3ra-115/23 — contestarea actului administrativ

3ra-115/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-115/23

2-18116279-01-3ra-28012023

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (I.Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Tcacenco, reprezentat de

avocatul Vladislav Jian,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tcacenco Ion împotriva Primăriei și Consiliului comunal Tuzara,

raionul Călărași cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel depusă de Ion Tcacenco și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 20 decembrie 2021,

c o n s t a t ă:

La 07 februarie 2018, Tcacenco Ion, reprezentat de către avocatul Vladislav Jian

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Tuzara și

Consiliul comunal Tuzara, raionul Călărași privind anularea deciziei Consiliului

comunal Tuzara nr.07/12 din 08.12.2017, anularea refuzului primăriei Tuzara din

24.11.2017 și obligarea să stabilească hotarele terenului de pe lângă casă în vederea

elaborării planului geometric al terenului (f.d.2-3).

În motivarea acțiunii s-a indicat că fiind proprietar al casei de locuit cu terenul

aferent casei situată în XXXXX, la 01 noiembrie 2017 s-a adresat Primăriei Tuzara,

r-nul Călărași și Consiliului comunal Tuzara, r-nul Călărași cu cererea nr.19 din 01

noiembrie 2017 prin care a solicitat să fie corectată în registrele cadastrale și

registrele de evidență a gospodăriilor ținute de Primărie, suprafața terenului aferent

casei care i-a fost atribuit cu indicarea corectă a suprafeței de 0,06 ha.

A comunicat că prin răspunsul din 24 noiembrie 2017 pîrîtul i-a comunicat că

cererea nu poate fi examinată pe motiv că sunt neîntemeiate cerințele. Prin urmare, la

data de 01 decembrie 2017 s-a adresat cu cerere prealabilă nr.21 către pârât,

solicitând revocarea refuzului, iar la 08 decembrie 2017 prin decizia nr.07/12

Consiliul comunal Tuzara a respins cererea prealabilă.

A notat reclamantul că refuzul Primăriei din 24 noiembrie 2017 cât și decizia

Consiliului nr.07/12 din 08 decembrie 2017 sunt neîntemeiate și emise ilegal și

contrar prevederilor legii, deoarece terenul aferent casei cu suprafața de 0,06 ha i-a

fost atribuit prin ordinul sovhozului-fabrică XXXX nr.383 din 18.09.1984, care

1

ulterior i-a fost transmis în folosință prin Hotărîrea Sovietului sătesc de deputați din

16.10.1984.

A mai menționat reclamantul că i-a fost transmis în folosință terenul aferent

casei cu suprafața de 0,06 ha, iar Primăria a indicat suprafața terenului aferent casei

în mărime de 0,0436 ha, ceia ce contravine prevederilor art. 11 din Codul funciar.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Consiliului comunal Tuzara nr.07/12

din 08.12.2017, anularea refuzului Primăriei Tuzara din 24 noiembrie 2017 și

obligarea să stabilească hotarele terenului de pe lângă casă în vederea elaborării

planului geometric al terenului.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 20 decembrie 2021, s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Tcacenco Ion (f.d.230, 239-247).

Din materialele pricinii se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 20 decembrie 2021 (f.d.230), cererea de apel nemotivată depusă de Tcacenco

Ion, reprezentat de către avocatul Jian Vladislav a fost depusă la 09 ianuarie 2022

(f.d.248-249), hotărârea motivată fiind recepționată la 15 aprilie 2022 (f.d.252),

apelul motivat a fost depus de Tcacenco Ion, reprezentat de către avocatul Jian

Vladislav la data de 16 mai 2022 (f.d.). Astfel, instanța de apel a conchis că cererile

de apel nemotivat și apel motivat au fost depuse în termenii prevăzuți de lege.

Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Ion Tcacenco, reprezentat de către avocatul Jian Vladislav și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 20 decembrie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că obiectul material al prezentei

acțiuni de contencios administrativ î-l constituie verificarea legalității deciziei

Consiliului comunal Tuzara nr.07/12 din 08.12.2017 și obligarea stabilirii hotarelor

terenului de pe lângă casă în vederea elaborării planului geometric al terenului.

În conformitate cu art.143 alin.(2) din Codul Administrativ, aprecierea

legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în funcție de situația

la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile – de

situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

Potrivit art.7 din Legea privind administrația publică locală nr.436 din

28.12.2006, în realizarea competențelor lor, autoritățile administrației publice locale

dispun de autonomie, consfințită și garantată prin Constituția Republicii Moldova,

Carta Europeană a Autonomiei Locale și prin alte tratate la care Republica Moldova

este parte.

