3r-135/23 — cu privire la executarea hotărârii

Dosarul nr. 3r-135/23

2-09050031-01-3r-26052023

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca

DECIZIE

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând recursul depus de Titus Sărăteanu, reprezentat de avocatul Nicolae

Chiriac,

la cererea lui Titus Sărăteanu privind executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 04 februarie 2021,

împotriva încheierii din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

încetată executarea documentului executoriu,

constată:

La data de 14 decembrie 2022 Titus Sărăteanu s-a adresat la Curtea de Apel

Chișinău cu cerere privind executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 04 februarie 2021.

Prin încheierea din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost încetată

executarea documentului executoriu – hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 04 februarie 2021, pe motivul atingerii scopului său.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 05 mai 2023 Titus Sărăteanu,

reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2023,

continuarea procedurii de executare a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 04 februarie 2021.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că hotărârea judecătorească executarea

căreia a fost solicitată nu a fost executată integral.

Totodată a menționat că concluzia Curții de Apel Chișinău precum că dezacordul

creditorului cu neachitarea diferenței sumei în mărime de 221 697,31 lei, depășește

obiectul litigiului examinat, prezentând un litigiu separat este eronată din motiv că

creditorul Titus Sărăteanu s-a plâns pe faptul că Centrul Național Anticorupție nu a

executat corespunzător hotărârea de judecată, dar nu s-a plâns pe neexecutare totală.

În conformitate cu art. 249, alin. (3) din Codul administrativ, executarea este

inițiată printr-o cerere a creditorului executării. Deciziile în procedura de executare se

emit prin încheiere, care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în

termen de 3 zile.

1

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de

Titus Sărăteanu, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, în data de 04 mai 2023 este

în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost notificată în data de 3 mai

2023.

În conformitate cu art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului

Titus Sărăteanu, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, au fost expuse cu suficientă

claritate.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente cauzei, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l admite, cu anularea

încheierii din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la

rejudecare.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează

încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Din actele cauzei rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

din 04 februarie 2021, acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Titus

Sărăteanu împotriva Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (la

moment Centrul Național Anticorupție) s-a admis parțial. S-a anulat în tot ordinul nr.

199ps din 20 august 2009 cu privire la eliberarea din serviciu a inspectorului superior

al DGT „Nord” căpitan Titus Sărăteanu. S-a obligat Centrul Național Anticorupție să

emită actul administrativ individual cu privire la restabilirea lui Titus Sărăteanu în

funcția deținută pînă la eliberarea acestuia, sau după caz într-o funcție de același nivel,

cu achitarea salariului mediu și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la

muncă, și anume pentru perioada: de la data eliberării ilegale din funcție (20 august

2009) până la data restabilirii în funcție (04 februarie 2021).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2021 s-a respins cererea de apel

înaintată de Titus Sărăteanu și Centrul Național Anticorupție și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 februarie 2021.

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 16 februarie 2022 a declarat ca

fiind inadmisibil recursul Centrului Național Anticorupție.

La 29 martie 2022, Centrul Național Anticorupție a transferat în contul lui Titus

Sărăteanu suma de 576 662,56 lei, în temeiul hotărârii din 04 februarie 2021 și a

deciziei din 20 iulie 2021.

Prin cererea din 08 august 2022, Titus Sărăteanu a solicitat Centrului Național

Anticorupție prezentarea unei descifrări a sumei achitate, cu indicarea modului de

calculare a salariului pentru absență forțată, a metodei de calcul și a informației despre

impozitul pe venit reținut din salariu, contribuțiile de asigurări sociale, primele de

asigurări sociale de asigurare medicală reținute.

Prin răspunsul Centrului Național Anticorupție se indică doar faptul că salariul

mediu lunar calculat în privința acestuia pentru întreaga perioadă de absență forțață de

la locul de muncă anul 2009-2021, ca urmare a concedierii ilegale, ar fi constituit suma

de 4 196,56 lei lunar.

2

La 02 iunie 2022, Titus Sărăteanu având scopul soluționării amiabile a litigiului,

a înregistrat în secretariatul Centrului Național Anticorupție, cererea prealabilă prin

care a solicitat executarea corespunzătoare a hotărârii prin plata suplimentară a

diferenței salariale acumulate în sumă de 221 697,31 lei.

Prin răspunsul nr.14/3515 din 17 iunie 2022, Centrul Național Anticorupție a

comunicat că a executat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din

04 ianuarie 2021, fără aplicarea noilor condiții de salarizare prevăzute la Legea

nr.270/2018 din motivul lipsei acestor prevederi expres prevăzute în hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Din considerentul că Centrul Național Anticorupție a refuzat benevol de a executa

integral hotărârea irevocabilă din 04 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, la 14 decembrie 2022 Titus Sărăteanu a depus în temeiul art. 249 din Codul

administrativ în Curtea de Apel Chișinău cerere privind inițierea procedurii de

executare a documentului executoriu.

