3rh-8/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3rh-8/23 2-18074238-01-3rh-27012023 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sușchevici) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: T. Vieru, D. Mardari, G. Stratulat, Sv. Filincova, V. Burduh) Î N C H E I E R E 19 iulie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Mariana Pitic Ion Malanciuc Oxana Parfeni Aliona Donos examinând cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Hudzinschi Vladimir împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 13 octombrie 2015, Hudzinschi Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal, solicitând anularea ordinului nr.909-p din 15 septembrie 2015 cu privire la sancționarea disciplinară – eliberarea din serviciu în organul vamal, repararea prejudiciului material și moral.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând anularea ordinului nr.909-p din 15 septembrie 2015 cu privire la sancționarea disciplinară – eliberarea din serviciu în organul vamal, restabilirea în funcție, încasarea drepturilor salariale din momentul concedierii-până la restabilirea în funcție, în sumă de 5.000 de lei lunar, încasarea sumei de 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă integral acțiunea depusă de Hudzinschi Vladimir. 1 La 11 mai 2017, Hudzinschi Vladimir a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 27 iunie 2017 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 03 ianuarie 2018, Hudzinschi Vladimir a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 12 ianuarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat supliment la recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii și încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a sumei de 5400 de lei cheltuieli de judecată, dintre care 3000 cheltuieli de asistență juridică șu 2400 de lei cheltuieli de transport.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Hudzinschi Vladimir, s-a casat integral decizia din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Pe parcursul examinării cauzei, Hudzinschi Vladimir a depus cerere de completare și modificare a cererii de apel, solicitând încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a drepturilor salariale din momentul concedierii – până la restabilirea în funcție în sumă de 350.000 de lei, a sumei de 700.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral în cazul imposibilității restabilirii în funcția anterior deținută, și 6000 de lei cheltuieli de judecată, dintre care 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 3000 de lei cheltuieli de transport.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 10 august 2018, Hudzinschi Vladimir a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii și încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a sumei de 7000 de lei cheltuieli de judecată, dintre care 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 4000 de lei cheltuieli de transport. Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 24 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Hudzinschi Vladimir a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei. În susținerea cererii de revizuire, cu trimitere la prevederile art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, Hudzinschi Vladimir a invocat că, nu a fost înștiințat de către 2 Comisia de disciplină a Biroului Vamal Briceni și nici de către Comisia de disciplină a Serviciului Vamal despre locul, data și ora desfășurării ședințelor comisiilor respective, și nici nu i s-a adus la cunoștință materialele anchetelor de serviciu din 2012 până în 2015, prin ce a fost încălcată procedura de efectuare a investigației de serviciu și de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Nu i s-a adus la cunoștință contra semnătura ordinul de inițiere a anchetei de serviciu, raportul secretarului comisiei de disciplină, încheierea investigației de serviciu, procesul-verbal al ședinței comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni și raportul comisiei de disciplină a Serviciului Vamal. În decizia din 12 decembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție nu a argumentat încălcarea prevederilor Regulamentului privind comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, Anexa nr.7. Legea nr.1150 din 20 iulie 2000, care reglementa procedura de activitate a comisiilor. Din răspunsul nr.04/1974 din 29 octombrie 2021 al Ministerului Justiției rezultă că, Hotărârea Guvernului nr.201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se aplică funcționarilor publici și funcționarilor publici cu statut special din autoritățile publice.

Anexa nr.7 a Hotărârii Guvernului nr.201/2009 se aplică în toate autoritățile publice. Membrii comisiilor de disciplină au încălcat procedura la efectuarea anchetei de serviciu și respectiv la aplicarea sancțiunii disciplinare prin nerespectarea Hotărârii Guvernului nr.201/2009. La fel, intimatul a încălcat termenul în interiorului căruia trebuia să fie efectuată ancheta de serviciul și termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare, precum și Serviciul Vamal nu a prezentat ordinul nr.101-O din 12 martie 2015 în cadrul examinării legalității actului administrativ individual de sancționare. La 07 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului Vamal copia cererii de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.183, vol.II).