Conform art. 14 alin.(1) și (2) din Legea privind administrația publică locală

nr.436 din 28.12.2006, Consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile

legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența

altor autorități publice.

Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice

locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă,

consiliul local realizează următoarele competențe: b) administrează bunurile

domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului); c)

decide în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului public

al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și privind serviciile

publice de interes local, în condițiile legii; e) decide atribuirea și schimbarea

destinației terenurilor proprietate a satului (comunei), orașului (municipiului), după

caz, în condițiile legii.

Potrivit art. 77 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr.436

din 28.12.2006, actele juridice de administrare și de dispoziție privind bunurile

2

proprietate publică a unității administrativ-teritoriale se încheie cu persoanele fizice și

persoanele juridice de drept privat prin licitație publică, organizată în condițiile legii,

cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Conform art.11 din Codul funciar autoritățile administrației publice locale

atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate: trec în

proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și

grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația.

În conformitate cu pct. 39 din Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și

actualizare a planurilor cadastrale și geometrice (aprobată prin ordinul Agenției

Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din 06.08.2012), rezultatele stabilirii și

coordonării hotarelor se stipulează în actul de stabilire a hotarelor (Anexa nr. 4), care

se semnează de titularul de drept asupra terenului, hotarele căruia au fost stabilite pe

teren, reprezentantul autorității publice locale și executantul lucrărilor cadastrale, iar

în cazul coordonării hotarelor - și de titularii de drepturi asupra terenurilor adiacente

sau de reprezentanții acestora.

Potrivit pct. 52 din aceeași instrucțiune, planul geometric elaborat se semnează

(coordonează) și se aprobă, în mod obligatoriu, de autoritatea publică locală, sau altă

autoritate publică împuternicită. Conform definiției statuate în Legea cadastrului

bunurilor imobile, planul geometric constituie un document tehnic, întocmit în urma

măsurărilor la fața locului, în care se indică hotarele terenului și construcțiile capitale

amplasate pe acesta.

Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile, planul

geometric se întocmește la cererea titularului de drepturi, în baza măsurărilor pe

teren, cu indicarea obligatorie a punctelor de cotitură ale hotarelor, racordate la

punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere, a numărului cadastral al

terenului și amplasamentului tuturor construcțiilor de pe teren. Planul poate conține și

alte date.

În conformitate cu pct. 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 29 iunie 1992, se

aprobă modelele unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate,

posesiune și beneficiere funciară, precum urmează: titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren (anexa nr.l), titlu provizoriu, ce confirmă dreptul de proprietate,

posesiune și beneficiere funciară (conform anexei nr. 3); titlu, ce confirmă dreptul de

proprietate asupra cotei de teren echivalent (conform anexei nr. 4); contractul de

arendă funciară, avînd anexate legenda terenurilor atribuite în arendă și procesul-

verbal de predare-preluare a terenului arendat (conform anexei nr.5). Registrul

titularilor funciari (conform anexei nr. 6).

Conform pct. 2 din aceeași hotărâre, se stabilește că titlurile, ce confirmă dreptul

de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, sînt eliberate de către organele auto

administrării locale (consiliile județene, municipale), comitetele executive raionale,

consiliile primăriilor comunelor și satelor.

Conform prevederilor art.152 din Legea cadastrului bunurilor imobile (în vigoare

la data depunerii acțiunii) la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, cu

excepția terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității

administrației publice locale de nivelul întîi stabilește la fața locului hotarele

terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de

Agenție. La transmiterea în proprietate a terenurilor în cadrul înregistrării primare

masive, stabilirea hotarelor la fața locului nu este obligatorie. La cererea titularului de

drepturi asupra terenului, punctele de cotitură ale hotarelor pot fi marcate prin borne

în modul stabilit de Agenție. Cheltuielile pentru stabilirea hotarelor și marcarea

3

acestora pe teren sînt suportate de titularul de drepturi. După stabilirea hotarelor la

fața locului și întocmirea actului de stabilire a hotarelor de către autoritatea

administrației publice locale de nivelul întîi, executanții lucrărilor cadastrale

efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea planului geometric. Documentația

cadastrală prezentată spre recepție trebuie să permită identificarea corectă a punctelor

de cotitură ale terenului pe teritoriul țării, verificarea corespunderii hotarelor terenului

cu hotarele terenurilor adiacente. Hotarele terenului se reprezintă pe planul cadastral

și pe cel geometric. Actul de stabilire a hotarelor poate fi atacat în instanța de

contencios administrativ.

