2ra-81/23 — cu privire la constatarea dreptului încălcat, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-81/23 — cu privire la constatarea dreptului încălcat, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-81/23

2-20059458-01-2ra-19012023

Î N C H E I E R E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Inspectoratul de Poliție

Căușeni, de Sergiu Nimirschi și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Pripa

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Sergiu Nimirschi, Inspectoratul de Poliție Căușeni, Nicolai

Noroșian, Maxim Munteanu, Ghenadie Mardari, Artur Covaldin și Iurie Ciobanu,

cu privire la constatarea dreptului încălcat, repararea prejudiciului material și

moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admisă cererea de apel depusă de Petru Pripa, reprezentat de avocatul

Liliana Munteanu, casată hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 29 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, Petru Pripa, reprezentat

de avocatul Liliana Munteanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura

Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Sergiu Nimirschi, cu privire la constatarea dreptului încălcat, repararea

prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-8,

vol. I).

În susținerea acțiunii, a indicat la 06 ianuarie 2020, în privința dânsului a

fost pornită o cauză penală de către organul de urmărire penală al IP Căușeni, în

baza art. 2641 alin. (1) din Codul penal – conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate avansată ce constituie infracțiune, pentru presupusul fapt că, la

05 ianuarie 2020, ora 00:13, Petru Pripa, fiind în stare de ebrietate alcoolică, pe o

stradă din sat. Taraclia, r-nul Căușeni, conducea mijlocul de transport de model

Toyota Land Cruiser, n/î XXXXX.

1

La 09 ianuarie 2020, prin ordonanța din 09 ianuarie 2020, emisă de

procurorul în Procuratura Căușeni, Sergiu Nimirschi, s-a aplicat măsura

preventivă ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de

transport de la reclamantul Petru Pripa.

A relatat că prin încheierea din 14 ianuarie 2020 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Central și prin mandatul judecătoresc din 14 ianuarie 2020, s-a dispus

aplicarea în privința lui Petru Pripa, măsura preventivă sub forma ridicării

provizorii a permisului de conducere a mijloacelor de transport, până la

examinarea în fond a cauzei penale și emiterea unei hotărâri definitive.

Ulterior, la 20 ianuarie 2020, dânsul a fost pus sub învinuire, în temeiul art.

2641 alin. (1) din Codul penal, pentru faptul că la 05 ianuarie 2020, la ora 00:15,

cu încălcarea pct. 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, fiind în stare de ebrietate alcoolică

avansată, pe o strada din sat. Taraclia, r-nul Căușeni, conducea mijlocul de

transport de model Toyota Land Cruiser, n/î XXXXX, având o concentrație a

vaporilor de alcool în aerul expirat, la momentul testării alcoolscopice, ora 00:17,

de 0,33 mg/1, ceea ce, potrivit art. 13412 din Codul penal, se atribuie la categoria

stării de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

A relevat că potrivit raportului nr. 02006P0028/202002D0217 din 23

ianuarie 2020, expertiza judiciară toxicologică a sângelui prelevat la 05 ianuarie

2020, ora 02:45, de la Petru Pripa, nu a depistat prezența alcoolului etilic în

sângele reclamantului.

La 20 februarie 2020, prin ordonanța din 20 februarie 2020 adoptată de

procurorul în Procuratura raionului Căușeni, Sergiu Nimirschi, dânsul a fost scos

de sub urmărire penală din calitatea de învinuit, din motiv că potrivit expertizei

judiciare biologice din 23 ianuarie 2020, nu s-a adeverit presupusa infracțiune

incriminată acestuia, de unde rezultă că reclamantul ilegal a fost bănuit și învinuit

penal și că i-a fost încălcat, în această cauză penală, dreptul garantat de art. 21 din

Constituția Republicii Moldova – prezumția nevinovăției.

A precizat că prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, în

persoana Inspectoratului de Poliție raionul Căușeni și Procuraturii raionului

Căușeni, dânsului i-au fost cauzate următoarele daune: prejudiciul material

efectiv în mărime de 3 859 de lei, care constituie cheltuieli de asistență juridică

în cauza penală, dintre care 3 000 lei cu titlu de asistență juridică în cauza penală

în privința lui Petru Pripa, învinuit în baza art. 2641 alin. (1) din Codul penal, iar

859 de lei reprezintă suma cheltuielilor suportate pentru alimentarea

automobilului în scopul prezentării la Procuratura raionului Căușeni, pentru

ridicarea permisului de conducere; prejudiciul moral, în mărime de 70 000 de lei,

dat fiind faptul că i s-a încălcat dreptul garantat de art. 21 din Constituția

Republicii Moldova, fiind scos de sub urmărire penală și, respectiv, nefiindu-i

demonstrată vinovăția, fapt confirmat prin ordonanța din 20 februarie 2020,

emisă de Procuratura raionului Căușeni.

