2ra-499/23 — anularea interdictiilor si ridicarea sechestrului

Dosarul nr. 2ra-499/23 2-20034041-01-2ra-04042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Pascari) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, A. Braga, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 13 septembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Aliona Donos Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cosnicean Raisa împotriva lui Britvin Vladimir, Plăcintă Iurie, Ministerul Finanțelor, intervenienți accesorii executorii judecătorești Bănărescu Anatolie și Caduc Maria, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea interdicțiilor și ridicarea sechestrului de pe bunul imobil, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul declarat de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel și s-a menținut hotărârea din 07 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La data de 10 martie 2020, Cosnicean Raisa a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Britvin Vladimir, Plăcintă Iurie, Ministerul Finanțelor, intervenienți accesorii executorii judecătorești Bănărescu Anatolie și Caduc Maria, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea interdicțiilor și ridicarea sechestrului de pe bunul imobil (f.d.

4-8 vol. II). În motivarea acțiunii a invocat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 23 noiembrie 2012, a cumpărat de la Britvin Vladimir, bunul imobil constituit din: încăpere nelocativă - garajul xxx, cu suprafața de 37,90 m.p., inclusiv suprafața subsolului de 5,0 m.p., cu numărul cadastral xxx. Iar, conform pct. 3.1 al contractului, reclamanta a achitat lui Britvin Vladimir suma de 45128 lei, transmisă integral până la momentul semnării contractului. Reclamanta a relevat că, potrivit pct. 4.3.

din contractul de vânzare-cumpărare nr. 7661 din 23 noiembrie 2012, se denotă faptul că în baza extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil supus înstrăinării la data de 21 noiembrie 2012 a fost liber de orice drepturi reale sau sarcini, nu a fost contractat sau promis de a fi contractat altei persoane inclusiv în locațiune, nu a fost grevat cu ipotecă, nu a fost sechestrat și nu a fost aplicată interdicția a dreptului de posesiune, folosire sau 1 administrare, nu a făcut obiectul vreunui litigiu și nu a existat nici o persoană care să aibă careva drept preferențial. Reclamanta a invocat că, fiind cumpărător de bună-credință a bunului imobil nominalizat, urma să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare la organul cadastral teritorial, întru dobândirea dreptului de proprietate asupra încăperii procurate.

Însă, după încheierea contractului a plecat la muncă peste hotare, considerent din care nu a avut posibilitatea de a-și înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil vizat. Respectiv, când a intenționat să înregistreze dreptul de proprietate asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, a constatat că IP „Agenția Servicii Publice” a aplicat sechestru pe bunul imobil procurat, în baza încheierii nr. 056-S-125/18 din 06 iunie 2018 emisă de executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie și încheierii nr. 081- 522/2016 din 23 mai 2016 emisă de executorul judecătoresc Caduc Maria.

Reclamanta a comunicat că în vederea exercitării și înregistrării dreptului său de proprietate asupra bunului imobil, s-a adresat la data de 04 martie 2020, executorilor judecătorești Bănărescu Anatolie și Caduc Maria cu cerere de ridicare a sechestrului, care urmau să anuleze toate interdicțiile aplicate față de imobilul procurat, deoarece au fost aplicate ulterior încheierii contractului de vânzare- cumpărare din 23 noiembrie 2012. Or, la momentul aplicării interdicțiilor și sechestrelor ea era prezumată ca fiind proprietar al acestui bun imobil.

Prin urmare, reclamanta a solicitat anularea interdicțiilor și ridicarea sechestrelor aplicate prin încheierea nr. 056-S-125/18 din 06 iunie 2018 emisă de executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie și încheierea nr. 081-522/2016 din 23 mai 2016 emisă de executorul judecătoresc Caduc Maria, asupra bunului imobil constituit din: încăpere nelocativă - garajul xxxx, cu suprafața de 37,90 m.p., inclusiv suprafața subsolului de 5,0 m.p., cu numărul cadastral 0100120.138.24.091. Prin hotărârea din 07 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Cosnicean Raisa către Britvin Vladimir, Plăcintă Iurie, Ministerul Finanțelor, intervenienți accesorii executorii judecătorești Bănărescu Anatolie și Caduc Maria, I.P.

”Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea interdicțiilor și ridicarea sechestrului aplicat prin încheierea nr.056-S125/18 din 06 iunie 2018 emisă de executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie și încheierea nr. 081-522/2016 din 23 mai 2016 emisă de executorul judecătoresc Caduc Maria, de pe bunul imobil constituit din: încăpere nelocativă xxx, cu numărul cadastral xxx, ca neîntemeiată (f.d. 62, 73-84 vol. II). La 12 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel, a declarat apel împotriva hotărârii din 07 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 86-87 vol. II). Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de avocatul Aurel Lefter, în interesele Raisei Cosnicean, și s-a menținut hotărârea din 07 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.

142-153 vol. II). Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, actele cauzei certifică faptul că, la 12 decembrie 2014, a fost eliberat titlul executoriu nr.2- 5642/2010 emis în temeiul hotărârii din 01 noiembrie 2011 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, prin care s-a dispus încasarea de la Britvin Vladimir în beneficiul lui Plăcintă Iurie costul apartamentului xxx în mărime de 9200 dolari SUA, sau echivalentul în valută 2 națională în momentul executării hotărârii și diferența de cost în mărime de 17000 euro, sau echivalentul în valută națională, la momentul executării hotărârii imediat ce lui Britvin Vladimir îi va fi restituit apartamentul xxx.

Instanța de apel a reținut că la data de 23 noiembrie 2012, notarul Florea Adelina a autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr.7662 încheiat între Britvin Vladimir, în calitate de vânzător și Cosnicean Raisa, în calitate de cumpărător, în privința bunului imobil încăpere nelocativă – xxx cu suprafața totală de 37,90 m.p., inclusiv suprafața subsolului 5,0 m.p cu nr. cadastral xxx. La data de 23 mai 2016, executorul judecătoresc Caduc Maria a primit spre executare documentul executoriu nr.2-5642/2010, iar prin încheierea executorului judecătoresc Caduc Maria nr. 081-522/16 din 23 mai 2016 a fost dispusă aplicarea măsurilor de asigurare a executării în privința bunurilor debitorului Britvin Vladimir.

Respectiv, din răspunsul ÎS „Cadastru” din 25 mai 2016, la solicitarea executorului judecătoresc Caduc Maria a fost aplicat sechestru pe bunul imobil în litigiu. Iar, la 22 iunie 2016, Cosnicean Raisa a înaintat executorului judecătoresc Caduc Maria cererea prin care a informat-o despre procurarea bunului imobil și a solicitat ridicarea sechestrului aplicat. De asemenea, instanța de apel a reținut faptul că, la 27 noiembrie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a emis încheierea prin care a fost respinsă ca fiind nefondată contestația privind anularea încheierii executorului judecătoresc nr. 081-522/16 din 23 mai 2016 cu anularea măsurilor asiguratorii stabilite în încheiere.

Iar, Serviciul Fiscal de Stat la 19 martie 2018, a emis hotărârea prin care s-a hotărât executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului Britvin Vladimir în sumă de 119398,97 lei, respectiv prin încheierea executorului judecătoresc Gosic Andrei nr. 056-S125/2018 din 06 iunie 2018 a fost dispusă aplicarea măsurilor de asigurare a executării în privința bunurilor debitorului Britvin Vladimir. Totodată, prin actul de preluare a executării documentului executoriu din 30 iulie 2018, executorul judecătoresc Bănărescu Anatolie a preluat de la executorul judecătoresc Gosic Andrei executarea documentului executoriu nominalizat.

