2ra-1010/21 — anularea ordinului de sancționare

2ra-1010/21 — anularea ordinului de sancționare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1010/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – D. Băbălău

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Centrul de Medicină Legală,

reprezentat de Crigan Tudor în baza procurii,

în cauza civilă la cererea înaintată de Gherman Tatiana către Centrul de

Medicină Legală cu privire la anularea ordinului de sancționare, repararea

prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Gherman Tatiana; casată hotărârea din 16 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 18 iunie 2019, Gherman Tatiana s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată

către Centrul de Medicină Legală, solicitând anularea ordinului Centrului de

Medicină Legală nr.141-P din 20 mai 2019, prin care Tatianei Gherman, expert

judiciar, secția Histologie medico-legală, i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub

formă de mustrare; încasarea din contul Centrului de Medicină Legală în beneficiul

Tatianei Gherman a prejudiciului moral cauzat în mărime de 5000 lei; compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 20 mai 2019, prin ordinul

Centrului de Medicină Legală nr.141-P, i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă

de mustrare. A indicat că a fost sancționată pentru faptul că a încălcat prevederile

art. 9 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, pct.2.1 din Contractul colectiv de muncă

pentru anii 2016 - 2021, pct.4.3 lit. a), p), s) al Regulamentului de ordine internă a

Centrului de Medicină Legală, aprobat prin ordinul nr.45 din 23 octombrie 2018,

pct. 7.1), 7,2) a fișei postului.

Reclamanta consideră că ordinul Centrului de Medicină Legală nr.141-P din 20

mai 2019 este ilegal, iar sancțiunea aplicată una abuzivă, tardivă și constituie o

1

continuare a acțiunilor de intimidare și hărțuire la locul de muncă, la care este supusă

din partea conducerii Centrului de Medicină Legală, care și la moment încearcă prin

diferite controale abuzive să-i aplice mai multe sancțiuni pentru a o elibera din

funcția pe care o deține mai mult de 19 ani.

Astfel, potrivit reclamantei, la 20 noiembrie 2018, a efectuat expertiza histologică

nr.201807H2331, în acest sens fiind întocmit raportul de cercetare histologică pe

care a aplicat semnătura și ștampila personal, precum și ștampila secției Histologie

medico-legală, pe care o aplică șeful secției, V. Odovenco, după ce verifică și aprobă

conținutul raportului.

A indicat că acest raport nu a fost contestat de nimeni, nefiind solicitată de părți

efectuarea expertizei histologice în comisie, iar peste 6 luni, Centrul de Medicină

Legală, abuziv a sancționat reclamanta pentru presupusa abatere disciplinară, deși

potrivit art. 209 alin.(1)-(2) din Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică, de

regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din

ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual

de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical. Sancțiunea disciplinară

nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare,

iar în urma reviziei sau a controlului activității economice financiare – după

expirarea a 2 ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata

desfășurării procedurii penale.

De semenea, potrivit reclamantei, o altă încălcare gravă la emiterea ordinului este

și faptul că acesteia i s-a încălcat dreptul de a depune o explicație asupra cazului. În

acest sens, a indicat că la 16 mai 2019, a fost întocmit procesul-verbal nr.1 din 16

mai 2019, în care se menționează că reclamantei i s-a comunicat că urmează să

prezinte explicația, însă dânsa a refuzat, ceea ce nu corespunde realității, or

reclamanta n-a refuzat să dea explicații referitor la cazul dat, chiar a dorit să explice

situația. Astfel, dânsa, cunoscând că are la dispoziție 5 zile pentru a da explicații și

folosindu-se de dreptul ei, a dorit să prezinte administrației explicațiile la 22 mai

2019, însă când a mers să le prezinte, i-a fost adus la cunoștință faptul că deja i-a

fost aplicată sancțiunea și nu mai este nevoie, fapt ce se confirmă și prin aceea că tot

atunci ea a depus o cerere înregistrată cu nr. 201901102215, prin care a solicitat să-

i fie prezentate actele ce au stat la baza aplicării sancțiunii și ordinul despre care nu

cunoștea nimic.

În acest sens, a invocat prevederile art.208 alin.(1) din Codul muncii, potrivit

cărora până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în

scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta

comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data

solicitării.

