2ra-450/23 — partajarea proprietatii in devalmasie

Dosarul nr. 2ra-450/23 2-17064932-01-2ra-22032023 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (S. Bucur) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 06 septembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Sîrbu Natalia, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Natalia împotriva lui Bagrin Alexandru privind partajarea proprietății în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La data de 25 august 2017, Sîrbu Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bagrin Alexandru privind partajarea proprietății în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.

2-6 vol. I). În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 04 septembrie 2011 între Sîrbu Natalia și Bagrin Alexandru a fost încheiată căsătoria, înregistrată la Oficiul Stării Civile Florești, iar la data de 11 decembrie 2015 căsătoria a fost desfăcută de comun acord la Oficiul Stare Civilă Florești, fapt confirmat prin certificatul de divorț eliberat la 11 decembrie 2015. Reclamanta a menționat că, pe parcursul căsătoriei soții au contribuit în egală măsură la majorarea patrimoniului familiei.

Prin urmare, din mijloacele financiare câștigate au achitat suma de 160160 lei, pentru procurarea unui apartament amplasat în xxx, conform contractului de investiții din 30 septembrie 2011, fapt confirmat prin chitanțele cu nr.54 și 59 din 15 septembrie 2011 și respectiv 30 septembrie 2011. De asemenea, reclamanta a indicat că în baza deciziei nr. 10/21 din 11 noiembrie 2011, emisă de Consiliul orășenesc Florești, pârâtului i-a fost atribuit pentru construcția unei case, un lot de teren cu suprafața de 0,07 ha, amplasat în xxxx. Conform informației din Registrul bunurilor imobile, valoarea estimată a acestuia fiind de 19170 lei. Reclamanta a comunicat că după înregistrarea căsătoriei, Bagrin Alexandru a plecat la muncă peste hotare, iar reclamanta a rămas în Republica Moldova, fiind ocupată cu gospodăria casnică și totodată fiind angajată în câmpul muncii.

Astfel, 1 salariul lui Bagrin Alexandru era transferat pe un cont bancar, astfel în luna iunie 2015, soldul final al contului constituia 23212,16 dolari SUA. Reclamanta a notat că, până la desfacerea căsătoriei, soții au convenit în mod verbal de a împărți în egală măsură bunurile dobândite în perioada căsătoriei, însă după desfacerea căsătoriei pârâtul a refuzat categoric de a împărți careva bunuri, astfel fiind necesară împărțirea proprietății în devălmășie prin intermediul instanței de judecată.

Reclamanta Sîrbu Natalia a solicitat împărțirea proprietate în devălmășie și determinarea cotelor-părți a bunului imobil cu numărul cadastral 4501205.261 (teren), amplasat în xxxx; împărțirea în părți egale a mijloacelor financiare de pe contul bancar al pârâtului Alexandru Bagrin; încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 80080 lei, ceea ce constituie 50% din suma achitată pentru procurarea apartamentului xxxx și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 10 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cauza civilă a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (f.d.

122-123 vol. I). Prin încheierea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, examinarea cauzei a fost suspendată, dosarul civil fiind înaintat Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență jurisdicțională (f.d.128 vol. I) Respectiv, prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a constatat competența Judecătoriei Soroca, sediul Florești, la judecarea prezentei cauze (f.d.137- 140 vol. I). La data de 30 iunie 2021, Sîrbu Natalia a depus cerere de renunț la pretenția cu privire la determinarea cotelor-părți a bunului imobil, cu numărul cadastral 4501205.261 (teren), amplasat în xxx (f.d. 54 vol. II) Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-a admis renunțul reclamantei Natalia Sîrbu la pretenția cu privire la determinarea cotelor-părți a bunului imobil, cu numărul cadastral xxxx, cu încetarea procesului civil în partea pretenției menționate (f.d.

61 vol. II). Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Natalia împotriva lui Bagrin Alexandru privind partajarea proprietății în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul Sîrbu Natalia în beneficiul lui Bagrin Alexandru cheltuielile de judecată, ce constau din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 lei și cheltuielile de transport în mărime de 1125,53 lei (f.d. 62, 65-67 vol. II). La 30 iunie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă, Sîrbu Natalia a declarat apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești (f.d.

64 vol. II). Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Sîrbu Natalia și s-a menținut fără modificări hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești. S-a încasat din contul Sîrbu Natalia în beneficiul lui Bagrin Alexandru suma de 8350 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în instanța de apel (f.d. 160-167 vol. II).

