2ra-666/23 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-666/23 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-666/23

2-19100101-01-2ra-03052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gherman Liviu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gherman

Liviu împotriva Centrului de Medicină Legală privind anularea ordinelor, repararea

prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 17 mai 2019 Gherman Liviu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului de Medicină Legală, solicitând anularea ordinului nr.113-P din

19.04.2019, încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei și a cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin ordinul Centrului de

Medicină Legală nr.113-P din 19 aprilie 2019 s-a aplicat lui Gherman Liviu, expert

judiciar, șef secția medico-legală Strășeni sancțiunea disciplinară sub formă de

mustrare, pentru faptul, că la 16.01.2018 a întocmit Raportul de constatare nr.

201831P00017(potrivit căruia la cetățeanul Adrian Bărbos s-a depistat o vătămare

corporală neînsemnată, manifestată prin excoriație la cotul drept), cu încălcarea

prevederilor ordinului Centrului de Medicină Legală nr.11 din 03.03.2016 cu privire

la implementarea Protocolului de la Istanbul în activitatea medico-legală, aprobate

prin ordinal nr. 42 din 30.12.2016, a Metodicii tip de efectuare a expertizei judiciare

medico-legale a persoanelor, aprobat prin ordinul nr. 40 din 28.12.2017, art.9 al.(2)

lit.,,a” CM, pct.2.1 din contractul Colectiv de muncă pentru anii 2016-2021.

A relatat că, ordinul nr.113-P din 19.04.2019 este unul ilegal, iar sancțiunea

aplicată una abuzivă, tardivă și o continuare a acțiunilor de intimidare și hărțuire la

locul de muncă, la care este supus din partea conducerii Centrului de Medicină

Legală, care și la moment încearcă prin diferite controale abuzive să-i aplice mai

multe sancțiuni pentru a-l elibera din funcția pe care o deține mai mult de 26 ani.

În acest sens a invocat reclamantul prevederile art. 209 din Codul Muncii și

enunță că sancțiunea disciplinară a fost aplicată peste termenul de prescripție, or,

raportul de constatare medico-legală a fost întocmit la 16.01.2018, iar sancțiunea

disciplinară a fost aplicată tocmai peste un an și trei luni, fiind evident faptul că

1

ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 113-P este unul ilegal și urmează a fi

anulat.

Cu referire la ordinul nr. 207-P din 12.08.2019, prin care a fost sancționat

expertul Liviu Gherman pentru faptul, că nu s-au respectat prevederile pct. 9,10 al

Regulamentului privind modul de examinare a petițiilor în cadrul Centrului de

Medicină Legală, aprobat prin ordinul nr.51 din 15.11.2018 (ex. solicitarea

Inspectorului de Stat al Muncii cazul Bahnari Sergiu), relatează că s-au efectuat două

expertize judiciare nr.201931D32 din 04.02.2019 (cazul Petrusiuc Valerii) și

nr.201931D33 din 04.02.2019 (cazul Petrusiuc Veaceslav) în perioada aflării în

concediul medical din 24.01.2019 până pe 09.04.2019, calculatorul de serviciu

(blocul de sistem HP nr.01.312625, monitor HP nr.01.312630, Voltage nr.01.312635)

la momentul verificării secției se afla la domiciliul personal și nu se ducea evidența

corespondenței în cadrul secției. Consideră că ordinul este unul ilegal iar sancțiunea

disciplinară aplicată sub formă de mustrare aspră este una abuzivă.

A notat că, potrivit ordinului nr. 207-P din 12.08.2019 nu a respectat

Regulamentul privind modul de examinare a petițiilor și anume la data de

02.01.2019 a eliberat răspuns la interpelarea Inspectoratului de stat al Muncii, motiv

pentru care sancționarea pentru această abatere disciplinară este una tardivă.

Răspunsul dat de reclamant la care face trimitere pârâtul este datat cu 02.01.2019,

iar ordinul de sancționare este din 12.08.2019 după expirarea a 6 luni din ziua

comiterii abaterii. Mai mult ca atât reclamantul a dat doar un răspuns la solicitarea

Inspectoratului de Stat al Muncii și nu a eliberat raportul de expertiză pe cazul dat,

iar la materialele cauzei este anexat răspunsul prin care Gherman Liviu indică, că s-

a efectuat o expertiză, însă raportul de expertiză nu a fost eliberat pentru ce a fost

sancționat ilegal, iar sancționarea este tardivă.

