2rh-8/23 — privind anularea ordinului, restabilirea în funtie anterior detinută

Dosarul nr.2rh-8/2023 2-20047858-01-2rh-18012023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Tricolici) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, D. Mardari, V. Burduh, M. Pitic, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 13 septembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc Ghenadie Eremciuc Aliona Donos examinând cererea de revizuire declarată de Vitalie Șeptefraț, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Șeptefraț împotriva Societății pe Acțiuni Moldo-Rusă de tip deschis „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Dumitru Bicec cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respins recursul declarat de Vitalie Șeptefraț și menținută decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 05 mai 2020, Vitalie Șeptefraț a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldovagaz” cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la XX XXXXX XXXX, a încheiat cu SA „Moldovagaz” contractul individual de muncă nr. XX, în baza căruia, conform ordinului nr. XX-p din aceeași dată, a fost angajat în funcția de șef al Direcției livrări și desfacere gaze, începând cu XX XXXXX XXXX. A notat că, la XX XXXXX XXXX, între părți a fost semnat un acord adițional fără număr, la contractul individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX, în baza căruia a fost emis ordinul nr. XX-p, prin care conform noii structuri organizatorice, începând cu XX XXXXX XXXX, a fost transferat în funcția de șef al Direcției dezvoltare și exploatare a sistemului de gaze. Ulterior, la 31 mai 2013, având la bază cererea sa de demisie, conform art. 85 alin. (1) Codul muncii, a fost acceptată solicitarea sa privind eliberarea din funcția de șef al Direcției dezvoltare și exploatare a sistemului de gaze, iar, în acest sens, a fost emis ordinul nr. XXX-p din XX XXXXX XXXX.

A relevat că, la 03 iunie 2013, a încheiat cu SA „Moldovagaz” contractul individual de muncă nr. 14, în baza căruia, conform ordinului nr. XXX-p din XX XXXXX XXXX, a fost angajat în funcția de consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, pentru intervalul de timp cuprins între 03 iunie 2013 – 02 iunie 2014. La 01 aprilie 2014, a fost semnat acordul suplimentar nr. XX al contractului individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX, în baza căruia, după modificarea pct. 4 din partea I a contractului individual de muncă, a fost emis ordinul nr. XX-p din XX XXXXX XXXX, prin care a fost confirmat în aceeași funcție de consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, doar că pentru o perioadă de timp nedeterminată.

A afirmat că, la 12 martie 2016, pe perioada absenței lui Dumitru Bicec, conform ordinului nr. XX-p, deținând pentru o perioadă de timp nedeterminată funcția de consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, cu acordul său, începând cu XX XXXXX XXXX, i s-a atribuit și funcția de șef Direcție investiții și administrare patrimoniu. La 12 mai 2016, a semnat cu angajatorul acordul suplimentar nr. XX al contractului individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX, în baza căruia a fost emis ordinul nr. XX-p, prin care, începând cu 12 mai 2016, a fost transferat în funcția de șef Direcție investiții și administrare patrimoniu.

A mai notat că, la 09 februarie 2017, având ca temei ordinul Consiliului de Observatori nr. 0X din XX XXXXX XXXX, a încheiat cu SA „Moldovagaz” contractul individual de muncă nr. XX-CA, în baza căruia a fost învestit în funcția de membru al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz” pentru o perioadă de 3 ani și șef Direcție investiții și administrare patrimoniu. A punctat că, la 10 februarie 2020, în legătură cu expirarea termenului contractului de muncă nr. XX-CA din XX XXXXX XXXX, a fost semnat acordul suplimentar nr. 04 la contractul individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX, prin care, începând cu 10 februarie 2020, relațiile de muncă urmau în continuare să fie reglementate de prevederile contractului individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX, cu modificările și completările ulterioare.

A menționat că, la 05 martie 2020, unilateral, nemotivat și ilegal, de către președintele Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, în legătură cu reluarea activității lui Dumitru Bicec, la cererea ultimului, a fost emis ordinul nr. XX-p, prin care au fost încetate raporturile de muncă dintre dânsul și SA „Moldovagaz”. La 13 martie 2020 a depus o cerere prealabilă către SA „Moldovagaz”, însă, nu a primit răspuns din partea angajatorului.

A specificat că, revenirea lui Dumitru Bicec putea genera consecințe juridice față de dânsul doar în intervalul de timp cuprins între data de 12 martie 2016, când deținând la acel moment pentru o perioadă de timp nedeterminată funcția de consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, cu 2 acordul său, i s-a atribuit și funcția de șef Direcție investiții și administrare patrimoniu, și data de 12 mai 2016, când a fost transferat deja definitiv și necondiționat în funcția de șef Direcție investiții și administrare patrimoniu, iar, în acest context, relațiile sale de serviciu erau generate de prevederile contractului individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX, care prevăd expres în capitolul IV, alin. (1) pct. c) că, încetarea raporturilor juridice la inițiativa angajatorului poate avea loc doar în condițiile art. 86 din Codul muncii.

