3r-65/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii actiunii in contenciosul administrativ
3r-65/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.3r-65/23
2-23019335-01-3r-21032023
Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)
D E C I Z I E
14 iunie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Mariana Pitic
Ion Malanciuc
examinând recursul depus de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de
avocatul Sergiu Vasiliu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la contestarea actelor administrative defavorabile,
împotriva încheierii din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
acțiunea depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă a fost declarată inadmisibilă,
c o n s t a t ă:
La 07 februarie 2023, Galina Vavrin și Ion Dănăilă au depus acțiune de
contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au
solicitat constatarea nulității absolute a actelor administrative individuale
defavorabile: hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr.
44m/i din 09 ianuarie 2023.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin hotărârea Colegiului
disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr.24/8 din 21 octombrie 2022 s-a
constatat comiterea de către judecătorii Ion Dănăilă, Galina Vavrin și Tudor Berdilă
(judecător în demisie) de la Curtea de Apel Cahul a abaterii disciplinare prevăzute de
art.4 alin. (l) lit. j) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea
disciplinara a judecătorilor, cu aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 6
alin.(1) lit.a) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 - avertisment.
Hotărârea Colegiului disciplinar din 21 noiembrie 2022, redactată integral, a fost
notificată participanților la procedura administrativă prin intermediul mijloacelor
electronice de comunicație la data de 13 decembrie 2022.
Reclamanții au menționat că, la 27 decembrie 2022, în interiorul termenului
legal, hotărârea Colegiului disciplinar nr.24/8 din 21 octombrie 2022 a fost contestată
la Consiliul Superior al Magistraturii în conformitate cu prevederile art.39 al Legii cu
privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014.
1
Prin scrisoarea nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii
a informat reclamanții despre faptul că, contestația va fi examinată la una din
ședințele ulterioare ale Plenului, doar după întrunirea noii componențe a Consiliului
Superior al Magistraturii, urmare a executării Legii privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.
Reclamanții consideră că, hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior
al Magistraturii nr.24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al
Magistraturii nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 sunt acte administrative individuale
defavorabile ilegale, prin care le-au fost încălcate drepturi legale și au solicitat
constatarea nulității lor.
Prin încheierea din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată
inadmisibilă acțiunea depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă.
La 08 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal și ulterior fiind confirmat
prin depunerea olografă, Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul
Sergiu Vasiliu, au depus recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii contestate, cu
restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
În susținerea recursului recurenții au invocat aplicarea eronată a legii de către
prima instanță.
În acest sens, reclamanții au indicat că contrar art. 60 din Codul administrativ,
prin care se instituie un termen general de 30 de zile, în care o procedură
administrativă trebuie finalizată, Consiliul Superior al Magistraturii în răspunsul său
ar fi instituit un alt termen, incert, fără a indica data concretă, în care contestațiile ar
urma să fie examinate.
Totodată, recurenții au indicat că Curtea de Apel Chișinău nu a dat apreciere
argumentelor invocate de către reclamanți și anume că, hotărârea Colegiului
disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și
răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44m/i din 09 ianuarie 2023
contestate cad sub incidența art. 10, 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, fiind
emise de către o autoritate publică și care afectează drepturile și interesele legitime ale
petenților și prin urmare, făcând referire la art. 20, 189 alin. (1) și art. 206 alin. (1) lit.
a) și b) din Codul administrativ, pot fi contestate prin depunerea unei acțiuni în
contencios administrativ.
Conform art. 241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și
ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile
prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată
transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul
judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
2
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 februarie 2023 și
la 23 februarie2023, prin intermediul poștei electronice, a fost notificată
reprezentantului recurenților Galina Vavrin și Ion Dănăilă, avocatului Sergiu Vasiliu,
fapt ce se confirmă prin copia extrasului poștei electronice a instanței (f.d.58).
Astfel, recursul Galinei Vavrin și a lui Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul
Sergiu Vasiliu, a fost depus în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ.
Prin referința din 27 martie 2023 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a
solicitat respingerea recursului (f. d. 70-71).
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea
participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de
recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea
acesteia.
Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea contestată, din
următoarele motive.
Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.
Totodată, potrivit art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte
acte normative.
Reieșind din prevederile art. 22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile
publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.
Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
În corespundere cu prevederile art.194 alin.(1) din Codul administrativ, în
procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a
recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme
de fapt și de drept.