2 Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că litigiului dedus judecății îi sunt aplicabile dispozițiile Codului civil, în versiunea de până la 01 martie 2019, or, raportul juridic între părți a fost inițiat sub guvernarea Codului civil de până la modernizare, deoarece cererea de chemare în judecată a fost înaintată la data de 25 august 2017. Instanța de apel a menționat că apelanta-reclamantă Sîrbu Natalia a solicitat partajarea mijloacelor bănești de pe conturile bancare ale intimatului Bagrin Alexandru și încasarea ½ cotă-parte a mijloacelor bănești achitate pentru un bun imobil.

În context, instanța de apel a reținut că Sîrbu Natalia și Bagrin Alexandru au încheiat căsătoria la data de 04 septembrie 2011, care ulterior a fost desfăcută la 11 decembrie 2015. Totodată, la 30 septembrie 2011 între Bagrin Alexandru și SRL „Altranscon-Grup” a fost încheiat contractul de investiții în construcție nr.8782, autentificat la notarul Tatiana Ungureanu, notat în Registrul bunurilor imobile la 20 noiembrie 2012. Obiectul contractului nominalizat îl constituie – construcția apartamentului xxx care face parte din blocul locativ, situat pe adresa: xxxx. Costul apartamentului este de 10000 euro. Totodată, la 15 septembrie 2011 și respectiv la 30 septembrie 2011 s-a încasat de la Bagrin Alexandru în beneficiul SRL „Altranscon-Grup” plata pentru procurarea apartamentului în mărime de 160160 lei, fapt confirmat prin dispozițiile de încasare nr. 54 și nr. 59. Instanța de apel a notat că, prin hotărârea din 07 mai 2014 a Judecătoriei sect.

Ciocana, mun. Chișinău a fost admisă acțiunea reclamantului Bagrin Alexandru și s- a rezolvit contractul de investiții nominalizat supra și s-a încasat de la SRL „Altranscon-Grup” în beneficiul lui Bagrin Alexandru dobânda de întârziere în sumă de 30040 lei, calculată pe perioada 01 ianuarie 2013-01 februarie 2014 și cheltuielile de judecată în sumă de 3401 lei, iar în total suma de 33441 lei. Iar, prin hotărârea din 08 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Altranscon-Grup”. Instanța de apel a indicat că, în conformitate cu extrasul din Tabelul definitiv al creanțelor debitorului SRL „Altranscon-Grup”, intimatul Alexandru Bagrin a fost recunoscut creditor de rangul V cu creanța de 188929 lei și de rangul VI – cu creanța de 36320 lei.

Însă, nici în instanța de fond nici în cea de apel nu s-au prezentat probe care ar demonstra faptul că, suma de 160160 lei, achitată în contul SRL „Altranscon- Grup” în temeiul contractului de investiții în construcție din 30 septembrie 2011, a fost returnată lui Alexandru Bagrin, ce ar servi temei de obligarea ultimului la plata Nataliei Sîrbu a sumei de 80080 lei. Totodată, instanța de apel a menționat că este cert faptul că cuantumul sumei date a fost validată cu statut de creanță, prin urmare Sîrbu Natalia e îndreptățită să solicite partajarea creanțelor lui Bagrin Alexandru, validate în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de SRL „AltransconGrup”, ceea ce de fapt și de jure nu s-a solicitat.

În cadrul instanței de apel, reprezentantul apelantei Natalia Sîrbu, avocatul Domente Marin a solicitat partajarea creanțelor, fapt ce nu se admite potrivit prevederilor art. 372 alin.3 Cod de procedură civilă. Cu referire la pretenția privind împărțirea mijloacelor financiare aflate în contul bancar a lui Alexandru Bagrin, în special a sumei de 23212,16 dolari SUA, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată.

Astfel, Sîrbu Natalia susține că, în perioada 3 martie 2014 – iunie 2015, Bagrin Alexandru a activat în cadrul companiei „Casco Petroleum Middle East Limited” ce desfășoară activitatea în regiunea Kurdistan, Irak, în funcție de maistru mecanic, cu salariu de funcție lunar în jur de 2000 dolari SUA, prezentând copiile calculelor salariului pentru perioada martie 2014 – iunie 2015. Instanța de apel a reținut că înscrisurile menționate sunt niște copii-calcule care nu identifică instituția bancară, numărul contului, și nu conțin careva semnături sau ștampile ale reprezentanților/instituțiilor bancare precum și a companiei „Casco Petroleum Middle East Limited”, probe ce ar confirma cu certitudine că intimatul Bagrin Alexandru a fost angajat și a beneficiat de salariu la această companie.

