2r-115/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

2r-115/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2r-115/23

2-22074359-01-2r-13032023

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (V. Negurița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

D E C I Z I E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând recursul declarat de Mihail Barac,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Maria Gladcaia împotriva lui Mihail Barac cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de Mihail Barac, ca fiind depusă tardiv,

a c o n s t a t a t:

La 26 mai 2022, Maria Gladcaia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Baraca, prin care a solicitat încasarea din contul acestuia a

datoriei în sumă de 70 000 euro, 25 000 lei, cuantumul taxei de stat achitată la

depunerea acțiunii, și a cheltuielilor de acordare a asistenței juridice.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

acțiunea s-a admis parțial.

S-a încasat din contul pârâtului Mihail Barac în beneficiul reclamantei Maria

Gladcaia datoria în baza contractelor de împrumut din 27 iunie 2013 și

29 noiembrie 2013, în mărime de 70 000 euro, care urmează a fi convertită în lei,

conform cursului BNM la data executării hotărârii.

S-a încasat din contul pârâtului Mihail Barac în beneficiul reclamantei Maria

Gladcaia cheltuielile de judecată ce se compun din plata taxei de stat, în mărime de

25 000 lei și cheltuieli de asistență juridică de 10 000 lei, în total, suma de 35 000

lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca nefondată. (f.d.31, 38).

La 23 noiembrie 2022, Mihail Barac a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând

casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Suplimentar

a notat că apelul motivat îl va prezenta după întocmirea hotărârii integrale (f.d.40).

Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit

cererea de apel declarată de Mihail Barac împotriva hotărârii din

1

17 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central ca fiind depusă tardiv

(f.d.49-52).

La 22 februarie 2023, Mihail Barac a contestat cu recurs încheierea din

24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că a luat cunoștință de încheierea

recurată la 08 februarie 2023 când a recepționat-o de la oficiul poștal.

Subsecvent, Mihail Barac a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel

pe care o consideră ilegală, deoarece în opinia sa, Curtea de Apel Chișinău greșit a

elucidat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și a aplicat normele de drept

procedural.

De altfel, recurentul a susținut că contrar concluziilor Curții de Apel Chișinău

privind tardivitatea apelului, expuse în încheierea contestată, cererea de apel a fost

depusă legal și în termenul prevăzut de lege. Or, hotărârea instanței de fond a fost

emisă la 17 octombrie 2022. Despre ședința de judecată stabilită pentru data de

17 octombrie 2022, la care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii contestate cu

apel, nu a cunoscut și nu a avut posibilitate de a fi prezent, deoarece era bolnav.

Respectiv, recurentul a precizat că de existența hotărârii din

17 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a aflat mai târziu de data

pronunțării, și anume la 24 octombrie 2022, când a recepționat dispozitivul

acesteia de la oficiul poștal. Recurentul a subliniat că, prin scrisoarea de însoțire

din 21 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, se confirmă faptul că dispozitivul

hotărârii din 17 octombrie 2022 i-a fost expediat la adresa de domiciliu nu în ziua

pronunțării, dar la 21 octombrie 2022, fiind recepționată la data de 24 octombrie

2022, de altfel, data de la care și începe a curge termenul de declarare a apelului.

În argumentarea opiniei enunțate, Mihail Barac a notat că termenul de

contestare cu apel urma a fi calculat de la data de 25 octombrie 2022, dată la care a

luat cunoștință de dispozitivul hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central și nicidecum de la data pronunțării acestuia, sau data

indicată în scrisoarea de însoțire. Or, conținutul hotărârii poate fi cunoscut doar

după recepționarea actului judecătoresc.

Astfel, recurentul a concluzionat că termenul de declarare a apelului a fost

respectat, iar restituirea cererii de apel este rezultatul unei interpretări nerezonabile

a unei exigențe procedurale, care aduce atingere dreptului de acces la justiție.

În final, Mihail Barac a punctat că la 23 noiembrie 2022 a depus apel

nemotivat, dat fiind faptul că la acel moment instanța de judecată nu eliberase

hotărârea motivată, iar instanța de apel respingându-i cererea de apel, i-a îngrădit

accesul liber la justiție, garantat de art.20 din Constituția Republicii Moldova,

comițând astfel grave încălcări de procedură.

