3r-148/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii actiunii in contenciosul administrativ
3r-148/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3r-148/23
2-23050139-01-3r-31052023
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, I.Dutca, D.Băbălău)
D E C I Z I E
26 iulie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Mariana Pitic
Ion Malanciuc
examinând recursul depus de Igor Izvecov,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Cabinetul Avocatului ,, Igor Izvecov” împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la anularea actului administrativ,
împotriva încheierii din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
declarat inadmisibilă acțiunea,
c o n s t a t ă :
La 04 aprilie 2023, CA ,,Igor Izvecov”, prin intermediul poștei electronice, a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care
a solicitat casarea deciziei din 30 noiembrie 2022, emisă de judecătorul-inspector M.
Martalog din temeiurile expuse în partea descriptivă a acțiunii; casarea deciziei
Colegiului Disciplinar nr.1/1 din 20.01.2023 din temeiurile expuse în partea descriptivă
a acțiunii; stabilirea (constatarea) abaterii disciplinare admise de judecătorul Victoria
Bogomolova și aplicarea sancțiunii disciplinare, prevăzute de articolul 6 din Legea nr.
178 din 25.07.2014 ”cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor”.
Prin încheierea din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibilă acțiunea și s-a explicat reclamantului, că declararea acțiunii ca inadmisibilă
în baza temeiului specificat la art. 207 alin. (2) lit. e) Codul administrativ, exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.
Nefiind de acord cu încheierea din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, la 10
mai 2023, Igor Izvecov a depus recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea
încheierii recurate cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia contestată,
menționând că instanța nu s-a expus asupra argumentelor invocate în cererea de
chemare în judecată.
La 07 iunie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință și a solicitat
respingerea recursului depus de Igor Izvecov cu menținerea încheierii din 11 aprilie
2023 a Curții de Apel Chișinău.
1
Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată
în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite
neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar
instanței competente să soluționeze recursul.
Din actele cauzei rezultă că copia încheierii din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată recurentului Igor Izvecov, prin intermediul poștei electronice,
la data de 04 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poștă electronică, anexat la
actele cauzei (f.d.46). Astfel, se constată că recurentul Igor Izvecov s-a conformat
prevederilor legale și a declarat recursul la 10 mai 2023, în termenul legal.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă
consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de
recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web
a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele
expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite
instanței examinarea acesteia.
Studiind materialele dosarului, completul Curții Supreme de Justiție consideră
recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 11 aprilie
2023 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o deciziei prin care respinge
recursul.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul
constată că CA ,,Igor Izvecov”, prin intermediul poștei electronice a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat
casarea deciziei din 30 noiembrie 2022, emisă de judecătorul-inspector M. Martalog din
temeiurile expuse în partea descriptivă a acțiunii; casarea deciziei Colegiului
Disciplinar nr.1/1 din 20.01.2023 din temeiurile expuse în partea descriptivă a acțiunii;
stabilirea (constatarea) abaterii disciplinare admise de judecătorul Victoria Bogomolova
și aplicarea sancțiunii disciplinare, prevăzute de articolul 6 din Legea nr. 178 din
25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207 alin. (2), lit. e) din Codul
administrativ, prin încheierea din 11 aprilie 2023 a declarat inadmisibilă acțiunea în
contencios administrativ înaintată de către Cabinetul Avocatului ,, Igor Izvecov”.
În susținerea acestei concluzii Curtea de Apel Chișinău, ca instanța de fond, a
reținut că Cabinetul Avocatului ,,Igor Izvecov”, în acțiunea de contencios administrativ,
nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat, or,
prin adoptarea actului de către Consiliul Superior al Magistraturii nu i-au fost încălcate
careva drepturi sau libertăți personale. Or, după cum rezultă din art.17 Cod
administrativ, actele administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate,
cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege.
2
În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.
17.
Articolul 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice persoană
care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat
printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de
judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform
prezentului cod.
Prin urmare, unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ
este revendicarea unui drept propriu vătămat prin una din formele activității
administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească
revendicarea unui drept subiectiv vătămat.