Reclamantul consideră că o similară situație este și în cazul aplicării sancțiunii

pentru faptul, că la 04.02.2019 a efectuat două expertize judiciare în perioada aflării

în concediul medical din 24.01.2019 până pe 09.04.2019, chiar dacă abaterea în

cazul dat a fost pe 04.02.2019 pârâtul a emis ordinul de sancționare abia pe

12.08.2019 după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii. În acest ordin

reclamantul mai este sancționat și pentru faptul că, la momentul efectuării

controlului, calculatorul de serviciu nu era în sediul Centrului de Medicină Legală

Strășeni. Chiar dacă reclamantul a indicat faptul, că calculatorul de serviciu s-a

defectat și l-a dus la reparație deoarece dânsul nu este specialist, iar temporar și-a

adus la serviciu calculatorul lui personal pentru a putea lucra, angajații intenționat

probabil au indicat o altă versiune. Faptul că calculatorul de la 03.05.2019 până la

16.05.2019 s-a aflat la reparație la PR ,,Service Grup” SRL este demonstrat prin

talonul de comandă. Referitor la registrele de evidență a corespondenței de intrare-

ieșire ele sunt, însă reprezentanții pârâtului au indicat că nu există, doar pentru

motivul că nu sunt cu ștampila Centrului de Medicină Legală. Aceste registre nu au

putut fi ștampilate, deoarece șeful centrului nu-1 primește pe reclamant la audiență.

A mai indicat că, conform legii la Centrul de Medicină Legală Strășeni după

numărul de state urmează a fi angajată și o asistentă medicală, însă până în prezent

nu este angajată, iar reclamantul execută și atribuțiile asistentei medicale fără a fi

remunerat. Acest fapt indică încă o dată, că fostul șef al Centrului de Medicină

Legală într-un mod intenționat a refuzat să-și exercite atribuțiile legale în vederea

angajării personalului auxiliar.

2

A menționat reclamantul că, în ordinul nr.113-Р din 19.04.2019 nici una din

încălcările menționate în art. 58 din Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, nu se regăsește. La fel, potrivit legii

sus-menționate este prevăzută și procedura de tragere la răspundere a expertului,

care tot nu a fost respectată, deoarece potrivit art. 60 al prezentei legi, procedura

disciplinară începe de drept în momentul depunerii sesizării motivate privind faptele

expertului judiciar care pot constitui abateri disciplinare.

A reiterat că, prin aplicarea sancțiunilor, a suferit emoțional, fiind umilit de

către fosta conducere, mai mult ca atât i se spunea că în curând va fi eliberat din

funcția pe care o deține de mai mult de 26 ani de ani, astfel că în urma emiterii

ordinelor sus menționate, reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciul moral enorm,

A solicitat reclamantul prin cererea de concretizare a cerințelor, anularea

ordinelor nr.113-P din 19.04.2019 și nr.207-P din 12.08.2009, încasarea prejudiciului

moral în sumă de 5 000 de lei și a cheltuielilor de judecată (f.d.20-22,129-132).

Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea formulată de Gherman Liviu a fost admisă parțial.

S-au anulat ordinele cu nr.113-p din 19.04.2019 și nr.207-p din 12.08.2019,

emise de directorul Centrului de Medicină Legală ,,cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare dlui Gherman Liviu.

S-a încasat de la Centrul de Medicină Legală în beneficiul lui Gherman Liviu

cu titlu de compensare a prejudiciului moral suma de 2 000 de lei și cheltuielile de

judecată prin compensarea, proporțional părții admise, a cheltuitelor pentru asistența

juridică în mărime de 4 000 de lei, iar în total suma de 6 000 de lei.

În rest, cererea depusă de către Gherman Liviu împotriva Centrului de

Medicină Legală privind încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Centrul de Medicină Legală în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 270,00 lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 19 martie 2021 Centrul

de Medicină Legală, reprezentată de către Crigan Tudor, a contestat cu apel hotărârea

emisă, solicitând casarea acesteia, ca neîntemeiată, cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Centrul de Medicină Legală și a fost menținută hotărârea din 23

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 04 mai 2022, a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de Centrul de Medicină Legală.

S-a casat integral decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gherman Liviu împotriva

Centrului de Medicină Legală cu privire la anularea ordinelor, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel declarată de reprezentantul apelantului, Centrului de Medicină

Legală, Tudor Crigan.

S-a casat hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care.

