3r-65/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-65/23 2-23019335-01-3r-21032023 Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) D E C I Z I E 14 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Mariana Pitic Ion Malanciuc examinând recursul depus de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative defavorabile, împotriva încheierii din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 07 februarie 2023, Galina Vavrin și Ion Dănăilă au depus acțiune de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au solicitat constatarea nulității absolute a actelor administrative individuale defavorabile: hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44m/i din 09 ianuarie 2023. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr.24/8 din 21 octombrie 2022 s-a constatat comiterea de către judecătorii Ion Dănăilă,

Galina Vavrin și Tudor Berdilă (judecător în demisie) de la Curtea de Apel Cahul a abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin. (l) lit. j) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinara a judecătorilor, cu aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 6 alin.(1) lit.a) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 - avertisment.

Hotărârea Colegiului disciplinar din 21 noiembrie 2022, redactată integral, a fost notificată participanților la procedura administrativă prin intermediul mijloacelor electronice de comunicație la data de 13 decembrie 2022. Reclamanții au menționat că, la 27 decembrie 2022, în interiorul termenului legal, hotărârea Colegiului disciplinar nr.24/8 din 21 octombrie 2022 a fost contestată la Consiliul Superior al Magistraturii în conformitate cu prevederile art.39 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014. 1 Prin scrisoarea nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a informat reclamanții despre faptul că, contestația va fi examinată la una din ședințele ulterioare ale Plenului, doar după întrunirea noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, urmare a executării Legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022. Reclamanții consideră că, hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr.24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 sunt acte administrative individuale defavorabile ilegale, prin care le-au fost încălcate drepturi legale și au solicitat constatarea nulității lor.

Prin încheierea din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă. La 08 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal și ulterior fiind confirmat prin depunerea olografă, Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, au depus recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În susținerea recursului recurenții au invocat aplicarea eronată a legii de către prima instanță.

În acest sens, reclamanții au indicat că contrar art. 60 din Codul administrativ, prin care se instituie un termen general de 30 de zile, în care o procedură administrativă trebuie finalizată, Consiliul Superior al Magistraturii în răspunsul său ar fi instituit un alt termen, incert, fără a indica data concretă, în care contestațiile ar urma să fie examinate.

Totodată, recurenții au indicat că Curtea de Apel Chișinău nu a dat apreciere argumentelor invocate de către reclamanți și anume că, hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44m/i din 09 ianuarie 2023 contestate cad sub incidența art. 10, 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, fiind emise de către o autoritate publică și care afectează drepturile și interesele legitime ale petenților și prin urmare, făcând referire la art. 20, 189 alin. (1) și art. 206 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ, pot fi contestate prin depunerea unei acțiuni în contencios administrativ.

Conform art. 241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

2 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 februarie 2023 și la 23 februarie2023, prin intermediul poștei electronice, a fost notificată reprezentantului recurenților Galina Vavrin și Ion Dănăilă, avocatului Sergiu Vasiliu, fapt ce se confirmă prin copia extrasului poștei electronice a instanței (f.d.58). Astfel, recursul Galinei Vavrin și a lui Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, a fost depus în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ. Prin referința din 27 martie 2023 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului (f. d. 70-71). Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea contestată, din următoarele motive. Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Totodată, potrivit art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. În corespundere cu prevederile art.194 alin.(1) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. Conform art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

În conformitate cu art. 207 din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

(2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când : a) există o hotărîre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; 3 b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209; e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17; f) nu sînt întrunite condițiile prevăzute la art.208; g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens; h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

(3) Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune. (4) Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f)–h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune. Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Din actele cauzei rezultă că, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind constatarea nulității absolute a actelor administrative individuale defavorabile: hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44m/i din 09 ianuarie 2023, a fost declarată inadmisibilă.

Instanța de recurs reține că, prin hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr.24/8 din 21 octombrie 2022 s-a constatat comiterea de către judecătorii Ion Dănăilă, Galina Vavrin și Tudor Berdilă (judecător în demisie) de la Curtea de Apel Cahul a abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin. (l) lit. j) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinara a judecătorilor, cu aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 6 alin.(1) lit.a) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 – avertisment. La 27 decembrie 2022 Galina Vavrin și Ion Dănăilă au contestat hotărârea Colegiului disciplinar nr.24/8 din 21 octombrie 2022 la Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin scrisoarea nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a informat reclamanții Galina Vavrin și Ion Dănăilă despre faptul că, contestația va fi examinată la una din ședințele ulterioare ale Plenului, după întrunirea noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, urmare a executării Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de 4 membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, fapt de spre care vor fi informați ulterior.