În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și
se aplică nemijlocit legea.
Conform art.10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual
este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a
produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor
juridice de drept public.
Articolul 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul judecătoresc
al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană
care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată
competente.
Sub acest aspect completul relevă că prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din
Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile articolelor 17,
20 și 39 din Codul administrativ.
Instanța de recurs menționează, că sub aspect procesual, accesul liber la justiție se
materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală
ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care
pretinde un drept împotriva unei alte persoane, ori are un interes pentru constatarea
existenței sau inexistenței unui drept.
Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ, este necesară
îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut, precum ar fi: respectarea
competenței jurisdicționale, existența capacității procesuale, revendicarea unui drept
încălcat, etc.
3
La caz, prin hotărârea nr.1/1 din 20 ianuarie 2023 a completului de examinare a
contestațiilor nr.1 a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al
Magistraturii s-a respins contestația depusă de către Izvecov Igor împotriva Deciziei
Inspecției judiciare nr.1074s-1413p/m din 30 noiembrie 2022, emisă pe marginea
sesizării depuse la 03 noiembrie 2022 asupra acțiunilor judecătorului Victoria
Bogomolova din cadrul Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.
Pe cale de consecință, se constată că, prin acțiunea depusă de CA ,,Igor Izvecov” se
contestă o hotărâre prin care s-a respins contestația depusă împotriva deciziei Inspecției
judiciare, reclamantul pretinzând sancționarea disciplinară a judecătorului Bogomolova
Victoria din cadrul Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir. Or, simplul dezacord cu
hotărârea nr.1/1 din 20 ianuarie 2023 a completului de examinare a contestațiilor nr.1 a
Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, nu denotă
încălcarea unui drept subiectiv al reclamantului, care poate fi apărat prin intermediul
justiției.
Instanța de recurs menționează că, răspunderea disciplinară a judecătorilor
reprezintă o procedură de drept public care urmărește să asigure responsabilitatea
judecătorilor și, prin urmare, încrederea publicului în activitatea acestora. Or, în
eventualitatea sancționării disciplinare a unui judecător, persoana care a depus sesizarea
nu va obține vreun avantaj patrimonial sau nepatrimonial care ar putea fi catalogat ca un
drept „civil”, care ar urma să fie protejat prin legea națională, fiind astfel cert, că în
instanța de contencios administrativ nu poate fi promovată o acțiune prin care să fie
pretinsă și revendicată sancționarea disciplinară a judecătorilor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că revendicarea
dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în
judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu,
deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ
de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective
concrete, fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și
acțiunile populare.
În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să
prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la
care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi
[Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii
Europene(cererea nr. 45572/00)].
Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o
actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu
autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept
intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că
dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva
Regatului Unit).
Astfel, un act administrativ poate fi anulat numai dacă și cu condiția de a se dovedi
că a produs recurentului Igor Izvecov o vătămare într-un drept, ori într-un interes
legitim, potrivit art. 17 din Codul administrativ, care consacră contenciosul subiectiv.
Instanța sesizată de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul
4
administrativ care face obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice
subiective.
Din analiza cererii de chemare în judecată depusă de către CA ,,Igor Izvecov” nu
se desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin hotărârea completului de
examinare a contestațiilor nr.1 a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al
Magistraturii. Revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al recurentului reprezintă o
condiție obligatorie pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă testul de
admisibilitate.
În contextul celor relatate completul Curții Supreme de Justiție reține că acțiunea
înaintată de Cabinetul Avocatului ,, Igor Izvecov” împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ, nu răspunde exigenților de
admisibilitate, motiv din care a fost declarată inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.
e) din Codul administrativ.
Din considerentele menționate supra și având în vedere că soluția emisă prin
încheierea din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău este corectă, completul Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de Igor Izvecov.
În corespundere cu art. 193, art. 241, art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) și alin. (3)
din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul depus de către Igor Izvecov.
Se menține încheierea din 11 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de
contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul
Avocatului ,, Igor Izvecov” împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la
anularea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Mariana Pitic
Ion Malanciuc
5