Instanța de apel a reținut că, potrivit titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr.XXXXX din 02.01.2003 lui Tcacenco Ion i s-a repartizat în

baza deciziei Primăriei Tuzara nr. 23 din 17.05.1992 - 0,0436 ha în proprietate

privată, fiind înregistrat dreptul de proprietate al reclamantului în Registrul bunurilor

imobile la data de 11.06.2003 (f.d. 176).

Instanța de apel a invocat că la emiterea deciziei contestate, pîrîtul/intimat și-a

exercitat dreptul dicreționar în conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri

ce ar duce la nulitatea acestora nu au fost constatate.

La 09 ianuarie 2023, Ion Tcacenco, reprezentat de avocatul Vladislav Jian a

depus recurs nemotivat prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii din 20

decembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a deciziei din 07 decembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii

integral.

La 01 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată

public la 07 decembrie 2022.

Instanța de recurs atestă că la 09 decembrie 2022, instanța de apel a notificat

Primăria și Consiliul Tuzara, raionul Călărași cât și avocatului Vladislav Jian

dispozitivul deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

intermediul poștei electronice (f.d.28, vol. II).

Astfel, completul de judecată conchide că avocatul Vladislav Jian în interesele

lui Ion Tcacenco a depus la 09 ianuarie 2023, recurs nemotivat împotriva deciziei din

4

07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în interiorul termenului prevăzut la 245

alin. (1) din Codul administrativ.

Tot din materialele cauzei rezultă că, decizia motivată a instanței de apel a cărei

casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată avocatului Vladislav Jian la

data de 19 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.31, vol. II), însă

contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, nu a depus în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău, adică până la

20 februarie 2023 (zi de luni) inclusiv, motivarea recursului.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă

și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice

are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la

procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică

etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate

și economie de costuri.

În corespundere cu art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția

autorității publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă

electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează

prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu

aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității

publice.

Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost

indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este

echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Coroborând normele legale precitate se constată că, potrivit extrasului din poșta

electronică conținut la fila dosarului 31, vol. II se atestă indubitabil că decizia

motivată din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

participanților la proces, inclusiv avocatului Vladislav Jian care conform mandatului

seria MA nr.1223288 din 26 ianuarie 2018 îi reprezintă interesele lui Ion Tcacenco.

Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului

de a depune motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare

datei notificării deciziei motivate – 20 ianuarie 2023 și a expirat la data de 20

februarie 2023, inclusiv.

5

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei

motivate din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Vladislav Jian în

interesele lui Ion Tcacenco, a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de

dreptul său procedural și a depune motivarea recursului în interiorul termenului

instituit la art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

Prin urmare, completul de judecată remarcă că, rolul instanței de judecată este

de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea actului judecătoresc, iar Ion

Tcacenco cât și avocatul acestuia Vladislav Jian, fiind cei interesat de soluționarea

cauzei în ordine de recurs, trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a-și

proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin

efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz

prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art.245 alin. (2) din Codul

administrativ, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit.

e) din Codul administrativ.

La caz, culpa că avocatul Vladislav Jian în interesele lui Ion Tcacenco nu a

depus motivarea recursului se datorează recurentului care nu a întreprins suficiente

măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja drepturile de acces

la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut la art.245 alin. (2)

din Codul administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință

la folosirea drepturile sale procedurale.

În această privință, completul de judecată notează că în conformitate cu

prevederile art. 195 Codul administrativ raportate la art. 75 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care

ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei

părți.

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii, completul consideră că nerespectarea termenului de depunere

a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și

indiferent al recurentului. Or, acesta trebuia să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale

procedurale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată

și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară

de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v.

Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de avocatul Vladislav Jian în

interesele lui Ion Tcacenco ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că

6

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul

securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ion Tcacenco,

reprezentat de avocatul Vladislav Jian.

Conform art. 230, art.245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Ion Tcacenco, reprezentat de avocatul Vladislav Jian, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

7