2ra-1786/22 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale politiei

Dosarul nr. 2ra-1786/22 2-21072296-01-2ra-21122022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Lupașcu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, I. Țurcan, O. Cojocaru ÎNCHEIERE 13 septembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Aliona Donos Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Sandu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu agentul constatator Nicolae Deriniov, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de către Sergiu Sandu și de către Inspectoratul General al Poliției, fiind menținută hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de Sergiu Sandu, constată: La 07 mai 2021, Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției,

intervenient accesoriu agentul constatator Nicolae Deriniov, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 06 decembrie 2017, agentul constatator al Inspectoratului Național de Patrulare (actualmente Inspectoratul Național de Securitate Publică) a întocmit pe numele lui Sergiu Sandu procesul-verbal cu privire la contravenție, în baza art. 240 alin. (1) din 1 Codul contravențional, pentru faptul că, la 06 decembrie 2017, ora 09.35, Sergiu Sandu nu ar fi respectat indicatorul 3.31 al Anexei nr.3 la Regulamentul Circulației Rutieră, aplicându-i în baza acestui articol o sancțiune sub formă de amendă în mărime de 12 u.c., ceea ce constituia 600 de lei și 3 puncte de penalizare.

Reclamantul a remarcat că, procesul-verbal cu privire la contravenție i-a fost adus la cunoștință abia la 14 martie 2018. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție, precum și cu decizia de aplicarea a sancțiunii contravenționale, la 16 martie 2018, Sergiu Sandu a înaintat, în condițiile art. 448 din Codul contravențional, contestație împotriva acestora. Prin hotărârea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (dosarul nr. 5-654/2018), contestația lui Sergiu Sandu a fost repusă în termen și s- a anulat decizia agentului constatator al INP al IGP din 06 decembrie 2017, prin care Sergiu Sandu a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 240 alin. (1) din Codul contravențional, cu încetarea procesului contravențional din lipsa faptului contravenției.

Ulterior, prin decizia din 05 decembrie 2018 al Curții de Apel Chișinău (dosarul nr. 4r-3883/18) s-a respins recursul declarat de reprezentantul agentului constatator și s-a menținut hotărârea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (dosarul nr. 5-654/2018). Astfel, hotărârea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (dosarul nr. 5-654/2018), prin care a fost încetat procesul contravențional intentat pe numele lui Sergiu Sandu, din lipsa faptului contravenției, este irevocabilă. Reclamantul a considerat că, în corespundere cu prevederile articolelor 3, 6, 7, 13 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1544 din 25 februarie 1998, are dreptul la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale poliției.

Or, în procesul contravențional intentat nefondat în privința sa, ultimul a fost nevoit să angajeze un avocat, pentru a-și apăra drepturile și interesele legale în instanța de judecată, achitându-i un onorariu în mărime de 500 de lei. Prin urmare, în cazul în care a fost admisă contestația sa, fiind anulat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, cu încetarea procesului contravențional din lipsa faptului contravenției, se impune necesitatea compensării prejudiciului material în mărime de 500 lei, în temeiul art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1545/1998, de către organul din care face parte agentul constatator care a întocmit neîntemeiat procesul-contravențional, adică de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI al RM și de Inspectoratul General de Poliție al MAI al RM.

De asemenea, reclamantul a menționat că, prin acțiunile ilicite ale agentului constatator i-au cauzat un prejudiciu moral, manifestat prin faptul că, pe toată perioada examinării cauzei contravenționale, a fost sistematic chemat în instanțele judecătorești, fiindu-i cauzate astfel suferințe sufletești, ce s-au exprimat prin stare de stres, frică, disconfort și neîncredere în justiție. 2 În opinia reclamantului, prejudiciul moral suportat în urma acțiunilor ilicite ale agentului constatator urmează a-i fi reparat în temeiul art. 10 și art. 11 din Legea nr. 1545/1998 în coroborare cu art. 1423 din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01 martie 2019), art. 2036 alin. (1)-(3) și art. 2037 din Codul civil (în redacția în vigoare după 01 martie 2019). Așa, reclamantul a remarcat că, suma bănească în mărime de circa de 10 000 de lei i-ar putea aduce o satisfacție echitabilă și atenua suferințele fizice și psihice suportate în cadrul procesului contravențional.