În drept, reclamantul Petru Pripa, reprezentat de avocatul Liliana

Munteanu, și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 2 alin. (1), 3 alin.

(1) lit. b), d), (2), 6 lit. a), b), 7 lit. a), d), e), g), 11, 12 din Legea nr. 1545 din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

2

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, art. 9 alin. (1), (2) lit. c), f), h), 15 alin. (1), 16 lit. a), b), g), k), 19

alin. (1), 21, 1998 alin. (1), (2), 2007, 2025 alin. (1), 2036 alin. (1), 2037 alin. (1),

(2) din Codul civil.

Reclamantul a solicitat: 1) admiterea acțiunii: 2) constatarea și

recunoașterea faptului că Petru Pripa a fost ilegal bănuit și învinuit de către

Inspectoratul de Poliție Căușeni și Procuratura raionului Căușeni, de la data de

09 ianuarie 2020 până la 20 februarie 2020, în baza art. 2641 alin. (1) din Codul

penal, fiindu-i ridicat permisul de conducere a mijloacelor de transport pe numele

său, dat fiind faptul că prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului

Căușeni, Sergiu Nimirschi din 20 februarie 2020, Petru Pripa a fost scos de sub

urmărire penală; 3) constatarea și recunoașterea faptului că reclamantului i s-a

încălcat, în cadrul cauzei penale, dreptul garantat de art. 21 din Constituție –

prezumția nevinovăției; 4) repararea prejudiciului material efectiv, în mărime de

3 859 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în cauza penală și

cheltuielile de transport; 5) repararea prejudiciului moral, în mărime de 70 000

de lei; 6) compensarea din contul statului, reprezentat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul său, a cheltuielilor de judecată în prezenta

cauză civilă.

Prin încheierea protocolară din 1 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, au fost atrași în proces, în calitate de intervenienți accesorii:

Inspectoratul de Poliție Căușeni, ofițerul de urmărire penală al Inspectoratului de

Poliție Căușeni – Nicolai Noroșian, angajații Inspectoratului Național de

Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova – Maxim Munteanu, Ghenadie Mardari, Artur

Covaldin și medicul IMSP „Spitalul Raional Căușeni” – Iurie Ciobanu (f. d. 107-

107 verso, vol. I).

Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 240, vol. I; f. d. 4-16, vol.

II)

În consolidarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că deși în privința

reclamantului Petru Prima a fost emisă ordonanță de scoatere de sub urmărire

penală, din motiv că fapta nu întunește elementele infrațiunii, totuși în privința

acestuia nu a fost emisă o sentință definitivă de condamnare. Or, anume în astfel

de situații se poate invoca că persoana a fost atrasă la răspundere penală.

Mai mult ca atât, instanța de fond a subliniat că pentru a fi în prezența unei

acțiuni civile întemeiate, nu este suficient de a fi întrunite doar prevederile art.6

din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, ci este necesară și întrunirea

dispozițiilor prevăzute de art. 3 alin. (1) din legea nominalizată.

A mai notat prima instanță că este important și necesar să se constate

ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept. Astfel, dacă se

demonstrează printr-un act judecătoresc de dispoziție irevocabil că acțiunile

întreprinse de către organul de urmărire penală au fost ilegale, atunci dreptul la

despăgubire apare indiferent de faptul dacă este vinovată sau nu persoana.

Pe cale de consecință, dat fiind faptul că în cadrul examinării cauzei s-a

constatat lipsa de temei a cerinței de bază cu privire la constatarea dreptului

3

încălcat, instanța de judecată a conchis asupra netemeiniciei cerinței formulate de

Petru Pripa cu privire la repararea prejudiciului moral și moral.

La 11 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Petru Pripa,

reprezentat de avocatul Liliana Munteanu, a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 04

iulie 2022, a fost prezentat apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii (f. d. 2-3, 29-40, vol. II).

Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Petru Pripa, reprezentat de avocatul Liliana Munteanu,

casată hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

emisă o nouă hotărâre.

A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Petru Pripa.

A fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

în beneficiul lui Petru Pripa, suma de 3 859 de lei, cu titlu de prejudiciu material

și suma de 5 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile (f. d. 104, 105-117, vol.

II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că punerea reclamantului

sub învinuire, prin ordonanța din 20 ianuarie 2020, a adus atingere principiului

general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere.

Astfel fiind, Petru Pripa are dreptul de a fi reabilitat prin recunoașterea acestor

erori, inclusiv prin compensarea prejudiciului suportat.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că unul din efectele ordonanței de

punere sub învinuire este faptul că, la momentul punerii sub învinuire a persoanei,

reprezentanții statului nu au întreprins toate acțiunile în vederea elucidării tuturor

circumstanțelor cauzei, inclusiv a celor care indicau asupra neîntrunirii

elementelor infracțiunii incriminate în faptele lui Petru Pripa.