Conform art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de apel Chișinău
soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva
hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al
Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în
contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
În conformitate cu art. 207 din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu
dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul
administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară
ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. (2) Acțiunea în
contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când : a) există o hotărîre
judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și
pe aceleași temeiuri de drept;
3
b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în
legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un
litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că între
parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare;
c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între
aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;
d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209;
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a
unui drept în sensul art.17;
f) nu sînt întrunite condițiile prevăzute la art.208;
g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens;
h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211
alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de instanța de judecată.
(3) Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2)
lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu
aceeași acțiune.
(4) Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2)
lit.f)–h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu
aceeași acțiune.
Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
Din actele cauzei rezultă că, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din
23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de chemare în judecată
depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii privind constatarea nulității absolute a actelor administrative individuale
defavorabile: hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr.
44m/i din 09 ianuarie 2023, a fost declarată inadmisibilă.
Instanța de recurs reține că, prin hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului
Superior al Magistraturii nr.24/8 din 21 octombrie 2022 s-a constatat comiterea de
către judecătorii Ion Dănăilă, Galina Vavrin și Tudor Berdilă (judecător în demisie)
de la Curtea de Apel Cahul a abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin. (l) lit. j) din
Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinara a judecătorilor,
cu aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 6 alin.(1) lit.a) din Legea nr.178
din 25 iulie 2014 – avertisment.
La 27 decembrie 2022 Galina Vavrin și Ion Dănăilă au contestat hotărârea
Colegiului disciplinar nr.24/8 din 21 octombrie 2022 la Consiliul Superior al
Magistraturii.
Prin scrisoarea nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii
a informat reclamanții Galina Vavrin și Ion Dănăilă despre faptul că, contestația va fi
examinată la una din ședințele ulterioare ale Plenului, după întrunirea noii
componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, urmare a executării Legii nr.26
din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de
4
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, fapt de spre
care vor fi informați ulterior.
Invocând ilegalitatea actelor enunțate, la 07 februarie 2023 Galina Vavrin și Ion
Dănăilă au înaintat acțiune în contencios administrativ, prin care au solicitat
constatarea nulității absolute a actelor individuale defavorabile: hotărârea Colegiului
disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și
răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44m/i din 09 ianuarie 2023.
Fiind investită cu judecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din
23 februarie 2023, în temeiul art.207 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, a declarat
inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă,
pentru nerespectarea căii de atac, acțiunea fiind înaintată prematur, fără a fi
consumată calea de atac obligatorie prevăzută de lege (f.d.48-56).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că este justă
concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a inadmisibilității acțiunii depuse de
Galina Vavrin și Ion Dănăilă, din următoarele motive.
Competența Consiliului Superior al Magistraturii este stabilită exhaustiv prin
dispozițiile art. 4 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947
din 19 iulie 1996.
Conform art.1 alin. (1) al Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ
independent, format în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, și
este garantul independenței autorității judecătorești.
Conform art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul
Superior al Magistraturii are următoarele competențe în domeniul respectării
disciplinei și eticii judecătorilor: examinează contestațiile hotărârilor emise de
colegiul disciplinar.
Conform art. 22 alin. (4) al Legii menționate, contestațiile împotriva hotărîrilor
adoptate de colegiul disciplinar se examinează conform prevederilor Legii nr. 178 din
25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor
Articolul 39 alin. (1) și (4) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014 prevede că hotărârile colegiului disciplinar pot
fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de
către persoanele care au depus sesizarea, inspecția judiciară sau judecătorul vizat în
hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Termenul
de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărârile
necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile.
După examinarea contestațiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide: a)
menținerea fără modificare a hotărârii colegiului disciplinar; b) admiterea
contestației și adoptarea unei noi hotărâri. În acest caz prevederile cu privire la
procedura de examinare și conținutul hotărârii colegiului disciplinar privind rezultatul
examinării cauzei disciplinare sunt aplicabile și pentru Consiliul Superior al
Magistraturii.
5
Iar, conform art.40 al Legii nominalizate, hotărârile Consiliului Superior al
Magistraturii, adoptate în condițiile art.39, pot fi contestate la Curtea de Apel
Chișinău de persoanele care au depus sesizarea, de inspecția judiciară sau de
judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 30 zile de la data recepționării hotărârii
motivate.