Prin încheierea din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost încetată

executarea documentului executoriu – hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 04 februarie 2021, pe motivul atingerii scopului său.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Curtea de Apel

Chișinău prematur a dispus încetarea procedurii de executare a documentului

executoriu, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 251, alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile

judecătoriilor sunt executorii după expirarea termenului de apel.

Totodată, art. 250, lit. a) din Codul administrativ, prevede expres că titluri

executorii sunt: hotărârile judecătorești executorii.

Conform art. 219, alin. (1) – (3) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Subsecvent, instanța de recurs notează că instanța judecătorească apreciază

probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea

cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare

cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

3

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă

a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod

adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație

de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție

de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva

LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

La acest capitol, instanța de recurs notează că Titus Sărăteanu a invocat

neexecutarea hotărârii din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

menționând că Centrul Național Anticorupție le executarea hotărârii urma să ia în

calcul două perioade de timp distincte, respectiv două salarii medii lunare, calculate

după două metodologii diferite în baza a două legi distincte aplicabile raportului de

muncă continuu.

Titus Sărăteanu a susținut că pentru perioada de la 20 august 2009 și până la 30

noiembrie 2018, salariul mediu de funcție urma să fie calculat în baza metodologiei de

calcul prevăzute de Legea nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în

sectorul bugetar și a Hotărârii Guvernului nr.650 din 12.06.2006 privind salarizarea

militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor

apărării naționale, securității statului și ordinii publice, iar pentru perioada cuprinsă

între 01 decembrie 2018 și până la data de 04 februarie 2021,salariul mediu de funcție

urma să fie calculat în baza metodologiei de calcul prevăzute de Legea nr.270 din

23.11.2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs constată că Curtea de Apel

Chișinău n-a analizat în detaliu argumentele invocate de către Titus Sărăteanu, lăsându-

le fără apreciere. Or, la acest capitol, Curtea de Apel Chișinău s-a expus într-un mod

evaziv, menționând că actul judecătoresc emis de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani

din data de 04 februarie 2021 a fost executat integral și benevol prin transferarea în

contul creditorului a sumei de 576 662,56 lei, care a fost calculată prin prisma Hotărârii

Guvernului nr.426/2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu.

Or, prin transferarea de către debitor în contul creditorului a sumei de 576 662,56

lei nu semnifică executarea hotărârii din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, întrucât dispozitivul acesteia prevede obligarea Centrului Național

Anticorupție să achite salariului mediu și a drepturilor salariale pentru absența forțată

de la muncă, și anume pentru perioada de la data eliberării ilegale din funcție 20 august

2009 până la data restabilirii în funcție 04 februarie 2021.

Așadar, finalitatea executării hotărârii respective constă inclusiv în obligarea

Centrului Național Anticorupție să achite lui Titus Sărăteanu a salariului și tuturor

plăților salariale de care acesta a fost privat în legătură cu absența forțată lucru pentru

perioada 20 august 2009-04 februarie 2021, care după cum se pretinde în recurs nu au

fost calculate corect.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub un

aspect general concluziile Curții de Apel Chișinău privind încetarea procedurii de

executare a hotărârii din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe

motiv că a fost executată, or, la caz, nu au fost elucidate toate circumstanțele importante

privind executarea corespunzătoare de către Centrul Național Anticorupție a hotărârii

judecătorești în partea ce ține de calcularea salariului și tuturor plăților salariale ale lui

Titus Sărăteanu.

4

Prin urmare, instanța de recurs constată că, Curtea de Apel Chișinău s-a abținut

de a da răspunsuri convingătoare și explicite la alegațiile recurentului, iar conjunctura

dată atestă examinarea unilaterală a cererii depusă de lui Titus Sărăteanu privind

executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 februarie 2021, fapt

ce constituie o încălcare a dreptului recurentului de a se bucura de drepturile sale

procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum și a principiului egalității armelor

în proces.

Din aceste considerente și pentru a nu admite încălcarea dreptului la un proces

echitabil, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra

necesității anulării încheierii din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu restituirii

cauzei la rejudecare în aceeași instanță – Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 230, art. 243 alin. (1), lit. c), alin. (2) din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Titus Sărăteanu, reprezentat de avocatul Nicolae

Chiriac.

Se anulează încheierea din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, la cererea

lui Titus Sărăteanu privind executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 04 februarie 2021 și se restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

5