Reclamantul Sergiu Sandu a solicitat încasarea în mod solidar, din contul Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI al RM și a Inspectoratului General de Poliție al MAI al RM, în beneficiul său a sumei de 500 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin tragerea ilegală la răspunderea contravențională, a sumei de 10 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin tragerea ilegală la răspunderea contravențională, precum și compensarea în mod solidar, din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI al RM și a Inspectoratului General de Poliție al MAI al RM a cheltuielilor judiciare de suportate în cadrul procesului.

Prin referința depusă la 17 iulie 2020, reprezentantul Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP și Inspectoratului General al Poliției, Serghei Teleba, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind tardive, iar în cazul în care instanța consideră că acțiunea este depusă în termen, respingerea integrală ca fiind neîntemeiată. Prin hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins excepția de tardivitate formulată de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului Național de Securitate publică al IGP, ca neîntemeiată. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Sandu și s-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul reclamantului Sergiu Sandu suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 2 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică, iar în total suma de 2 500 de lei.

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 70, 85-97 recto-verso). La 18 aprilie 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă, Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Serghei Teleba, a declarat apel împotriva hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 75). La 20 aprilie 2022, Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a declarat apel împotriva hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 80, 81-82). Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de către Sergiu Sandu și de către Inspectoratul General al Poliției, fiind menținută hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.

138, 139-149 recto-verso). 3 În consolidarea soluțiilor sale, prima instanță și instanța de apel au reținut că, excepția de tardivitate formulată de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Securitate publică al IGP este neîntemeiată, or, având în vedere că hotărârea judecătorească prin care a fost anulată decizia agentului constatator de sancționare contravențională a reclamantului și prin care s-a încetat procesul contravențional a fost emisă la 07 noiembrie 2018, devenind irevocabilă la 05 decembrie 2018, termenul de înaintare acțiunii în justiție a început să curgă din data de 05 decembrie 2018. Respectiv, cererea de chemare în judecată depusă în data de 07 mai 2021 se consideră a fi în interiorul termenului legal stabilit la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1545/1998.

Referitor la temeinicia acțiunii, prima instanță și instanța de apel au notat că, anularea actelor ce au dus la sancționarea contravențională a reclamantului îi acordă dreptul de a pretinde la recuperarea prejudiciului prin prisma Legii nr. 1545/1998 în coroborare cu art. 384 din Codul contravențional. Astfel, prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia că este întemeiată și urmează a fi admisă pretenția cu privire la compensarea prejudiciului material sub formă de cheltuielilor pentru asistență juridică, onorariu achitat avocatului Dan Dogotari pentru cauza contravențională nr. 5- 654/2018, în mărime de 500 de lei, deoarece acesta este probat prin copia bonului de plată seria QL nr.162718 din 04 decembrie 2018 (f.d.

48), cheltuieli care au fost necesare și rezonabile. Prima instanță și instanța de apel au remarcat că subiect responsabil de repararea prejudiciului cauzat reclamantului Sergiu Sandu este Inspectoratul General al Poliției, or, intentarea procesului contravențional în privința reclamantului și sancționarea acestuia a fost efectuată de către agentul constatator al Inspectoratului Național de Securitate Publică, care face parte din structura Inspectoratului General al Poliției. Unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu cont trezorerial este Inspectoratul General de Poliție, care dispune de autonomie financiară și managerială, asigură gestionarea alocațiilor bugetare.

