2ra-235/23 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-235/23

2-20036671-01-2ra-08022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.S. Vîșcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ramiz Ansarov,

reprezentat de avocatul Serghei Voitic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova împotriva lui Ramiz Ansarov cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de avocatul Serghei Voitic în interesele lui Ramiz Ansarov

și s-a menținut hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 13 martie 2020, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ramiz Ansarov cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii, a indicat că prin ordinul șefului Departamentului Poliției

de Frontieră nr. 659/ps din 25 mai 2017 Ramiz Ansarov a fost angajat în serviciu în

baza contractului individual de muncă din 29 mai 2017, pe durată nedeterminată, în

funcția de ofițer de investigații al sectorului poliției de frontieră „Otaci” al Direcției

regionale Nord, cu conferirea gradului special „inspector superior”, echivalent

gradului special de poliție.

A subliniat că, la 21 martie 2018, în conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1)

lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu

statut special, prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

nr.300/ps, s-a încetat raportul de muncă cu inspectorul superior Ramiz Ansarov,

pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an pentru

comiterea unei încălcări grave.

A mai invocat că, nefiind de acord cu ordinul enunțat, Ramiz Ansarov s-a

adresat cu acțiune în instanța de judecată și prin hotărârea din 21 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis parțial cererea de chemare în

1

judecată cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă,

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral

și a cheltuielilor de asistență juridică, fiind dispusă executarea imediată a hotărârii

în partea restabilirii în funcția deținută, precum și achitarea prejudiciului moral sub

forma unui salariu mediu lunar.

Astfel, prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

nr.62/ps din 22 ianuarie 2019 Ramiz Ansarov a fost reîncadrat în funcția de ofițer

principal de investigații al secției 1 a Direcției investigații speciale a Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, însă, la 24 ianuarie 2019, prin ordinul șefului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 78/ps Ramiz Ansarov prin

demisie a încetat raporturile de muncă, în conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1)

lit. a) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu

statut special.

A evidențiat că, echipamentul eliberat polițistului de frontieră trece în

folosință după expirarea termenului de exploatare, iar, reieșind din faptul că

echipamentul transmis în folosința pârâtului Ramiz Ansarov nu i-a expirat termenul

de exploatare, ultimul urmează să compenseze valoarea restantă a acestuia, care

constituie suma de 3 785,19 lei.

A susținut că, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 3 decembrie

2019, în adresa pârâtului a fost expediată o somație, prin care i-a fost solicitată

restituirea benevolă a cheltuielilor suportate din bugetul de stat, fiind informat că în

caz contrar se va înainta o acțiune în instanța de judecată pentru încasarea

prejudiciului material, însă până în prezent suma datorată nu a fost achitată.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova a solicitat încasarea din contul lui Ramiz Ansarov a

sumei valorii restante a uniformei în mărime de 3 785,19 lei, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis acțiunea. S-a încasat de la Ramiz Ansarov în beneficiul Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră al MAI suma de 3 785,19 lei cu titlu de prejudiciu

material și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 20 iulie 2021, în termenul

legal, Ramiz Ansarov a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de către avocatul Serghei Voitic în interesele lui Ramiz Ansarov și s-

a menținut hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În susținerea soluției, instanța de apel a indicat că Ramiz Ansarov, în calitate

de funcționar public cu statut special, a fost asigurat cu echipament de folosință

personală, calcularea termenului de exploatare (purtare) a căruia a început de la

încadrarea acestuia în serviciu. La încetarea raporturilor de muncă ale lui Ramiz

Ansarov, termenul de exploatare (purtare) a echipamentului de folosință personală

eliberat acestuia nu a expirat, considerent din care a fost întocmit calculul costului

echipamentului la rețineri, potrivit căruia constituie suma de 3 785,19 lei.

Instanța de apel a concluzionat că, în măsura în care, în temeiul pct. 17 din

contractul privind îndeplinirea serviciului în cadrul Poliției de Frontieră din 29 mai

2017, Ramiz Ansarov s-a obligat, în caz de desfacere a contractului înainte de

2

termen, să compenseze cheltuielile angajatorului pentru echipament, urmează să

plătească în mod obligatoriu Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI

restanța echipamentului de folosință personală a cărui termen de exploatare (purtare)

nu a expirat.

La 31 ianuarie 2023, Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic,

a declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Recurentul consideră eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu

privire la încasarea sumei de 3 785,19 1ei, or, contractul încheiat între părți nu

include niciun termen determinat și astfel nu acordă reclamantului dreptul de a

pretinde această sumă. În pct. 1 din contractul din 29 mai 2017 este prevăzută durata

nedeterminată a contractului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a expediat la data de 23 ianuarie 2023 copia deciziei

motivate în adresa recurentului, însă date referitor la recepționarea acesteia la

materialele dosarului lipsesc. Prin urmare, recursul declarat la data de 31 ianuarie

2023, este în termen.

La data de 09 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat

intimatului recursul motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra

criticilor formulate în recurs (f.d. 33 vol. II).

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

formulată de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, este

inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Totodată, Completul de judecată reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

3

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, Completul de judecată reiterează că argumentele invocate de

către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a

normei de drept procesual, așa cum invocă Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul

Serghei Voitic și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei

Voitic, ca fiind inadmisibil.

În baza celor redate, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),

440 alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Ramiz Ansarov, reprezentat de avocatul Serghei

Voitic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

4