3rh-8/23 — anularea actului administrativ

3rh-8/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3rh-8/23

2-18074238-01-3rh-27012023

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sușchevici)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: T. Vieru, D. Mardari, G. Stratulat, Sv.

Filincova, V. Burduh)

Î N C H E I E R E

19 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Hudzinschi Vladimir împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea

actului administrativ, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

respins recursul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 13 octombrie 2015, Hudzinschi Vladimir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal, solicitând anularea ordinului nr.909-p din 15 septembrie

2015 cu privire la sancționarea disciplinară – eliberarea din serviciu în organul vamal,

repararea prejudiciului material și moral.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune,

solicitând anularea ordinului nr.909-p din 15 septembrie 2015 cu privire la sancționarea

disciplinară – eliberarea din serviciu în organul vamal, restabilirea în funcție, încasarea

drepturilor salariale din momentul concedierii-până la restabilirea în funcție, în sumă de

5.000 de lei lunar, încasarea sumei de 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă

integral acțiunea depusă de Hudzinschi Vladimir.

1

La 11 mai 2017, Hudzinschi Vladimir a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 27 iunie 2017 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 03 ianuarie 2018, Hudzinschi Vladimir a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, iar la 12 ianuarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat

supliment la recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 septembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii și

încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a sumei de 5400 de lei cheltuieli

de judecată, dintre care 3000 cheltuieli de asistență juridică șu 2400 de lei cheltuieli de

transport.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Hudzinschi Vladimir, s-a casat integral decizia din 26 septembrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Hudzinschi Vladimir a depus cerere de completare

și modificare a cererii de apel, solicitând încasarea din contul Serviciului Vamal în

beneficiul său a drepturilor salariale din momentul concedierii – până la restabilirea în

funcție în sumă de 350.000 de lei, a sumei de 700.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral

în cazul imposibilității restabilirii în funcția anterior deținută, și 6000 de lei cheltuieli de

judecată, dintre care 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 3000 de lei cheltuieli

de transport.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 10 august 2018, Hudzinschi Vladimir a depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii și încasarea din contul

Serviciului Vamal în beneficiul său a sumei de 7000 de lei cheltuieli de judecată, dintre

care 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 4000 de lei cheltuieli de transport.

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul

depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 24 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Hudzinschi Vladimir a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs, cu

rejudecarea cauzei.

În susținerea cererii de revizuire, cu trimitere la prevederile art.449 lit.b) din Codul

de procedură civilă, Hudzinschi Vladimir a invocat că, nu a fost înștiințat de către

2

Comisia de disciplină a Biroului Vamal Briceni și nici de către Comisia de disciplină a

Serviciului Vamal despre locul, data și ora desfășurării ședințelor comisiilor respective,

și nici nu i s-a adus la cunoștință materialele anchetelor de serviciu din 2012 până în

2015, prin ce a fost încălcată procedura de efectuare a investigației de serviciu și de

aplicare a sancțiunii disciplinare. Nu i s-a adus la cunoștință contra semnătura ordinul de

inițiere a anchetei de serviciu, raportul secretarului comisiei de disciplină, încheierea

investigației de serviciu, procesul-verbal al ședinței comitetului sindical al Biroului

Vamal Briceni și raportul comisiei de disciplină a Serviciului Vamal. În decizia din 12

decembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție nu a argumentat încălcarea prevederilor

Regulamentului privind comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201

din 11 martie 2009, Anexa nr.7. Legea nr.1150 din 20 iulie 2000, care reglementa

procedura de activitate a comisiilor. Din răspunsul nr.04/1974 din 29 octombrie 2021 al

Ministerului Justiției rezultă că, Hotărârea Guvernului nr.201/2009 privind punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public se aplică funcționarilor publici și funcționarilor publici cu statut

special din autoritățile publice. Anexa nr.7 a Hotărârii Guvernului nr.201/2009 se aplică

în toate autoritățile publice. Membrii comisiilor de disciplină au încălcat procedura la

efectuarea anchetei de serviciu și respectiv la aplicarea sancțiunii disciplinare prin

nerespectarea Hotărârii Guvernului nr.201/2009. La fel, intimatul a încălcat termenul în

interiorului căruia trebuia să fie efectuată ancheta de serviciul și termenul de aplicare a

sancțiunii disciplinare, precum și Serviciul Vamal nu a prezentat ordinul nr.101-O din 12

martie 2015 în cadrul examinării legalității actului administrativ individual de

sancționare.

La 07 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului

Vamal copia cererii de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței (f.d.183, vol.II).

La 09 martie 2023, Serviciul Vamal a depus referință, solicitând să fie respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir, deoarece

argumentele invocate de revizuentă nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.449

lit.b) din Codul de procedură civilă, întrucât revizuentul nu este de acord cu soluția

instanței de recurs și solicită de fapt o reapreciere repetată a stării de fapt și de drept a

cauzei.

Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

3

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Conform art.448 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau

casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art.451 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune la instanța competentă prevăzută la art.448.

Se reține că, prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a

respins recursul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea de

revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a

Curții Supreme de Justiție.

Conform art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele

se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează

cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta

dispune înștiințarea lor.

În speță, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea

cererii de revizuire în lipsa participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Se remarcă că, posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de

procedură civilă reprezintă o cale excepțională de atac.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei

analize stricte.

Potrivit art.447 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de

revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la

proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia

judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b)

din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care:

4

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea

Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art.450 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune: b) în

termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele

sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior,

dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).