Invocând ilegalitatea actelor enunțate, la 07 februarie 2023 Galina Vavrin și Ion Dănăilă au înaintat acțiune în contencios administrativ, prin care au solicitat constatarea nulității absolute a actelor individuale defavorabile: hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 și răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44m/i din 09 ianuarie 2023. Fiind investită cu judecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 23 februarie 2023, în temeiul art.207 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, pentru nerespectarea căii de atac, acțiunea fiind înaintată prematur, fără a fi consumată calea de atac obligatorie prevăzută de lege (f.d.48-56).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că este justă concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a inadmisibilității acțiunii depuse de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, din următoarele motive. Competența Consiliului Superior al Magistraturii este stabilită exhaustiv prin dispozițiile art. 4 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996. Conform art.1 alin. (1) al Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul independenței autorității judecătorești.

Conform art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competențe în domeniul respectării disciplinei și eticii judecătorilor: examinează contestațiile hotărârilor emise de colegiul disciplinar.

Conform art. 22 alin. (4) al Legii menționate, contestațiile împotriva hotărîrilor adoptate de colegiul disciplinar se examinează conform prevederilor Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor Articolul 39 alin. (1) și (4) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014 prevede că hotărârile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecția judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere.

La expirarea acestui termen, hotărârile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile. După examinarea contestațiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide: a) menținerea fără modificare a hotărârii colegiului disciplinar; b) admiterea contestației și adoptarea unei noi hotărâri. În acest caz prevederile cu privire la procedura de examinare și conținutul hotărârii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare sunt aplicabile și pentru Consiliul Superior al Magistraturii. 5 Iar, conform art.40 al Legii nominalizate, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condițiile art.39, pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău de persoanele care au depus sesizarea, de inspecția judiciară sau de judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 30 zile de la data recepționării hotărârii motivate.

În accepțiunea art. 7¹ din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar ca organe specializate, precum și Consiliul Superior al Magistraturii, activează independent și exercită atribuții quasi-judiciare. Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția Judiciară, cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”.

În consecință, prin lege organică și anume articolele 18-40 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este reglementată detaliat procedura de examinare a cauzelor disciplinare. Astfel, judecătorii vizați în hotărârea colegiului disciplinar pot utiliza „calea de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii. Această etapă procedurală prevăzută de legea organică, reprezintă o activitate quasi- judiciară, întrucât conțin atât șanse cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, cât și rigori de formă, conținut și termene de procedură.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, interpretând articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că „dreptul la un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat, reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al Marii Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din 28 mai 1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea articolului 6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele contractante să nu restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura în care dreptul în discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

În acest context, instanța de recurs denotă că reclamanții au avut acces la un „tribunal”, iar legiuitorul i-a oferit 2 trepte de jurisdicție, suficiente, astfel încât, dreptul lor nu a fost afectat în substanță. Astfel, obiectul acțiunii înaintate în speță exclude dreptul revendicării direct în instanța de judecată a pretinselor drepturi încălcate prin hotărârea Colegiului disciplinar contestată. Acțiunea în contenciosul administrativ declarată de Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind constatarea nulității absolute a hotărârii Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 just a fost declarată inadmisibilă.

Or, controlul solicitat de a fi realizat de către instanța de judecată excedă competența stabilită de lege a acesteia. 6 Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în conformitate cu art. 15 alin. (12) al Legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituție, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.

Prin hotărârea nr. 9 din 7 aprilie 2022 a Curții Constituționale s-a declarat neconstituțional textul „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022. Astfel, prin declararea neconstituționalității textului „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 se exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza acestui articol, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție (numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători, precum și numirea judecătorilor la Curtea Constituțională).

În acest sens, prin răspunsul nr. 44 m/i din 09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat Galinei Vavrin, lui Ion Dănăilă și avocatului Sergiu Vasiliu că, în conformitate cu prevederile art.15 alin. (12) al Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.9 din 07 aprilie 2022 pentru controlul constituționalității Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a fost exclusă competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza articolului nominalizat, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de art.123 din Constituție „aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători”.

Iar, în urma întrunirii noii componențe a Consiliului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va putea examina plenipotențiar contestațiile depuse de avocatul Sergiu Vasiliu în interesele judecătorului Galina Vavrin și de judecătorul Ion Dănăilă de la Curtea de Apel Cahul împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022, fapt despre care vor fi informați suplimentar (f.d. 35). Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, acțiunea depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă just a fost apreciată ca fiind inadmisibilă, având în vedere că aceasta a fost înaintată prematur, fără a fi consumată calea de atac obligatorie prevăzută de lege.

