2ra-1776/22 — constatarea faptului incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil a documentului executoriu, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil a documentului executoriu, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1776/22 — constatarea faptului incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil a documentului executoriu, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-1776/22
2-21006784-01-2ra-21122022
Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: S. Dimitriu
Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Guzun, V. Sîrbu, O. Cojocaru
ÎNCHEIERE
23 august 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Serghei Mocanu în
numele și interesele Olesei Balaban,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea
Balaban împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți
accesorii executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, Primăria Chișinău și Consiliul
municipal Chișinău, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a documentului executoriu, repararea prejudiciului
material și moral cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 18 ianuarie 2021, Balaban Olesea, prin intermediul avocatului Mocanu
Serghei, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției,
solicitând constatarea încălcării dreptului reclamantei la executarea în termen
rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-2742/2008 din 20 octombrie
2008 pentru perioada 13 decembrie 2013-14 ianuarie 2021; încasarea din contul
bugetului de stat, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 17 000 euro și cu titlu
de prejudiciu moral a sumei de 10 000 euro; încasarea din contul bugetului de stat
în beneficiul reclamantei a cheltuielilor de asistență juridică în sumă 5 000 lei.
În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 16 iunie 2008, Balaban Olesea s-a
adresat Curții de Apel Chișinău ca instanță de contencios administrativ, cu acțiune
împotriva Consiliului municipal Chișinău prin care a solicitat a recunoașterea
ilegalității refuzului nr. B1519/08 din 22 mai 2008 și a obliga să-i acorde peste
rând spațiu locativ în mun. Chișinău.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-2742/2008 din 20 octombrie
2008, s-a admis acțiunea Olesei Balaban, s-a recunoscut ilegal refuzul nr. B-
1519/08 din 22 mai 2008 și s-a obligat Consiliul municipal Chișinău să emită actul
administrativ solicitat, decizia privind atribuirea Olesei Balaban a spațiului locativ
peste rând conform normelor stabilite de art. 42 din Codul cu privire la locuințe.
1
La 4 noiembrie 2008 hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-2742/2008 din
20 octombrie 2008 a intrat în vigoare, iar în termenul prevăzut de art. 32 alin. (2)
din Legea nr. 793 din 10 februarie 2000, Consiliul municipal Chișinău nu a
executat benevol hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-2742/2008 din 20
octombrie 2008.
Ca urmare, la data de 22 aprilie 2009, hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-
2742/2008 din 20 octombrie 2008 a fost depusă spre executare silită Oficiului de
Executare Centru al DE al MJ RM.
A evidențiat că până la moment hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-
2742/2008 din 20 octombrie 2008 nu este executată, deși în perioada de
neexecutare Consiliul municipal Chișinău a atribuit mai multe spații locative altor
persoane.
A remarcat că la data de 15 august 2011, Olesea Balaban s-a adresat în
Judecătoria sectorului Râșcani, mun. Chișinău cu o cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Finanțelor privind constatarea încălcării dreptului ei la
executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-2742/2008
din 20 octombrie 2008, pentru perioada 4 decembrie 2008-15 august 2011,
încasarea din contul Ministerului Finanțelor în beneficiul ei, cu titlu de prejudiciu
material, a sumei de 6 473,33 euro ce constituie plata chiriei pentru spațiu locativ
pentru perioada 4 decembrie 2008 - 15 august 2011 (200 euro chiria lunară * 32
luni 11 zile = 6 473,33 euro) și cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 30 000 lei și
cheltuielile de judecată.
Ca rezultat, prin hotărârea Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Râșcani din 23
noiembrie 2012, s-a constatat încălcarea dreptului reclamantei la executarea în
termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-2742/2008 din 20
octombrie 2008, s-a încasat de la bugetul de stat prin Ministerul Finanțelor în
beneficiu ei cu titlu de prejudiciu material suma de 6 473,33 euro, cu titlu de
prejudiciu moral suma de 30 000 lei și cheltuielile de asistență juridică de 3 000
lei.
Ministerul Finanțelor al RM a contestat cu recurs hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, din 23 noiembrie 2012.
Ca urmare, prin decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău, dosar 2r-
195/2012 din 18 octombrie 2012 (irevocabilă), s-a admis parțial recursul
Ministerului Finanțelor, s-a modificat hotărârea Judecătoriei sectorului Râșcani,
mun. Chișinău din 23 noiembrie 2012 si s-a micșorat prejudicial moral încasat de
la Ministerul Finanțelor în beneficiul său de 30 000 lei până la 7 320 lei, în rest
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23 noiembrie 2012 s-a
menținut.