La 09 martie 2023, Serviciul Vamal a depus referință, solicitând să fie respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir, deoarece argumentele invocate de revizuentă nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, întrucât revizuentul nu este de acord cu soluția instanței de recurs și solicită de fapt o reapreciere repetată a stării de fapt și de drept a cauzei. Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun 3 revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Conform art.448 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art.451 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448. Se reține că, prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție. Conform art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. În speță, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de revizuire în lipsa participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de revizuire, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Se remarcă că, posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o cale excepțională de atac. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Potrivit art.447 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h). În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: 4 a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art.450 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b). Conform art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din prevederile art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire prevăzut la art.449 lit.b) CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențiala pentru justa soluționare a cauzei, adică să aibă 5 putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențiala pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de revizuire și cadrul legal aplicabil speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că alegațiile invocate de către Hudzinschi Vladimir, drept temeiuri de revizuire a deciziei irevocabile a instanței de recurs precum că, nu a fost înștiințat de către Comisia de disciplină a Biroului Vamal Briceni și nici de către Comisia de disciplină a Serviciului Vamal despre locul, data și ora desfășurării ședințelor comisiilor respective, și nici nu i s-a adus la cunoștință materialele anchetelor de serviciu din 2012 până în 2015, prin ce a fost încălcată procedura de efectuare a investigației de serviciu și de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Nu i s-a adus la cunoștință contra semnătura ordinul de inițiere a anchetei de serviciu, raportul secretarului comisiei de disciplină, încheierea investigației de serviciu, procesul-verbal al ședinței comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni și raportul comisiei de disciplină a Serviciului Vamal. În decizia din 12 decembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție nu a argumentat încălcarea prevederilor Regulamentului privind comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, Anexa nr.7. Legea nr.1150 din 20 iulie 2000, care reglementa procedura de activitate a comisiilor. Din răspunsul nr.04/1974 din 29 octombrie 2021 al Ministerului Justiției rezultă că, Hotărârea Guvernului nr.201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se aplică funcționarilor publici și funcționarilor publici cu statut special din autoritățile publice.

Anexa nr.7 a Hotărârii Guvernului nr.201/2009 se aplică în toate autoritățile publice. Membrii comisiilor de disciplină au încălcat procedura la efectuarea anchetei de serviciu și respectiv la aplicarea sancțiunii disciplinare prin nerespectarea Hotărârii Guvernului nr.201/2009. La fel, intimatul a încălcat termenul în interiorului căruia trebuia să fie efectuată ancheta de serviciul și termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare, precum și Serviciul Vamal nu a prezentat ordinul nr.101-O din 12 martie 2015 în cadrul examinării legalității actului administrativ individual de sancționare, nu constituie temeiuri în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procedurii judiciare, după devenirea irevocabilă a deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, dar rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi legale.

6 De altfel, argumentele invocate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu au putut fi cunoscute revizuentului la data examinării cauzei în ordine de recurs, care să răstoarne soluția instanței de recurs. Aspectele invocate de Hudzinschi Vladimir în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc irevocabil, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Mai mult ca atât, argumentele invocate în cererea de revizuire se regăsesc și în cererea de recurs din 10 august 2018, ceea ce atestă că acestea nu pot constituie circumstanțe noi în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă de retractarea a actului judecătoresc de dispoziției definitiv și irevocabil (f.d.132, vol.II). În contextul expus, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de Hudzinschi Vladimir ca temeiuri de revizuire a deciziei irevocabile din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, nu se încadrează în prevederile art.449 din Codul de procedură civilă și nu constituie împrejurări de redeschidere a procesului.

De fapt, cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir reprezintă un „recurs deghizat”, manifestată prin dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de Curtea Supremă de Justiție în decizia irevocabilă din 12 decembrie 2018. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

La acest capitol, completul de judecată Curții Supreme de Justiție remarcă că, Curtea Constituțională a Republicii Moldova în decizia nr.60 din 09 iunie 2020 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.229g/2019 și nr.5g/2020 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 121 alin.(4), 49, 53 alin.(5), 448 și 452 din Codul de procedură civilă, la §47, 48 cert a stabilit că, în conformitate cu art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. La etapa admisibilității, instanța de revizuire examinează dacă se atestă sau nu vreun temei din cele prevăzute la art.449 din Codul de procedură civilă. Prin definiție și prin esență, în cadrul examinării admisibilității revizuirii se analizează circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la pronunțarea actului judecătoresc a cărui revizuire se cere.

Scopul căii de atac (extraordinară) a revizuirii este retractarea actului judecătoresc irevocabil, având în vedere noile realități. 7 Procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, completul de judecată reține că, o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul argumentele invocate de revizuent sunt neîntemeiate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir împotriva deciziei irevocabile din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție. 8 În conformitate cu art.195 și art.230 din Codul administrativ în coroborare cu art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Hudzinschi Vladimir împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se spune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Mariana Pitic Ion Malanciuc Oxana Parfeni Aliona Donos 9