La 13 martie 2023, în adresa Mariei Gladcaia a fost expediată copia recursului

depus de Mihail Barac.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de Mihail Barac,

Maria Gadcaia nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra

argumentelor invocate în cererea de recurs.

2

În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 24 ianuarie 2023 și notificată lui Mihail Barac, prin intermediul

oficiului poștal, la data de 08 februarie 2023, fapt confirmat prin mențiunea

acestuia în cererea de recurs, dar și copia plicului anexată la dosar (f.d.62).

Astfel, recursul declarat de Mihail Barac la 22 februarie 2023, este depus în

termen.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursul declarat de Mihail Barac, urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Din conținutul recursului declarat de Mihail Barac, rezultă că, recurentul nu

este de acord cu încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea de apel s-a restituit ca fiind depusă cu omiterea termenului legal de

depunere. La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a

reținut că, apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a pretins la

restabilirea termenului de atac.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia

instanței de apel despre necesitatea restituirii cererii de apel ca fiind depusă cu

omiterea termenului legal.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă

prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care statuează că,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, dispozitivul

hotărârii instanței de fond a fost pronunțat la 17 octombrie 2022 (f.d.31).

Concomitent, din materialele dosarului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține că, cererea de apel depusă de către Mihail Barac

împotriva hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a

fost înregistrată la 23 noiembrie 2022 (f.d.40).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

menționa și prevederile art. 110 din Codul de procedură civilă, care stipulează că,

termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate

de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Totodată, în conformitate cu art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în

care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,

datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un

3

eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi

efectuat în decursul întregii perioade.

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la

18 octombrie 2022, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii

contestate, și a expirat la 16 noiembrie 2022. Cu toate acestea, apelul a fost

declarat de Mihail Barac abia la data de 23 noiembrie 2022, fapt ce denotă

încălcarea termenului legal în interiorul căruia apelantul putea să-și exercite

dreptul de a contesta hotărârea instanței de fond.

Cât privesc argumentele recurentului precum că, nu a cunoscut despre

existența hotărârii din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, iar

la momentul notificării acesteia, a înaintat cererea de apel nemotivată, urmând ca

ulterior luării de cunoștință de hotărârea motivată să înainteze apelul motivat,

instanța de recurs le consideră neîntemeiate și care urmează a fi respinse. Or,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii și nu din momentul primirii copiei hotărârii motivate sau a

dispozitivului acesteia.

De altfel, instanța de recurs accentuează că această dispoziție legală este

stipulată expres în art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă și urmează a fi

cunoscută și respectată de către participanții în proces, întru apărarea drepturilor și

intereselor lor legitime.

Din aceleași considerente, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate și

argumentele recurentului precum că cererea de apel a fost depusă legal și în

termenul prevăzut de lege, întrucât dispozitivul hotărârii din 17 octombrie 2022 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, i-a fost expediat la adresa de domiciliu nu în

ziua pronunțării, dar la 21 octombrie 2022, fiind recepționată la data de

24 octombrie 2022, data de la care ar începe a curge termenul de declarare a

apelului.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (41) din Codul de procedură

civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea

lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

În contextul normei enunțate și reieșind din esența obligației exercitării

drepturilor procedurale cu bună-credință, recurentul urma să depună diligența

necesară pentru a se interesa de desfășurarea procesului civil în care era implicat.

Potrivit art.206 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă pârâtul, înștiințat

legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, nu s-a prezentat în judecată și nu

a comunicat instanței motivul neprezentării sau dacă motivele sunt considerate de

instanță ca fiind neîntemeiate, sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea cauzei în

lipsa sa, instanța o examinează în lipsa acestuia.

În corespundere cu art.236 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc

copia hotărârii în decurs de 5 zile.

Așadar, prin prisma normelor de drept enunțate, instanța de recurs consideră

nefondat și respinge argumentul invocat de Mihail Barac că nu a cunoscut despre

ședința de judecată stabilită pentru data de 17 octombrie 2022, la care a fost

pronunțat dispozitivul hotărârii contestate cu apel și nu a avut posibilitate de a fi

prezent, deoarece era bolnav.