7 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind neîntemeiat argumentul recurenților că răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr.44 m/i din 09 ianuarie 2023 este un act administrativ individual, în sensul art.10 al Codului administrativ, iar în sensul art. 11 alin.(1) lit.a) este și defavorabil, în maniera în care afectează drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și că în răspunsul său, Consiliul Superior al Magistraturii a instituit un alt termen, incert, fără a indica data concretă, în care contestațiile depuse vor fi examinate. În această ordine de idei, se menționează că pentru a trece testul de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, acțiunea în contencios administrativ trebuie să conțină o activitate administrativă a unei autorități publice, prin prisma art. 5 din Codul administrativ.

Art. 5 din Codul administrativ prevede că activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. (1) și (2) din Codul administrativ definesc actulul administrativ individual ca fiind orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sînt afectate de actul administrativ individual, nu sînt destinatarii acestuia. Conform art. 20 din Codul administrativ, printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Art. 189 din Codul administrativ stipulează că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că răspunsul nr. 44 m/i din 09 ianuarie 2023 al Consiliului Superior al Magistraturii are un titlu explicativ și nu constituie în sine un act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul administrativ. Răspunsul din 09 ianuarie 2023 doar specifică anumite circumstanțe și nu produce efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice, în raport cu reclamanții, neavând incidența prevederilor Codului administrativ.

8 Totodată, instanța de recurs consideră neîntemeiat și argumentul recurenților că în răspunsul său Consiliului Superior al Magistraturii a instituit un alt termen, incert, fără a indica data concretă, în care contestațiile depuse vor fî examinate. În acest sens, instanța de recurs menționează că în hotărârea Curții Constituționale nr.9 din 07 aprilie 2022 pentru controlul constituționalității Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, Curtea a notat că, art. 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 stabilește că până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ.

Totuși, aplicabilitatea regulilor generale de emitere a actelor administrative din Codul administrativ sunt condiționate de lipsa unor norme speciale. În cazul în discuție, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conține norme speciale în raport cu Codul administrativ. Până la data întrunirii legale a noii componențe, pe baza art. 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii va putea adopta hotărâri care pun în aplicare atribuțiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 sau care au ca obiect administrarea treburilor curente. Prin administrarea treburilor curente, Curtea are în vedere inclusiv competența Consiliului Superior al Magistraturii de a oferi acordul pentru pornirea urmăririi penale și pentru realizarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor, cu excepția cazurilor în care judecătorii sunt suspectați de comiterea unor delicte în exercițiul funcțiilor lor legale.

Așadar, având în vedere cele enunțate, prin răspunsul nr. 44 m/i din 09 ianuarie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat Galinei Vavrin, lui Ion Dănăilă și avocatului Sergiu Vasiliu că, în urma întrunirii noii componențe a Consiliului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va examina plenipotențiar contestațiile depuse de avocatul Sergiu Vasiliu în interesele judecătorului Galina Vavrin și de judecătorul Ion Dănăilă de la Curtea de Apel Cahul împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022, fapt despre care vor fi informați suplimentar. Răspunsul nr. 44 m/i din 09 ianuarie 2023 al Consiliului Superior al Magistraturii nu produce efecte juridice față de reclamanți și nici față de terțe persoane.

În acest context, instanța de recurs concluzionează că, la caz procedura examinării contestațiilor depuse de Galina Vavrin, reprezentată de avocatul Sergiu Vasiliu și Ion Dănăilă împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 nu a fost epuizată de către reclamanți. Astfel încât, răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 44 m/i din 09 ianuarie 2023 nu se încadrează în categoria hotărârilor stabilite de art. 39 al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, pasibile de contestare în temeiul art.40 al Legii menționate.

Sau altfel spus, procedura administrativă nu a fost finalizată, prin adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unei hotărâri cu privire la examinarea contestației depuse de către Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva hotărârii nr. 24/8 din 21 octombrie 2022 a 9 Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu art. 39 alin. (4) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Având în vedere cele expuse, instanța de recurs consideră că Curtea de Apel Chișinău just a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă. Soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Galina Vavrin și Ion Dănăilă, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu. Se menține încheierea din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Vavrin și Ion Dănăilă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actelor administrative individuale defavorabile.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Mariana Pitic Ion Malanciuc 10