De asemenea, la 03 martie 2020, avocatul Lefter Aurel în interesele Raisei Cosnicean a înaintat executorului judecătoresc Bănărescu Anatolie cererea prin care a solicitat ridicarea sechestrului aplicat în baza încheierii din 06 iunie 2018. Instanța de apel a conchis că, în cadrul examinării litigiului, s-a stabilit cu certitudine că executorii judecătorești au aplicat sechestru pe bunul imobil, anterior înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, iar acest fapt denotă că sechestrul a fost aplicat asupra bunului imobil ce aparținea cu drept de proprietate lui Britvin Vladimir. Or, bunul imobil a fost vândut în anul 2012, sechestrul fiind aplicat în anul 2016, iar reclamanta timp de 4 ani nu a și-a valorificat dreptul de a înregistra dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

Mai mult, Cosnicean Raisa prin semnarea și autentificarea notarială a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, fără înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile, nu a dobândit dreptul de proprietate. Instanța de apel a reținut că, Cosnicean Raisa nu are temei legal să solicite ridicarea sechestrului aplicat, deoarece la caz nu sunt aplicabile prevederile art. 164 alin. (1) Cod de executare, or, ultima nu deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil în litigiu, deși între Britvin Vladimir și Cosnicean Raisa, a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare, totuși, dreptul de proprietate este valabil doar în 3 condițiile înregistrării acestuia în Registrul bunurilor imobile, conform prevederilor legislației în vigoare.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a respins ca neîntemeiate afirmațiile expuse în cererea de apel depusă de avocatul Aurel Lefter, în interesele Raisei Cosnicean, referitor la faptul că sechestrul de pe bunul imobil menționat supra limitează dreptul de proprietate al persoanei fizice Cosnicean Raisa, or, sechestrul a fost aplicat asupra bunului imobil ce aparținea cu drept de proprietate lui Britvin Vladimir, iar executorii judecătorești au aplicat sechestru pe bunul imobil, anterior înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

De asemenea, instanța de apel a considerat irelevante afirmațiile precum că Cosnicean Raisa după încheierea contractului de vânzare-cumpărare a plecat la lucru peste hotare, considerent din care nu a avut posibilitatea de a-și înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil vizat, or, Raisa Cosnicean nu a prezentat probe care să demonstreze plecarea acesteia peste hotare în perioada 23 noiembrie 2012 – 23 mai 2016, sau alte probe care să confirme imposibilitatea acesteia de a înregistra dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

Instanța de apel a respins și argumentele precum că, la momentul aplicării interdicțiilor și sechestrelor Cosnicean Raisa era prezumată ca fiind proprietar al acestui bun imobil, deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar soluția primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor în conformitate cu art.130 Codul de procedură civilă și respectării prevederilor art.121, art.122 Codul de procedură civilă. La 09 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d.

159-164 vol. II). În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în judecată, recurenta a menționat că concluzia instanței de judecată despre faptul că Britvin Vladimir cunoștea despre hotărârea din 01 noiembrie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, nu condiționa interdicția de a înstrăina bunul imobil proprietate privată. Mai mult, hotărârea nominalizată a devenit irevocabilă după semnarea contractului de vânzare-cumpărare din 23 noiembrie 2012. Totodată, recurenta a notat că debitorul Britvin Vladimir dispune și de alte bunuri imobile care pot fi urmărite în contul stingerii datoriilor acumulate, însă executorii judecătorești din motive neclare nu întreprind acțiuni de executare silită în scopul executării documentelor executorii.

Curtea Supremă de Justiție, la 05 aprilie 2023, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizele de recepție, anexate la materialele dosarului (f.d. 165, 167-173 vol. II). Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 4 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel, urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel. Iar, potrivit art. 429 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, nu pot fi atacate cu recurs deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs. Potrivit art. 164 alin. (4) din Codul de executare, acțiunea de ridicare a sechestrului depusă de terți se examinează în procedură contencioasă în condițiile Codului de procedură civilă. Hotărîrea judecătorească poate fi contestată cu apel.

Decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă de la pronunțare. Conform art. 433 lit. a1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5). În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în speță, criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, iar actul judecătoresc contestat nu se supune recursului potrivit legii. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și 5 irevocabilă de la pronunțare, în temeiul prevederilor art. 164 alin. (4) din Codul de executare.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel. Având în vedere cele expuse mai sus, și anume faptul că, recursul declarat de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că drept urmare, acesta este inadmisibil. În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cosnicean Raisa, reprezentată de avocatul Lefter Aurel.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Aliona Donos Ion Malanciuc 6