Mai mult, reieșind din informațiile prezentate de către BC „Moldindconbank” SA, BC „Banca Socială” SA, BC „Victoria Bank” SA, SA „Banca de Finanțe și Comerț”, BC „Energbank” SA se atestă faptul că intimatul nu a deținut conturi și nu a beneficiat/efectuat transferuri prin intermediul acestor instituții bancare. Totodată, Bagrin Alexandru deținea la BC „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA cont de card, deschis la 04 septembrie 2011, cu soldul la data de 11 decembrie 2015 de 8,46 lei.

Potrivit extrasului de cont pentru perioada 23 octombrie 2012-16 octombrie 2015 transferuri internaționale nu sunt; contul a fost alimentat la 27 decembrie 2012 cu suma de 1144,54 lei; la 07 februarie 2013 cu suma de 1147,34 lei; la 07 martie 2013 cu suma de 2294,68 lei, retrase în timpul căsătoriei, ultima fiind la 12 februarie 2013. Potrivit informației nr.10011/249 din 18 septembrie 2019, intimatul Bagrin Alexandru avea deschise la BC „Moldova-Agroindbank” 4 conturi bancare și numai pe contul bancar xxxx s-au înregistrat rulaje ale mijloacelor bănești, ultimele sume fiind ridicate la 05 noiembrie 2014, în timpul căsătoriei părților, iar la momentul desfacerii căsătorii pe contul bancar fiind 0,00 lei.

Prin urmare, instanța de apel nu a constatat existența mijloacelor financiare pe conturile intimatului la data desfacerii căsătoriei, 11 decembrie 2015, ce urmau a fi partajate între foștii soți. Suplimentar, apelanta-reclamanta a prezentat informația, potrivit căreia Alexandru Bagrin a activat în cadrul companiei „Casco Petroleum Middle East Limited”, în perioada martie 2014-23 iunie 2015, în funcție de maistru mecanic echipament petrolier, cu salariu de funcție lunar în mărime de 2200 dolari plus diurne în mărime de 15 dolari SUA, pentru fiecare zi aflată pe teritoriul regiunii Kurdistan, Irak. În aceiași informație se menționează că, pentru munca prestată în perioada martie 2014 - 23 iunie 2015, compania „Casco Petroleum Middle East Limited”, datorează cet.

Bagrin Alexandru la moment suma de 23212,16 dolari, care vor fi achitați imediat ce va permite situația financiară a companiei. Instanța de apel a notat că, informația dată nu urmează a fi reținută drept probă pertinentă, deoarece a fost eliberată și contrasemnată de avocatul Vitalie Malai, pretins a fi reprezentantul companiei „Casco Petroleum Middle East Limited”, însă o astfel de procură ce ar atesta împuternicirile conferite de compania menționată, nu s-a prezentat instanței. Iar, cu referire la procura anexată la dosar, este de menționat că aceasta este valabilă până la 27 februarie 2019. Cu referire la compensarea cheltuielilor de judecată solicitate de către reprezentantul intimatului Alexandru Bagrin, avocatul Alexei Kebeș, instanța de 4 apel a indicat că acțiunea înaintată de Natalia Sîrbu este neîntemeiată, prima instanță dispunând inclusiv respingerea capătului de cerere privind compensarea cheltuielilor de judecată.

Totodată, corect a dispus încasarea de la Sîrbu Natalia în beneficiul lui Bagrin Alexandru a cheltuielilor de judecată ce constau din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6 000 lei și cheltuieli pentru transport în mărime de 1125,35 lei.

Instanța de apel a admis în parte cerința intimatului Bagrin Alexandru de încasare a cheltuielilor judiciare suportate în cadrul instanței de apel: cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 3500 lei conform bonului de plată XL nr. 323292 din 25 octombrie 2022 și suma de 4850 lei, ce constituie cheltuieli suportate pentru transport pentru deplasarea la 3 ședințe de judecată la Curtea de Apel Bălți potrivit bonurilor de plată din 14 iunie 2022; din 13 septembrie 2022 și 25 octombrie 2022. La 03 martie 2023, Sîrbu Natalia, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii depuse (f.d.

