control inopinat în legătură cu nerespectarea indicațiilor directorului Centrului de Medicină Legală privind prezentarea documentației arhivate pentru anul 2003 de către Gherman Liviu în scopul asigurării păstrării documentelor.

Consideră recurentul că decizia Curții de Apel Chișinău, este una ilegală și neîntemeiată, argumentele invocate în ședința de judecată n-au fost auzite, ori actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți. Mai mult, hotărârea trebuie să se bazeze pe lege, trebuie să rezolve, într-o maniera certă, explicit sau implicit, toate cererile invocate de părți. Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO, motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar A subliniat recurentul că, instanța de apel eronat a concluzionat de a admite apelul declarat de Centrul de Medicină Legală, încălcare care au dus la interpretarea eronată a legii și a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 01 decembrie 2022. La 09 martie 2023, copia deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d. 83 vol. II). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de Gherman Liviu, la 27 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 17 mai 2023, a expediat în adresa intimatului copia recursului declarat de Gherman Liviu cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 93 vol. II). La data de 31 mai 2023 Centrul de Medicină Legală a depus referință la recursul declarat de Gherman Liviu, solicitând respingerea acestuia. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare 6 a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Gherman Liviu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se 7 bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Gherman Liviu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gherman Liviu. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 8