Astfel, a remarcat că în ordinul contestat se face referire la conținutul art. 83 alin. (3) din Codul muncii, care prevede că, contractul individual de muncă pe durată determinată încheiat pentru perioada îndeplinirii obligațiilor de muncă ale salariatului al cărui contract individual de muncă este suspendat sau care se află în concediul respectiv (art. 55 lit. a)) încetează în ziua reîntoarcerii acestui salariat la lucru. Însă, la data emiterii ordinului din 05 martie 2020, raporturile de muncă dintre SA „Moldovagaz” și dânsul erau reglementate nu de un contract individual de muncă pe durată determinată, ci de un contract individual de muncă pe durată nedeterminată, fapt confirmat prin pct. 3, capitolul I al contractului individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX.

A susținut că, raporturile de muncă cu dânsul au fost încetate ilegal, astfel urmează a fi restabilit în funcția deținută anterior, cu repararea prejudiciului material și moral cauzat de angajator, conform art. 90, 329 și 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii. A solicitat anularea ordinului nr. XX-p din XX XXXXX XXXX emis de președintele Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, restabilirea în funcția anterior deținută de șef Direcție investiții și administrare patrimoniu, încasarea din contul SA „Moldovagaz” în beneficiul său a salariului pentru absența forțată de la muncă, începând cu 05 martie 2020, repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 16 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Dumitru Bicec. Prin hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Șeptefraț împotriva Societății pe Acțiuni Moldo-Rusă de tip deschis „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Dumitru Bicec cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.176, 178/187, Vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 13 decembrie 2021, Vitalie Șeptefraț și reprezentantul său, avocatul Corneliu Pleșca, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea. Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, din lipsă de temei, apelul declarat de către avocatul Corneliu Pleșca, în interesele apelantului Vitalie Șeptefraț, și s-a menținut hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 5, 6/19, Vol.II). 3 La 20 iulie 2022 și la 03 august 2022, Vitalie Șeptefraț a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.

23/40, Vol.II). Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Vitalie Șeptefraț. S-a menținut decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 63/76, Vol.II) La 18 ianuarie 2023, Vitalie Șeptefraț a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, casarea deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de revizuire, a indicat că se impune revizuirea deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, deoarece instanțele judecătorești au desconsiderat circumstanțele derulate începând cu momentul încheierii contractului individual de muncă nr. XX din XX XXXXX XXXX, până la emiterea ordinului nr. XX-p din XX XXXXX XXXX, prin care au fost încetate raporturile de muncă dintre dânsul și SA „Moldovagaz”.

A invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, indicând drept circumstanță nou descoperită faptul că, la caz, analizând originalele înscrisurilor anexate la dosar si contrapunându-le cu concluziile instanțelor de judecată, a observat că acestea în mod eronat au constatat că Vitalie Șaptefraț ar fi exercitat funcția temporar vacantă de șef Direcție investiții si administrare a patrimoniului, fiind transferat într-o funcție pentru o perioada determinată, până la reluarea activității de muncă de către Dumitru Bicec, însă probatoriul demonstrează contrariul, aceste circumstanțe noi au devenit cunoscute recent, imediat după ce a contrapus motivația instanței de recurs cu probele în original.

La 27 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat, pentru cunoștință, în adresa intimaților Societatea pe Acțiuni Moldo-Rusă de tip deschis „Moldovagaz” și lui Dumitru Bicec copia cererii de revizuiri depusă de Vitalie Șaptefraț împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție (f.d.86, Vol.II). Prin referința depusă la 27 februarie 2023, Societatea pe Acțiuni Moldo-Rusă de tip deschis „Moldovagaz” a solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Vitalie Șeptefraț împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, ca fiind inadmisibilă (f.d.97/102, Vol.II) În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu temeiul de revizuire prevăzut de art. 449 din Codul procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. 4 În conformitate cu art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Conform prevederilor art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.

În corespundere cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Potrivit prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. Completul de judecată reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente. Din conținutul cererii de revizuire depusă de Vitalie Șeptefraț, rezultă că revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuenților, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Important este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că, nu 5 orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În speță, revizuentul Vitalie Șeptefraț, în susținerea cererii de revizuire a invocat că, analizând originalele înscrisurilor anexate la dosar si contrapunându-le cu concluziile instanțelor de judecată, a observat că acestea în mod eronat au constatat că ar fi exercitat funcția temporar vacantă de șef Direcție investiții si administrare a patrimoniului, fiind transferat într-o funcție pentru o perioada determinată, până la reluarea activității de muncă de către Dumitru Bicec, deoarece probatoriul demonstrează contrariul, aceste circumstanțe noi au devenit cunoscute recent, imediat după ce a contrapus motivația instanței de recurs cu probele în original.

Completul de judecată reiterează că, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, circumstanțele nou descoperite sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, circumstanțele invocate în cererea de revizuire, depusă de Vitalie Șeptefraț, nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă. Completul de judecată menționează că, admiterea revizuirii în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În aceiași ordine de idei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa (cauza Eugenia și Doina Duca contra Moldovei) a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele redate și având în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

6 În conformitate cu art. 269-270, art. 449, art. 453 alin. (1) lit. a), alin. (3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vitalie Șeptefraț, împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Șeptefraț împotriva Societății pe Acțiuni Moldo-Rusă de tip deschis „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Dumitru Bicec cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc Ghenadie Eremciuc Aliona Donos 7