174-180 vol. II). În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în judecată, recurenta a menționat că instanța de apel a interpretat solicitările reclamantei-recurente, precum că a cerut partajarea mijloacelor bănești de pe conturile bancare ale intimatului Alexandru Bagrin și încasarea 1/2 cotă-parte a mijloacelor bănești achitate pentru un bun imobil, fapt ce afectează grav limitele judecării apelului, precum și principiul disponibilității părților, or aceasta a solicitat încasarea a 50% din suma plătită pentru procurarea bunului imobil, în mărime de 80080 lei și împărțirea sumelor primite de către Bagrin Alexandru în timpul căsătoriei în mărime de 23212,16 dolari SUA, adică 11606,08 dolari SUA.

Recurenta a invocat că referitor la solicitarea de încasare de la Bagrin Alexandru a 50% din suma obținută de ultimul în timpul căsătoriei în mărime de 23212,16 dolari SUA, instanța de apel a preluat textul din hotărârea instanței de fond, fără să se expună asupra următoarelor circumstanțe. Recurenta a comunicat că în instanța de apel a fost prezentată repetat procura emisă de către compania „Casco Petroleum Middle East Limited”, care prelungește împuternicirile avocatului Malai Vitalie, care a fost vizualizată de instanța de apel în ședința de judecată, precum și i s-a dat citire, fapt ce se confirmă prin înregistrarea audio a ședinței de judecată.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare nu au combătut înscrisul prezentat, potrivit căreia Bagrin Alexandru a activat în cadrul companiei „Casco Petroleum Middle East Limited” , în perioada martie 2014-23 iunie 2015, în funcție de maistru mecanic echipament petrolier, cu salariu de funcție lunar în mărime de 2200 dolari SUA plus diurne în mărime de 15 dolari SUA, pentru fiecare zi aflată pe teritoriul regiunii Kurdistan, Irak, iar, pentru munca prestată în perioada martie 2014 - 23 iunie 2015, compania „Casco Petroleum Middle East Limited” , datorează lui Bagrin Alexandru suma de 23212, 16 dolari SUA, care vor fi achitați imediat ce va permite situația financiară a companiei. Recurenta a specificat că, instanța de apel eronat de cele examinate în ședință publică și contrar circumstanțelor de fapt, indică o astfel de procură ce ar atesta împuternicirile conferite de compania „Casco Petroleum Middle East Limited” avocatului Vitalie Malai, nu s-a prezentat.

5 Cu referire la solicitarea privind încasarea a 50% din suma plătită pentru procurarea bunului imobil xxxx, în mărime de 80080 lei, recurenta a invocat că instanța de apel eronat a concluzionat că nu s-a solicitat partajarea creanțelor, deși avocatul Domente Marin a solicitat acest lucru. Recurenta a remarcat că instanțele ierarhic inferioare, prin condiționarea restituirii sumei de către SRL „Altranscon-Grup”, îngrădesc dreptul recurentei, făcând imposibilă pentru ultima să obțină suma care i se cuvine, pornind de la raționamentul că recurenta nu este validată în calitate de creditor, pe când intimatul, fiind validat în calitate de creditor a SRL „Altranscon-Grup”, deține dreptul de încasare a sumei integral.

Prin raționamentele sale, instanțele au creat condițiile de îmbogățire fară just temei a lui Bagrin Alexandru cu suma de 80080 lei. Cu referire la încasarea din contul lui Sîrbu Natalia, a cheltuielilor de judecare a cauzei, recurenta a notat că cele stabilite de instanța de apel contravin pct. 211 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 28 iunie 2004 cu privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauze civile, or instanța de apel s-a rezumat doar la prezenta bonurilor de plată. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 25 octombrie 2022. La 05 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată în adresa participanților la proces, inclusiv recurentei și reprezentantului acesteia, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 168 vol. II). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de Sîrbu Natalia, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, la 03 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 23 martie 2023, a expediat în adresa lui Bagrin Alexandru, copia recursului declarat de Sîrbu Natalia, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 190 vol. II). Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția 6 temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de recursului declarat de Sîrbu Natalia, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, 7 p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Sîrbu Natalia, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sîrbu Natalia, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 8