Respectiv, responsabil de despăgubirea reclamantului este anume Inspectoratului General al Poliției și nici de cum nu Inspectoratul Național de Securitate Publică, ultimul fiind în subordinea Inspectoratul General de Poliție, iar relațiile de subordonare reflectă numai transmiterea sarcinilor și raportarea modului de realizare a acestora pe poziție ierarhică, or, exercitarea controlului asupra respectării legislației de către efectivul subordonat, legalității acțiunilor lor în exercițiul atribuțiilor funcționale, în conformitate cu pct. 9 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General de Poliție, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, constituie atribuția anume Inspectoratului General al Poliției în domeniul organizării activității Poliției.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au menționat că, însăși pronunțarea unei hotărâri judecătorești irevocabile privind anularea deciziei de sancționare din 06 decembrie 2017, cu încetarea procesul contravențional din lipsa faptului contravenției, constituie prin sine o satisfacție echitabilă. Această 4 circumstanță impune soluția de respingere a pretenției reclamantului cu privire la repararea prejudiciului moral. La 05 decembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov, a depus prin intermediul poștei electronice recurs împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă integral acțiunea depusă de Sergiu Sandu, ca fiind neîntemeiată (f.d.

153, 154-159 recto-verso). În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de apel și în referința depusă asupra cererii de chemare în judecată, suplimentar invocând că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, precum și a săvârșit alte încălcări care au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii și a apreciat arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției a considerat că acțiunea înaintată de către Sergiu Sandu este neîntemeiată, deoarece reclamantul, contrar cerințelor instituite de prevederile art. 118 alin. (l) din Codul de procedură civilă, nu a făcut dovada suportării prejudiciilor pretinse. Așa, suma solicitată de către reclamant cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică suportate atât în cadrul cauzei contravenționale, cât și în prezenta cauză sunt nejustificate și nu au fost probate. La fel, neîntemeiată, nefondată, abuzivă și pur declarativă este și pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral suportat ca urmare a tragerii ilegale la răspundere contravențională, or, în acest sens nu au fost prezentate probe pertinente și concludente, care ar demonstra cauzarea acestor suferințe.

De asemenea, în opinia recurentului Inspectoratului General al Poliției, Sergiu Sandu nu poate pretinde de la pârâții Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică repararea prejudiciului material în mărime de 500 lei, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei cauzat în rezultatul atragerii ilegale la răspundere contravențională și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică în prezenta cauză, în condițiile în care aceștia nu sunt pârâții corespunzători, or, potrivit art. 5 alin. (l) din Legea nr. 1545/1998, organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

La 23 ianuarie 2023, Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, a depus prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și casarea parțială a hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care a fost respinsă cererea de chemare în judecată, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Sergiu Sandu (f.d. 181-188, 190). În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de apel și în cererea de chemare în judecată, 5 suplimentar invocând că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Recurentul Sergiu Sandu a considerat că, deși prima instanță și instanța de apel corect au determinat că, urmare а tragerii ilegale la răspundere contravențională, el este îndreptățit să beneficieze de repararea prejudiciului în temeiul Legii nr. 1545/1998, însă, în mod eronat au respins ca fiind neîntemeiată pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, fapt ce contravine art. 10 și art. 11 din Legea nr. 1545/1998 în coroborare cu art. 1423 din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01 martie 2019), art. 2036 alin. (1)-(3) și art. 2037 din Codul civil (în redacția în vigoare după 01 martie 2019). La 23 și 26 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces pentru notificare copiile recursurilor motivate declarate de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, explicându-le dreptul de a depune referințe.

Însă, până la examinarea admisibilității recursurilor, intimații nu au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recursuri. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 29 septembrie 2022. Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „cristian.adam@justice.md”, decizia motivată din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic participanților la proces la 29 noiembrie 2022 (f.d.

151). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererile de recurs au fost depuse la 05 decembrie 2022 și respectiv 23 ianuarie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor depuse de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, împotriva deciziei din 6 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs depuse de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat 7 probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurenții Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept 8 material sau a normelor de drept procedural și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, ca fiind inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Anastasia Fiodorov și de către Sergiu Sandu, reprezentat de avocatul Danu Dogotari, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Aliona Donos Oxana Parfeni 9