Olesea Balaban și-a întemeiat poziția pe prevederile art. 2 alin. (1) al Legii nr.
87 din 21.04.2011, coroborată cu prevederile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 793 din
10 februarie 2000, specificând că, instanța de judecată este obligată să constate
încălcarea dreptului reclamantei la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții
de Apel Chișinău nr. 3-2742/2008 din 20 octombrie 2008 în perioada 13 decembrie
2013 - 14 ianuarie 2021.
De asemenea, a invocat prevederile art. 2 alin. (6) al Legii nr. 87 din
21.04.2011, coroborate cu prevederile art. 1398, 1422, 1423 din Codul civil,
menționând că, instanța de judecată urmează să încaseze din contul bugetului de
2
stat în beneficiul reclamantei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 17 000 euro
ce constituie plata chiriei conform contractelor de locațiune pentru spațiu locativ
pentru perioada 13 decembrie 2013-29 septembrie 2016 (200 euro chiria lunară *
85 luni = 17 000 euro) și cu titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 euro, la
stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de judecată urmează să țină
cont că reclamanta este un copil orfan, în perioada de neexecutare, Consiliul
municipal Chișinău a atribuit mai multe spații locative altor persoane.
La 20 aprilie 2021, Ministerul Justiției a depus cerere privind aplicarea
excepției de tardivitate în baza art. 1861 din Codul de procedură civilă.
În argumentarea cererii, Ministerul Justiției al RM a susținut că, califică
pretențiile reclamantului prin prisma Legii nr. 87 ca fiind tardive.
A afirmat că, Legea nr. 87 privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, constituie acel
remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei și a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Partea pârâtă și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 391 alin. (1), 392 alin.
(3) din Codul civil, concretizând că, termenul special de prescripție extinctivă
invocat supra este reiterat și în art. 3 alin. (3) din Legea nr. 87.
În acest sens, a remarcat că, prin norma enunțată, legislatorul a stabilit atât
posibilitatea înaintării unei acțiuni în decursul executării actului judecătoresc
irevocabil, cât și ulterior, în termen de 6 luni de la încetarea procedurii de
executare, termen în interiorul căruia persoana care pretinde că este deținătorul
dreptului subiectiv, este împuternicită să-și realizeze dreptul de a acționa în
instanța de judecată.
A atras atenția asupra încheierii executorului judecătoresc Oleg Ungureanu,
nr. 026-12-661/09 din 6 aprilie 2016, prin care s-a dispus restituirea documentului
executoriu, procedura de executare fiind transmisă în arhivă.
În consecință, a indicat că, respectiva încheiere, reprezintă acel act de la care
urmează a fi calculat termenul de prescripție extinctivă, care acorda concomitent și
dreptul la repararea prejudiciului în temeiul Legii nr.87, în baza căruia reclamanta
Olesea Balaban ar fi putut pretinde încasarea presupusului prejudiciului cauzat prin
presupusa încălcare a dreptului la executarea în termen rezonabil. Or, în acest caz,
atât termenul general de 3 ani, cât și termenul expres de 6 luni, a fost evident
depășit.
Prin urmare, a conchis că, cererea de chemare în judecată în temeiul Legii
nr.87 a reclamantei Olesea Balaban privind constatarea încălcării dreptului la
executare în termen rezonabil a hotărârii și încasarea despăgubirilor materiale și
morale urma a fi depusă în termenul stabilit de lege expus, prezenta cerere fiind
însă depusă tardiv.
Astfel, în prezența unei omiteri a termenului legal de înaintare a acțiunii date,
Ministerul Justiției consideră că, reclamanta urmează a fi sancționată de lege, prin
respingerea acțiunii ca fiind depusă peste termenul stabilit de lege.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 aprilie 2021, s-a
dispus examinarea excepției de tardivitate invocată de partea pârâtă odată cu
fondul, având în vedere conexiunea obiectului și temeiului acțiunii civile cu
temeiul excepției de tardivitate.