Reclamanta a precizat că, 16 mai 2019 fiind într-o zi de joi, explicația urma a fi

prezentată până la data de 23 mai 2019, iar angajatorul a emis ordinul de sancționare

a reclamantei la 20 mai 2019, fără a-i oferi dreptul salariatei de a prezenta explicația.

Din aceste raționamente, consideră ordinul nr.141-P din 20 mai 2019 nefondat și

abuziv.

Mai mult, fără a fi solicitată de părți efectuarea în comisie a expertizei

histologice, directorul CML - Valeri Savciuc a solicitat să se facă repetat cercetarea

fragmentelor prelevate de la cadavrul Xxxxxxxxxx, de data aceasta de către experții

histologici Ina Reznic, Victor Odovenco și Vadim Chianu, deși raportul

nr.201807H2331 a fost efectuat de reclamanta Gherman Tatiana, expert judiciar

2

medico-legal histopatolog, de prima categorie de calificare, cu o experiență vastă în

domeniu, care niciodată n-a comis abateri disciplinare.

Respectiv, pentru cercetarea repetată a fost numită în calitate de expert Ina

Reznic, care activează în cadrul secției Histologie medico-legală a Centrului de

Medicină Legală din octombrie 2015 și posedă categoria a III-a de calificare, chiar

dacă ea nu poate să participe la reexaminarea unui caz întocmit de un expert de

categoria I de calificare.

Cu referire la al doilea expert care a participat la cercetarea repetată - V.

Odovenco, șeful secției care a aplicat deja ștampila și a aprobat raportul

nr.201807FI2331 efectuat de reclamanta Gherman Tatiana la 20 noiembrie 2018,

reclamanta a menționat că nu îi este clar care raport de cercetare histologică îl va

aproba.

Al treilea expert a fost Vadim Chianu, expert judiciar medico-legal histopatolog,

categoria a doua de calificare, care la fel nu putea participa la efectuarea repetată a

cercetării histologice, având o calificare inferioară.

Totodată, reclamanta a menționat că microscoapele „Leica”, la care au efectuat

expertiza în comisie d-na I. Reznic și V. Odovenco, sunt cumpărate de Centrul de

Medicină Legală în decembrie 2018, având acte de proveniență dubioasă și nu au

documente de standardizare și metrologie.

Un alt moment foarte important în opinia reclamantei, este că în cazul

201807H2331 din 20 noiembrie 2018, la etapa primirii probelor în laborator,

laboranta S. Cojocaru a depistat că pe flaconul cu fragmente de organe este nr.599,

care nu coincide cu nr.598 din buletinul de trimitere, despre care se face inscripție

pe buletinul de trimitere. Deși la următoarea etapă a prelucrării histologice

reclamanta a informat despre omiterile și diferența care a fost depistată, șeful secției

V. Odovenco a indicat să se prelucreze materialul cum este, iar expertul (L. Grecu)

se va lămuri pe loc.

Reclamanta a menționat că la etapa examinării microscopice, materialul ajuns la

06 noiembrie 2018, s-a depistat că materialul este autolizat, fapt care a fost

comunicat șefului secției, V. Odovenco, fiindu-i comunicat și scopul investigației,

care este stabilirea vechimii leziunilor, iar ultimul, după ce a examinat materialul cu

scop consultativ, a indicat că reclamanta urmează să indice că materialul este

autolizat și să dea raportul pe ce este posibil de examinat.

Reclamanta i-a comunicat șefului secției că urmează să se întreprindă măsuri,

deoarece mai multe probe, care vin de la expertul L. Grecu, sunt putrede, la fel

personal l-a atenționat și pe expertul L. Grecu, iar ultimul i-a comunicat că folosește

pentru fixare formalina, primită de la Centrul de Medicină Legală, iar micile devieri

în rapoartele de cercetare histologice pot apărea, deoarece în cazul modificărilor

autolitice se instalează putrefacția materialului biologic și nu toate organele și

țesuturile pot fi descrise, presupunerile și urmele unor procese rămân doar

presupuneri și pot crea confuzii pentru expertul, care ulterior va face concluzia finală

asupra decesului, de aceea reclamanta a făcut o descriere la detaliile păstrate din

fragmentele de organe și țesuturi și a expus în diagnostic doar patologia, de care era

sigură.

Astfel, reclamanta consideră că ordinul contestat este ilegal, emis cu grave

încălcări ale legislației în vigoare, contrar termenilor și procedurilor stabilite de lege,

pasibil de a fi anulat.