3

S-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Gherman Liviu

împotriva Centrului de Medicină Legală cu privire la anularea ordinelor, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond prin

hotărârea sa a indicat că sancțiunile au fost aplicate peste termenul prevăzut de art.

209 din Codul muncii.

Astfel, prin ordinul nr.113-P din 19 aprilie 2019, Gherman Liviu a fost

sancționat disciplinar cu mustrare, pentru faptul că la 16 ianuarie 2018 a întocmit

Raportul de constatare nr. 201831P00017, cu încălcarea prevederilor ordinului

Centrului de Medicină Legală. Angajatorul a constatat această abatere la 21

februarie 2019, când a primit sesizarea nr. din 19 februarie 2019 a procurorului șef

al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a

Procuraturii Generale.

A notat că, alin. (2) al art. 209 din Codul muncii stipulează că sancțiunea

disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii

disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare –

după expirarea a 2 ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata

desfășurării procedurii penale. Or, la data emiterii ordinului de sancționare, au

expirat 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, însă, legiuitorul a prevăzut

expres că în acest termen nu se include durata desfășurării procedurii penale.

Respectiv, potrivit sesizării nr. din 19 februarie 2019, raportul de constatare nr.

201831P00017 din 16 ianuarie 2018 a fost întocmit de către expertul Gherman Liviu

în cadrul cauzei penale nr. 2018338002, pornită pe faptul agresării fizice a lui Adrian

Barbos. Deci, în termenul de 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, prevăzut

la alin. (2) al art. 209 din Codul muncii, nu se include durata desfășurării procedurii

penale.

Drept urmare, instanța de fond pripit a ajuns la concluzia că ordinul nr. 113-P

din 19 aprilie 2019 a fost emis cu încălcarea termenului de aplicare a sancțiunii

disciplinare.

A mai indicat Curtea de Apel Chișinău că prin ordinul nr. 207- p din 12 august

2019, reclamantul/intimat a fost sancționat cu mustrare aspră pentru mai multe

abateri, comise la date diferite, dar constatate la 07 mai 2019 în urma controlului

inopinat. S-a reținut că, pe parcursul anului 2019, Liviu Gherman s-a aflat în

concedii medicale în perioadele 24 ianuarie 2019 – 10 aprilie 2019 și 13 mai 2019 –

18 iunie 2019, precum și în concediul anual de odihnă în perioada 17 iunie 2019 –

25 iulie 2019, după care s-a aflat în concediu medical în perioada 25 iulie 2019 – 04

august 2019, revenind la serviciu începând cu 05 august 2019.

Astfel, una din abaterile constatate de către comisie la 07 mai 2019 a fost lipsa

în secție a blocului de sistem HP nr. de inventariere 01312625, monitorului HP nr.

01312630 de inventariere și voltajelor nr. de inventariere 01312635, folosirea în

scopuri personale a bunurilor angajatorului și a bunurilor aflate în gestiunea

angajatorului, fără acordul în scris al acestuia, fiind considerată încălcare gravă a

obligațiilor de muncă. Respectiv, având în vedere faptul aflării intimatului în

concediile medicale și de odihnă, care potrivit art. 209 alin. (1) din Codul muncii nu

se iau în calcul la termenul de o lună de aplicare a sancțiunii disciplinare, sancțiunea

disciplinară pentru această abatere constatată la 07 mai 2019 a fost aplicată în termen

de 12 zile.

4

A mai relatat instanța de apel că o altă abatere constatată de către comisie în

timpul controlului a fost eliberarea de către Liviu Gherman, la 26 februarie 2019 a

unui certificat medical constatator al decesului, în perioada aflării intimatului în

concediul medical. În cazul acestei abateri, angajatorul a respectat termenul de

aplicare a sancțiunii, care a fost aplicată prin ordinul din 12 august 2019 în termen

de 12 zile de la data constatării și mai puțin de 6 luni din ziua comiterii abaterii.

Colegiul instanței de apel a mai reținut că, la aplicarea ambele ordine de

sancțiune disciplinară Centrul de Medicină Legală a respectat prevederile art. 209

alin. (l) din Codul mucii care expres prevede, că sancțiunea disciplinară se aplică, de

regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din

ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual,

în concediu de studii sau în concediul medical.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a considerat că, Centrul de Medicină

Legală întemeiat și legal i-a aplicat sancțiunile disciplinare sub formă de mustrare,

prin ordinul nr.113-P din 19.04.2019 și sub formă de mustrare aspră prin ordinul nr.