3
Prin hotărârea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Olesea
Balaban, prin intermediul avocatului Serghei Mocanu împotriva Ministerului
Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, Primăria
Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, cu privire la constatarea faptului
încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a documentului executoriu,
repararea prejudiciului material și moral cauzat și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că acțiunea a fost
depusă și înregistrată la data de 18 ianuarie 2021, respectiv rezultă că cerințele cu
privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil
a documentului executoriu, repararea prejudiciului material și moral cauzat și
compensarea cheltuielilor de judecată, în partea în care se referă la perioada
pretinsă de întârziere a executării Hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-
2742/2008 din 20 octombrie 2008, în partea în care se referă la pretențiile
formulate pentru perioada pretinsă de întârziere 13 decembrie 2013 - 18 ianuarie
2018 (cerințe pe segmentul anterior perioadei de prescripție de 3 ani), urmează a fi
respinse ca tardive. La fel, a notat că în restul pretențiilor, acțiunea va fi respinsă ca
fiind neîntemeiată, deoarece pe restul segmentului invocat, de pretinsă întârziere,
anume pe perioada invocată: 18 ianuarie 2018-14 ianuarie 2021, nu există o
procedură de executare în derulare și nici nu există întrunit termenul de 6 luni de la
încetarea procedurii de executare, prin urmare, cu toate că pe acest segment
cerințele sunt în termen, acestea nu sunt întemeiate.
La 30 mai 2022, Olesea Balaban, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei, a
declarant apel împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul depus de Balaban Olesea, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei, și s-a
menținută hotărârea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În motivarea deciziei emise, colegiul instanței de apel a conchis că prima
instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptând o
hotărâre legală și întemeiată, fiindcă argumentele expuse în apel s-au dovedit a fi
nefondate.
La caz, prin încheierea 026.12.661/09 din 06 aprilie 2016, documentul
executoriu a fost restituit fără executare creditorului urmăritor (f.d.32), fiind
recepționată de creditorul Balaban Olesea la data de 25 iunie 2016, conform copiei
avizului de recepție anexat la dosar (f.d.33).
În context, instanța de apel a accentuat că pretenția privind constatarea
încălcării termenului rezonabil de executare a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr.
3- 2742/2008 din 20 octombrie 2008 pentru perioada 13 decembrie 2013 - 18
ianuarie 2018 este tardivă, or a fost depășit termenul general de prescripție de 3
ani, iar pretenția încălcării termenului rezonabil de executare pentru perioada 18
ianuarie 2018 - 14 ianuarie 2021 este vădit neîntemeiată, întrucât durata procedurii
de executare este influențată în mod direct de comportamentul părților, în persoana
apelantului Olesea Balaban, care a manifestat un comportament pasiv pe întreaga
procedură de executare, prin faptul că după dispunerea restituirii documentului
4
executoriu și transmiterii în arhivă a procedurii de executare, creditorul/apelant nu
a mai înaintat acțiunea spre executare silită, doar pasiv a așteptat executarea.
La 7 decembrie 2022, Balaban Olesea, reprezentată de avocatul Mocanu
Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea undei decizii noi, prin
care să fie admisă integral acțiunea.
În motivarea recursului a invocat că soluția instanței de apel nu conține o
argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la
care s-a ajuns.
Consideră că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod arbitrar,
incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel, nu întrunește condițiile unui
proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, având în vedere faptul că această soluție nu
este motivată, în condițiile în care nu este analizat însăși ordinul contestat prin
prisma susținerilor, apărărilor și probelor din dosar, de altfel fiind încălcat și
principiul nemijlocirii.
La fel, a invocat că instanțele eronat au stabilit că la caz nu există probatoriu
în sensul admiterii acțiunii, or, acțiunea este întemeiată, pasibilă de a fi admisă
integral.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că, copia deciziei integrale a fost expediată
recurentei, prin intermediul poștei terestre, la 28 octombrie 2022 (vol. I, f.d.228).
Totodată, avocatului Mocanu Serghei, decizia a fost comunicată prin intermediul
poștei electronice la 28 octombrie 2022 (vol. I, f.d.227). Iar cererea de recurs a fost
depusă la 7 decembrie 2022, în termen.
În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,
după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
La 21 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
cauzei.
La 1 februarie 2023 Primăria Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au
depus referință, prin care au solicitat declararea cererii de recurs depuse de Balaban
Olesea, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei, inadmisibilă.
În rest, până la data examinării admisibilității recursului referințe nu au fost
depuse.
5
Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind
admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate
în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs depusă nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate, or, motivele acestora sunt similare celor invocate în cadrul judecării
cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se
invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de
acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza
Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea
Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.
141, § 39).
6
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat de Balaban Olesea, prin intermediul
reprezentantului Mocanu Serghei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Balaban Olesea, prin intermediul
reprezentantului Mocanu Serghei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva
Judecător
judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
7