3

Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat anularea ordinului Centrului de

Medicină Legală nr.141-P din 20 mai 2019, prin care Tatianei Gherman, expert

judiciar, secția Histologie medico-legală, i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub

formă de mustrare; încasarea din contul Centrului de Medicină Legală în beneficiul

Tatianei Gherman a prejudiciului moral cauzat în mărime de 5000 lei; compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de avocatul Covganeț Ludmila în interesele apelantei Gherman Tatiana,

fiind casată hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

și pronunțată o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de

Gherman Tatiana către Centrul de Medicină Legală cu privire la anularea ordinului

de sancționare, încasarea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată

s-a admis parțial. S-a anulat ordinul emis de Centrul de Medicină Legală nr.141-P

din 20 mai 2019, prin care în temeiul art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul muncii s-a

aplicat expertului judiciar, secția Histologie medico-legală, Tatianei Gherman,

sancțiune disciplinară sub formă de mustrare. S-a respins pretenția cu privire la

încasarea de la Centrul de Medicină Legală în beneficiul Tatianei Gherman a

prejudiciului moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei. S-a încasat de la Centrul de

Medicină Legală în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 (una sută) lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că este ilegal ordinul nr.141-P

din 20 mai 2019 privind sancționarea Tatianei Gherman în temeiul art.206 alin.(1)

lit. b) din Codul muncii cu mustrare, în condițiile în care a fost emis cu încălcarea

procedurii și normelor legislației în vigoare, fapt ce constituie temei de anulare a

acestuia. Cu referire la pretenția reclamantei de încasare a prejudiciului moral,

instanța a concluzionat că anularea ordinului de sancționare constituie prin sine o

satisfacție pentru prejudicial moral.

La 02 martie 2021 (prin poșta electronică) și la 05 martie 2021 (prin intermediul

Secției Documentare Procesuală a Cauzelor Civile din cadrul Curții Supreme de

Justiție), Centrul de Medicină Legală, reprezentat de Crigan Tudor în baza procurii,

a contestat cu recurs decizia din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Analizând modul în care a fost depusă cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Centrul

de Medicină Legală, reprezentat de Crigan Tudor în baza procurii, urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

09 februarie 2021 și expediată participanților la proces la 19 martie 2021 (f.d. 226,

vol. I), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 02 martie 2021 (înainte de expedierea copiei deciziei), în conformitate

cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu

este în drept să-l declare.

Potrivit materialelor cauzei, cererea de recurs a fost semnată de către

reprezentantul Centrului de Medicină Legală, Crigan Tudor (f.d. 4-6, 7-11, vol. II).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție atrage atenția asupra faptului că la dosar este anexată procura

nr. 202101E00824 din 28 ianuarie 2021, eliberată lui Crigan Tudor de către

directorul Centrului de Medicină Legală, Șarpe Vasile. Potrivit conținutului acestei

procuri, „Crigan Tudor se împuternicește de a reprezenta interesele Centrului de

Medicină Legală (în continuare CML) în fața tuturor instituțiilor de stat, Agenția

Servicii Publice, instanțelor de judecată de toate nivelurile la care instituția este

parte, de a exercita în numele CML dreptul înregistrării/ridicare a actelor CML, de

a achita taxe de stat, inclusiv și dreptul de semnătură” (f.d. 205, vol. I). Totodată, la

dosar este anexat Contractul individual de muncă din 28 ianuarie 2021, prin care se

confirmă că Crigan Tudor are statut de angajat al Centrului de Medicină Legală (f.d.

206-208, vol. I).

Potrivit art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor

juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care

acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative

sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai

persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Potrivit art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de

a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească,

de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a

prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul

hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității,

în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat

avocatului.

Astfel, instanța de recurs conchide că reprezenatntul Crigan Tudor nu a fost în

drept să conteste decizia instanței de apel în interesele Centrului de Medicină Legală,

or potrivit procurii nr. 202101E00824 din 28 ianuarie 2021, acest drept nu este

menționat expres, așa cum prevăd normele citate supra.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

5

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată existența temeiurilor care dictează necesitatea

declarării recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. c) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Centrul de Medicină Legală,

reprezentat de Crigan Tudor în baza procurii.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

6