207-p din 02 august 2019, în privința lui Gherman Liviu, expert judiciar, șef secție

medico-legală Strășeni, pentru încălcarea prevederilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Codul

muncii, pct. 4.3 lit. k), l) din Regulamentul de ordine internă a Centrului de Medicină

Legală, aprobat prin ordinul nr. 45 din 23 octombrie 2018 și pct. 7.19 din Fișa

postului.

De asemenea, s-a constatat cu certitudine că blocul de sistem HP nr. de

inventariere 01312625, monitorul HP nr. 01312630 de inventariere și voltaje nr. de

inventariere nr.01312635, nu se aflau în secție, iar în locul bunurilor menționate în

secție s-au depistat alt bloc de sistem și monitor ce nu se află pe lista bunurilor

secției.

A menționat că din circumstanțele descrise, în cumul cu încălcările legislației

muncii, depistate ca urmare a sesizării Procuraturii Strășeni și a controlului inopinat,

demonstrează fără dubii legalitatea și temeinicia ordinelor de sancționare contestate,

astfel prin cele descrise anterior, fiind demonstrată gravitatea abaterilor de serviciu

ale acestuia.

Cu referire la pretențiile reclamantului privind repararea prejudiciului moral și

celelalte pretenții înaintate, instanța de apel a reținut că acestea urmează a fi respinse

ca neîntemeiate, întrucât, fiind respinsă cerința de bază, urmează a fi respinse și

cerințele secundare, care poartă soarta cerinței de bază.

La 27 martie 2023, Gherman Liviu, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, în termenul de 6 luni din ziua

comiterii abaterii disciplinare, prevăzut la alin. (2), art. 209 din Codul muncii, nu se

include durata desfășurării procedurii penale și instanța de apel greșit a conchis că

instanța de fond pripit a ajuns la concluzia că ordinul nr. 113-P din 19 aprilie 2019,

a fost emis cu încălcarea termenului de aplicare a sancțiunii disciplinare.

A menționat recurentul că, este eronată concluzia instanței de apel, or de fapt

în speță angajatorul nu era în drept să aplice sancțiunea după expirarea termenului

de 6 luni invocând durata desfășurării procedurii penale din motiv că Gherman Liviu

nu deținea calitate de bănuit, acesta fiind un participant doar în calitate de expert,

neavând drepturi și obligații procesuale ca parte a procesului penal, mai mult ca atât

5

nici nu cunoștea la ce etapă era cauza penală în care figurează persoana în privința

căruia a fost întocmit raportul de expertiză.

Recurentul a menționat că instanța de fond corect a constatat încălcarea de către

angajator a prevederilor art. 209 din Codul muncii, care stipulează termenul de

aplicare a sancțiunilor disciplinare. Prin urmare, ordinul nr. 113-P din 19 aprilie 2019

este unul ilegal, pasibil anulării fiind emis cu încălcarea termenului de aplicare a

sancțiunii disciplinare. Iar ordinul nr. 207-P din 12.08.2019 a fost emis în urma unui

control inopinat în legătură cu nerespectarea indicațiilor directorului Centrului de

Medicină Legală privind prezentarea documentației arhivate pentru anul 2003 de

către Gherman Liviu în scopul asigurării păstrării documentelor.

Consideră recurentul că decizia Curții de Apel Chișinău, este una ilegală și

neîntemeiată, argumentele invocate în ședința de judecată n-au fost auzite, ori actul

judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de

părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și

obiecțiile formulate de către părți. Mai mult, hotărârea trebuie să se bazeze pe lege,

trebuie să rezolve, într-o maniera certă, explicit sau implicit, toate cererile invocate

de părți. Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO,

motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu

atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar

A subliniat recurentul că, instanța de apel eronat a concluzionat de a admite

apelul declarat de Centrul de Medicină Legală, încălcare care au dus la interpretarea

eronată a legii și a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 01 decembrie 2022.

La 09 martie 2023, copia deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin

scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d. 83 vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Gherman Liviu, la 27 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit

de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 17 mai 2023, a expediat în adresa intimatului

copia recursului declarat de Gherman Liviu cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la

materialele dosarului (f.d. 93 vol. II).

La data de 31 mai 2023 Centrul de Medicină Legală a depus referință la recursul

declarat de Gherman Liviu, solicitând respingerea acestuia.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

6

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Gherman Liviu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

7

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Gherman Liviu, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gherman Liviu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8