În accepțiunea art. 7¹ din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar ca
organe specializate, precum și Consiliul Superior al Magistraturii, activează
independent și exercită atribuții quasi-judiciare. Întrucât examinarea sesizărilor se
poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în privința unui magistrat
independent și inamovibil, în activitatea de înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise
orice fel de imixtiuni, atât Inspecția Judiciară, cât și Colegiul disciplinar activează ca
un „tribunal”.
În consecință, prin lege organică și anume articolele 18-40 din Legea nr. 178 din
25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este reglementată
detaliat procedura de examinare a cauzelor disciplinare. Astfel, judecătorii vizați în
hotărârea colegiului disciplinar pot utiliza „calea de atac prevăzută de lege”, depunând
o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii. Această etapă procedurală
prevăzută de legea organică, reprezintă o activitate quasi- judiciară, întrucât conțin
atât șanse cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, cât și rigori de formă,
conținut și termene de procedură.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa,
interpretând articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că
„dreptul la un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat,
reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și
resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al Marii
Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din 28 mai
1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea articolului
6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele contractante să nu
restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura în care dreptul în
discuție să fie afectat în chiar substanța sa.
În acest context, instanța de recurs denotă că reclamanții au avut acces la un
„tribunal”, iar legiuitorul i-a oferit 2 trepte de jurisdicție, suficiente, astfel încât,
dreptul lor nu a fost afectat în substanță.
Astfel, obiectul acțiunii înaintate în speță exclude dreptul revendicării direct în
instanța de judecată a pretinselor drepturi încălcate prin hotărârea Colegiului
disciplinar contestată. Acțiunea în contenciosul administrativ declarată de Galina
Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind
constatarea nulității absolute a hotărârii Colegiului disciplinar al Consiliului Superior
al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 just a fost declarată inadmisibilă. Or,
controlul solicitat de a fi realizat de către instanța de judecată excedă competența
stabilită de lege a acesteia.
6
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în
conformitate cu art. 15 alin. (12) al Legii privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, pentru perioada de timp de până la data
întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii și a
Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în
exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituție,
hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului
administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.
Prin hotărârea nr. 9 din 7 aprilie 2022 a Curții Constituționale s-a declarat
neconstituțional textul „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15
alin. (12) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10
martie 2022.
Astfel, prin declararea neconstituționalității textului „stabilite prin Constituția
Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 se
exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza acestui
articol, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136 alin. (2)
din Constituție (numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție și aplicarea de
măsuri disciplinare față de judecători, precum și numirea judecătorilor la Curtea
Constituțională).
În acest sens, prin răspunsul nr. 44 m/i din 09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al
Magistraturii a comunicat Galinei Vavrin, lui Ion Dănăilă și avocatului Sergiu Vasiliu
că, în conformitate cu prevederile art.15 alin. (12) al Legii nr.26 din 10 martie 2022
privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin Hotărârea Curții
Constituționale nr.9 din 07 aprilie 2022 pentru controlul constituționalității Legii
nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a
fost exclusă competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza
articolului nominalizat, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de art.123 din
Constituție „aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători”. Iar, în urma întrunirii
noii componențe a Consiliului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va putea
examina plenipotențiar contestațiile depuse de avocatul Sergiu Vasiliu în interesele
judecătorului Galina Vavrin și de judecătorul Ion Dănăilă de la Curtea de Apel Cahul
împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al
Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022, fapt despre care vor fi informați
suplimentar (f.d. 35).
Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate
supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, acțiunea
depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă just a fost apreciată ca fiind inadmisibilă,
având în vedere că aceasta a fost înaintată prematur, fără a fi consumată calea de atac
obligatorie prevăzută de lege.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind
neîntemeiat argumentul recurenților că răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii
nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 este un act administrativ individual, în sensul art.10 al
Codului administrativ, iar în sensul art. 11 alin.(1) lit.a) este și defavorabil, în maniera
în care afectează drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și că în
răspunsul său, Consiliul Superior al Magistraturii a instituit un alt termen, incert, fără
a indica data concretă, în care contestațiile depuse vor fi examinate.
În această ordine de idei, se menționează că pentru a trece testul de admisibilitate
a acțiunii în contencios administrativ, acțiunea în contencios administrativ trebuie să
conțină o activitate administrativă a unei autorități publice, prin prisma art. 5 din
Codul administrativ.
