2ra-235/23 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-235/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-235/23 2-20036671-01-2ra-08022023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.S. Vîșcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere) Î N C H E I E R E 12 iulie 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui Ramiz Ansarov cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de avocatul Serghei Voitic în interesele lui Ramiz Ansarov și s-a menținut hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 13 martie 2020, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ramiz Ansarov cu privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acțiunii, a indicat că prin ordinul șefului Departamentului Poliției de Frontieră nr. 659/ps din 25 mai 2017 Ramiz Ansarov a fost angajat în serviciu în baza contractului individual de muncă din 29 mai 2017, pe durată nedeterminată, în funcția de ofițer de investigații al sectorului poliției de frontieră „Otaci” al Direcției regionale Nord, cu conferirea gradului special „inspector superior”, echivalent gradului special de poliție. A subliniat că, la 21 martie 2018, în conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu statut special, prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.300/ps, s-a încetat raportul de muncă cu inspectorul superior Ramiz Ansarov, pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an pentru comiterea unei încălcări grave.
A mai invocat că, nefiind de acord cu ordinul enunțat, Ramiz Ansarov s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată și prin hotărârea din 21 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis parțial cererea de chemare în 1 judecată cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică, fiind dispusă executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii în funcția deținută, precum și achitarea prejudiciului moral sub forma unui salariu mediu lunar.
Astfel, prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.62/ps din 22 ianuarie 2019 Ramiz Ansarov a fost reîncadrat în funcția de ofițer principal de investigații al secției 1 a Direcției investigații speciale a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, însă, la 24 ianuarie 2019, prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 78/ps Ramiz Ansarov prin demisie a încetat raporturile de muncă, în conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. a) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu statut special. A evidențiat că, echipamentul eliberat polițistului de frontieră trece în folosință după expirarea termenului de exploatare, iar, reieșind din faptul că echipamentul transmis în folosința pârâtului Ramiz Ansarov nu i-a expirat termenul de exploatare, ultimul urmează să compenseze valoarea restantă a acestuia, care constituie suma de 3 785,19 lei.
A susținut că, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 3 decembrie 2019, în adresa pârâtului a fost expediată o somație, prin care i-a fost solicitată restituirea benevolă a cheltuielilor suportate din bugetul de stat, fiind informat că în caz contrar se va înainta o acțiune în instanța de judecată pentru încasarea prejudiciului material, însă până în prezent suma datorată nu a fost achitată. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat încasarea din contul lui Ramiz Ansarov a sumei valorii restante a uniformei în mărime de 3 785,19 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea.
S-a încasat de la Ramiz Ansarov în beneficiul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI suma de 3 785,19 lei cu titlu de prejudiciu material și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 20 iulie 2021, în termenul legal, Ramiz Ansarov a contestat-o cu apel. Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către avocatul Serghei Voitic în interesele lui Ramiz Ansarov și s- a menținut hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În susținerea soluției, instanța de apel a indicat că Ramiz Ansarov, în calitate de funcționar public cu statut special, a fost asigurat cu echipament de folosință personală, calcularea termenului de exploatare (purtare) a căruia a început de la încadrarea acestuia în serviciu.
La încetarea raporturilor de muncă ale lui Ramiz Ansarov, termenul de exploatare (purtare) a echipamentului de folosință personală eliberat acestuia nu a expirat, considerent din care a fost întocmit calculul costului echipamentului la rețineri, potrivit căruia constituie suma de 3 785,19 lei. Instanța de apel a concluzionat că, în măsura în care, în temeiul pct. 17 din contractul privind îndeplinirea serviciului în cadrul Poliției de Frontieră din 29 mai 2017, Ramiz Ansarov s-a obligat, în caz de desfacere a contractului înainte de 2 termen, să compenseze cheltuielile angajatorului pentru echipament, urmează să plătească în mod obligatoriu Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI restanța echipamentului de folosință personală a cărui termen de exploatare (purtare) nu a expirat.
La 31 ianuarie 2023, Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, a declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Recurentul consideră eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu privire la încasarea sumei de 3 785,19 1ei, or, contractul încheiat între părți nu include niciun termen determinat și astfel nu acordă reclamantului dreptul de a pretinde această sumă. În pct. 1 din contractul din 29 mai 2017 este prevăzută durata nedeterminată a contractului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a expediat la data de 23 ianuarie 2023 copia deciziei motivate în adresa recurentului, însă date referitor la recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc. Prin urmare, recursul declarat la data de 31 ianuarie 2023, este în termen. La data de 09 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului recursul motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs (f.d. 33 vol. II). Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, Completul de judecată reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau 3 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, asemenea aspecte nu se regăsesc. Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
Drept urmare, Completul de judecată reiterează că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum invocă Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, ca fiind inadmisibil. În baza celor redate, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.