4

Din materialele cauzei se atestă că, Mihail Barac a fost citat legal de către

Judecătoria Strășeni, sediul Central, și a cunoscut de ședințele de judecată stabilite

pentru data de 26 iulie 2022, ora 11:30 și 24 august 2022, ora 09:30. Recurentul a

depus cereri de amânare, pentru ambele ședințe, solicitând acordarea unor termene

suplimentare în legătură cu necesitatea contractării unui avocat și imposibilitatea

prezentării avocatului care se afla în concediu de odihnă anual până la 20

septembrie 2022, acestea fiind admise de către instanța de fond cu preconizarea

următoarei ședințe de judecată pentru data de 17 octombrie 2022, ora 13:30.

La ședința de judecată din 17 octombrie 2022, ora 13:30 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central, instanța de judecată, prin prisma dispozițiilor art.206

alin.(3) din Codul de procedură civilă, a constatat posibilitatea examinării cauzei în

lipsa părților neprezente, care au fost citate legal și a pronunțat dispozitivul

hotărârii, care în corespundere cu prevederile art.236 alin. (4) din Codul de

procedură civilă a fost expediat la adresa de domiciliu a lui Mihail Burac, fiind

recepționat la 27 octombrie 2022 (f.d.36, 37).

Recurentul a invocat precum că, la ședința de judecată din 17 octombrie 2022,

a fost în imposibilitate să se prezinte din motiv de boală, anexând o trimitere-

extras, semnat de medicul de la Centru de Sănătate din or.Cricova. Din analiza

conținutului înscrisului se constată că, Mihail Barac, s-a adresat la medic, la data

de 14 octombrie 2022, fiind stabilit diagnosticul complet. Din actul anexat nu se

deduce că ultimul era în imposibilitate să se prezinte la ședința de judecată din 17

octombrie 2022.

Totodată, instanța de recurs, reține că, anterior adresării la medic, Mihail

Barac de două ori a solicitat instanței de fond amânarea ședințelor din 26 iulie

2022 și din 24 august 2022 pentru a contracta un avocat și în legătură cu faptul că

avocatul contractat ar fi în concediul anual de odihnă.

Instanța de recurs, prin prisma obligației părții de a se folosi cu bună credință

de drepturile sale, reiterează că chiar dacă Mihail Barac, subiectul raportului

material litigios, ar fi fost în imposibilitate de a se prezenta la ședința de judecată

din 17 octombrie 2022, urma să se prezinte avocatul contractat, despre care

recurentul invocase că se aflase în concediu până la 20 septembrie 2022, din care

motiv s-a amânat ședința de judecată din 24 august 2022 ( f.d.22, 23).

În conformitate cu prevederile art.206 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

la solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amâna o singură

dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a avocatului acestuia.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la

materialele dosarului există probe ce demonstrează incontestabil realizarea

obligației instanței de fond privind citarea legală a participantului la proces, Mihail

Barac fiind citat cu scrisoare recomandată, dar și expedierea în adresa acestuia a

actului judecătoresc de dispoziție.

Așadar, instanța de recurs remarcă că, Mihail Barac de la data recepționării

dispozitivului hotărârii, 27 octombrie 2022 și până la 16 noiembrie 2022, data

limită de declarare a apelului, a beneficiat de timp suficient pentru a declara în

termenul legal instituit de legiuitor apel împotriva hotărârii din 17 octombrie 2022

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și urma să întreprindă toate măsurile

necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă ignorat de

către acesta.

5

Potrivit prevederilor art. 56 alin. (3) și art.61 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi

dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în

afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de

apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 113 din Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Mihail Barac la depunerea cererii de apel nu a solicitat repunerea în termen.

Prin urmare, ținând cont că cererea de apel împotriva hotărârii din

17 octombrie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost depusă cu

depășirea termenului prevăzut de lege, iar Mihail Barac nu a solicitat repunerea în

termen, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a restituit apelul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat și

argumentul recurentului precum că prin restituirea cererii de apel i se îngrădește

dreptul de acces la justiție.

În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de

instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în

vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună

credință și în termen.

Or, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului declarat de Mihail Barac pe

rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și

preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania,

nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă

drepturile reclamanților la un proces echitabil.

6

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Luând în considerare cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt

pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 Cod de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Mihail Barac.

Se menține încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria

Gladcaia împotriva lui Mihail Barac cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

7