Art. 5 din Codul administrativ prevede că activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii
și se aplică nemijlocit legea.
Art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. (1) și (2) din Codul administrativ definesc actulul
administrativ individual ca fiind orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în
domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin
nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Actele
administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun
destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele
legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului
solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un
avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana
către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sînt afectate de
actul administrativ individual, nu sînt destinatarii acestuia.
Conform art. 20 din Codul administrativ, printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
Art. 189 din Codul administrativ stipulează că orice persoană care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice
poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că răspunsul
nr. 44 m/i din 09 ianuarie 2023 al Consiliului Superior al Magistraturii are un titlu
explicativ și nu constituie în sine un act administrativ individual în sensul art. 10 din
Codul administrativ. Răspunsul din 09 ianuarie 2023 doar specifică anumite
circumstanțe și nu produce efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice, în raport cu reclamanții, neavând incidența prevederilor Codului
administrativ.
8
Totodată, instanța de recurs consideră neîntemeiat și argumentul recurenților că
în răspunsul său Consiliului Superior al Magistraturii a instituit un alt termen, incert,
fără a indica data concretă, în care contestațiile depuse vor fî examinate.
În acest sens, instanța de recurs menționează că în hotărârea Curții
Constituționale nr.9 din 07 aprilie 2022 pentru controlul constituționalității Legii
nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
Curtea a notat că, art. 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește că
până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al
Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile
Codului administrativ. Totuși, aplicabilitatea regulilor generale de emitere a actelor
administrative din Codul administrativ sunt condiționate de lipsa unor norme speciale.
În cazul în discuție, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conține
norme speciale în raport cu Codul administrativ.
Până la data întrunirii legale a noii componențe, pe baza art. 15 alin. (12) din
Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii va putea adopta
hotărâri care pun în aplicare atribuțiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022
sau care au ca obiect administrarea treburilor curente.
Prin administrarea treburilor curente, Curtea are în vedere inclusiv competența
Consiliului Superior al Magistraturii de a oferi acordul pentru pornirea urmăririi
penale și pentru realizarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor, cu
excepția cazurilor în care judecătorii sunt suspectați de comiterea unor delicte în
exercițiul funcțiilor lor legale.
Așadar, având în vedere cele enunțate, prin răspunsul nr. 44 m/i din
09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat Galinei Vavrin, lui
Ion Dănăilă și avocatului Sergiu Vasiliu că, în urma întrunirii noii componențe a
Consiliului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va examina plenipotențiar
contestațiile depuse de avocatul Sergiu Vasiliu în interesele judecătorului Galina
Vavrin și de judecătorul Ion Dănăilă de la Curtea de Apel Cahul împotriva hotărârii
Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 24/8
din 21 octombrie 2022, fapt despre care vor fi informați suplimentar. Răspunsul nr. 44
m/i din 09 ianuarie 2023 al Consiliului Superior al Magistraturii nu produce efecte
juridice față de reclamanți și nici față de terțe persoane.
În acest context, instanța de recurs concluzionează că, la caz procedura
examinării contestațiilor depuse de Galina Vavrin, reprezentată de avocatul Sergiu
Vasiliu și Ion Dănăilă împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă
Consiliul Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 nu a fost epuizată
de către reclamanți. Astfel încât, răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44
m/i din 09 ianuarie 2023 nu se încadrează în categoria hotărârilor stabilite de art. 39
al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor,
pasibile de contestare în temeiul art.40 al Legii menționate. Sau altfel spus, procedura
administrativă nu a fost finalizată, prin adoptarea de către Consiliul Superior al
Magistraturii a unei hotărâri cu privire la examinarea contestației depuse de către
Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva hotărârii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 a
9
Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în
conformitate cu art. 39 alin. (4) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor.
Având în vedere cele expuse, instanța de recurs consideră că Curtea de Apel
Chișinău just a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Galina
Vavrin și Ion Dănăilă.
Soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea recurată, este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.
6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din
23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată, iar argumentele
invocate de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu sunt
neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a respinge recursul depus de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul
Sergiu Vasiliu.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de
avocatul Sergiu Vasiliu.
Se menține încheierea din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Galina
Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind
contestarea actelor administrative individuale defavorabile.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Aliona Miron
Judecători Mariana Pitic
Ion Malanciuc
10