Conform art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din prevederile art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt

limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire prevăzut la art.449 lit.b)

CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și

pertinente, să aibă importanță esențiala pentru justa soluționare a cauzei, adică să aibă

5

putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect

al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențiala pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată,

având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire și cadrul legal aplicabil speței, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că alegațiile invocate de către Hudzinschi Vladimir, drept temeiuri de

revizuire a deciziei irevocabile a instanței de recurs precum că, nu a fost înștiințat de

către Comisia de disciplină a Biroului Vamal Briceni și nici de către Comisia de

disciplină a Serviciului Vamal despre locul, data și ora desfășurării ședințelor

comisiilor respective, și nici nu i s-a adus la cunoștință materialele anchetelor de

serviciu din 2012 până în 2015, prin ce a fost încălcată procedura de efectuare a

investigației de serviciu și de aplicare a sancțiunii disciplinare. Nu i s-a adus la

cunoștință contra semnătura ordinul de inițiere a anchetei de serviciu, raportul

secretarului comisiei de disciplină, încheierea investigației de serviciu, procesul-verbal

al ședinței comitetului sindical al Biroului Vamal Briceni și raportul comisiei de

disciplină a Serviciului Vamal. În decizia din 12 decembrie 2018, Curtea Supremă de

Justiție nu a argumentat încălcarea prevederilor Regulamentului privind comisia de

disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, Anexa nr.7.

Legea nr.1150 din 20 iulie 2000, care reglementa procedura de activitate a comisiilor.

Din răspunsul nr.04/1974 din 29 octombrie 2021 al Ministerului Justiției rezultă că,

Hotărârea Guvernului nr.201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii

nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se aplică

funcționarilor publici și funcționarilor publici cu statut special din autoritățile publice.

Anexa nr.7 a Hotărârii Guvernului nr.201/2009 se aplică în toate autoritățile publice.

Membrii comisiilor de disciplină au încălcat procedura la efectuarea anchetei de

serviciu și respectiv la aplicarea sancțiunii disciplinare prin nerespectarea Hotărârii

Guvernului nr.201/2009. La fel, intimatul a încălcat termenul în interiorului căruia

trebuia să fie efectuată ancheta de serviciul și termenul de aplicare a sancțiunii

disciplinare, precum și Serviciul Vamal nu a prezentat ordinul nr.101-O din 12 martie

2015 în cadrul examinării legalității actului administrativ individual de sancționare, nu

constituie temeiuri în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, care ar permite

redeschiderea procedurii judiciare, după devenirea irevocabilă a deciziei din 12

decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, dar rezidă din interpretarea greșită a

acestor prevederi legale.

6

De altfel, argumentele invocate în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu au putut fi cunoscute revizuentului la data

examinării cauzei în ordine de recurs, care să răstoarne soluția instanței de recurs.

Aspectele invocate de Hudzinschi Vladimir în cererea de revizuire reflectă

caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție

judecătoresc irevocabil, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția

conținută în decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

respins recursul depus de Hudzinschi Vladimir și s-a menținut decizia din 20 iunie 2018

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Mai mult ca atât, argumentele invocate în cererea de revizuire se regăsesc și în

cererea de recurs din 10 august 2018, ceea ce atestă că acestea nu pot constituie

circumstanțe noi în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă de retractarea a

actului judecătoresc de dispoziției definitiv și irevocabil (f.d.132, vol.II).

În contextul expus, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

argumentele invocate de Hudzinschi Vladimir ca temeiuri de revizuire a deciziei

irevocabile din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, nu se încadrează în

prevederile art.449 din Codul de procedură civilă și nu constituie împrejurări de

redeschidere a procesului.

De fapt, cererea de revizuire depusă de Hudzinschi Vladimir reprezintă un „recurs

deghizat”, manifestată prin dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de Curtea Supremă

de Justiție în decizia irevocabilă din 12 decembrie 2018. Or, revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

La acest capitol, completul de judecată Curții Supreme de Justiție remarcă că,

Curtea Constituțională a Republicii Moldova în decizia nr.60 din 09 iunie 2020 de

inadmisibilitate a sesizărilor nr.229g/2019 și nr.5g/2020 privind excepția de

neconstituționalitate a articolelor 121 alin.(4), 49, 53 alin.(5), 448 și 452 din Codul de

procedură civilă, la §47, 48 cert a stabilit că, în conformitate cu art.452 alin.(2) din

Codul de procedură civilă dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la

faptele pe care se întemeiază. La etapa admisibilității, instanța de revizuire examinează

dacă se atestă sau nu vreun temei din cele prevăzute la art.449 din Codul de procedură

civilă. Prin definiție și prin esență, în cadrul examinării admisibilității revizuirii se

analizează circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute la pronunțarea actului judecătoresc a cărui revizuire se cere. Scopul căii de

atac (extraordinară) a revizuirii este retractarea actului judecătoresc irevocabil, având în

vedere noile realități.

7

Procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură civilă

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate

într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul

securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi

rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, unde s-a subliniat expres că dreptul la

un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat

de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției,

care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului

comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este

principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice

presupune respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere

de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25;

Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, completul de

judecată reține că, o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Hudzinschi

Vladimir în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces

echitabil garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul argumentele invocate de

revizuent sunt neîntemeiate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Hudzinschi Vladimir împotriva deciziei irevocabile din 12 decembrie 2018 a Curții

Supreme de Justiție.

8

În conformitate cu art.195 și art.230 din Codul administrativ în coroborare cu

art.453 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Hudzinschi

Vladimir împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Hudzinschi Vladimir împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actului

administrativ, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se spune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Aliona Donos

9