În consecință, actul procesual enunțat, în viziunea instanței de apel, a avut

ca efect năruirea, retroactivă, a temeiurilor, care au fost reținute de agenții

statului, la momentul punerii persoanei sub învinuire. Or, în cazul dedus judecății,

punerea sub învinuire a constituit o eroare care i-a afectat reclamantului drepturile

și libertățile sale.

Subsidiar, instanța de apel a apreciat că suma de 5 000 de lei, încasată cu

titlu de prejudiciu moral, constituie un cuantum care poate fi considerat o

compensare justă ce ar aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate, Petru

Pripa.

La 22 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul de

Poliție Căușeni a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f. d. 121-124, vol. II).

În motivarea recursului, a invocat că pentru aplicabilitatea prevederilor

Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, se cer a fi întrunite cumulativ atât

circumstanțele prevăzute de art. 6 – dreptul la repararea prejudiciului, cât și art. 3

din același act normativ – cazurile de separare a prejudiciului material și moral.

4

În opinia recurentului, instanța de apel în mod eronat a interpretat cadrul

legal aplicabil speței și a concluzionat că intimatul este în drept să pretindă

repararea prejudiciului cauzat în temeiul ordonanței procurorului Sergiu

Nimirschi de scoatere de sub urmărire penală, or, aceasta nu poate fi privită drept

o sentință de achitare, în sensul art. 6 din Legea nr. 1545.

A menționat că ținând cont de integritatea procesului penal, intentat în

privința lui Petru Pripa, se atestă că organul de urmărire penală și procuratura au

efectuat o serie de măsuri necesare, în viziunea lor, care s-au finalizat prin

clasarea procesului penal.

În acest context, acțiunile întreprinse de organele abilitate în cadrul

procesului penal nu pot fi considerate ilicite, în măsura în care au fost efectuate

cu respectarea scopului unui proces penal – stabilirea adevărului.

Astfel, a conchis că urmează a fi apreciate critic constatările reținute de

către instanța de apel, precum că emiterea ordonanței de clasare a procesului

penal îl îndreptățește pe reclamant să solicite repararea prejudiciului cauzat, or,

actul emis în cadrul unui proces penal nu poate fi privit doar sub un anumit aspect,

ci în ansamblul său și nu demonstrează caracterul ilicit al tuturor acțiunilor

întreprinse de organul de urmărire penală și procuratură pe parcursul întregului

proces.

La 3 februarie 2023, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

a depus referință la recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Căușeni împotriva

deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia și satisfacerea solicitărilor invocate (f. d. 143-150, vol. II).

La 6 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Sergiu Nimirschi

a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

recurate de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel (f. d. 153-

156, vol. II).

În susținerea recursului, a punctat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat normele de drept material, iar excluderea acestor încălcări are un efect

negativ asupra respectării principiului legalității în procesul civil, ceea ce poate

duce la menținerea unor hotărâri ilegale.

A accentuat că instanța de fond corect a apreciat circumstanțele cauzei și a

ajuns la concluzia că pentru înaintarea unei acțiuni civile nu este suficientă

întrunirea dispozițiilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 1545/1998, ci și celor de

la art. 3 din aceeași lege.

Mai mult, art. 3 din legea nominalizată prevede că actul normativ respectiv

poate fi aplicat doar pentru acțiunile vădit ilegale, iar în prezenta situație,

reclamantul Petru Pripa nu a probat faptul că învinuirea care i-a fost adusă a avut

o rezonanță în societate, a fost discutată activ sau a avut un impact negativ asupra

dânsului sau asupra poziției sale sociale.

La fel, a invocat că instanța de apel urma să examineze minuțios

materialele cauzei și, în cadrul ședinței de judecată, să vizualizeze înregistrarea

video din momentul testării alcoolscopice, care probează că în acțiunile lui Petru

Pripa se conțin elemente de autocalomniere, fapt care exclude aplicabilitatea

Legii nr. 1545/1998.

5

La 6 februarie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 158-

163, vol. II).

În motivarea recursului, a reținut că instanțele ierarhic inferioare urmau să

indice expres care anume act ilicit justifică răspunderea statului.

A precizat că la materialele cauzei nu există niciun act procedural definitiv

și irevocabil al judecătorului de instrucție sau al organului ierarhic superior, prin

care să fi fost stabilit că acțiunile organului de urmărire penală au fost ilegale.

În opinia recurentului, prezenta acțiune nu întrunește toate condițiile de

aplicabilitate a Legii nr. 1545/1998, or, în astfel de situații nu există niciun temei

legal de a încasa prejudiciul respectiv.

La 20 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Nicolai Noroșian

a depus referință la cererea de recurs înaintată de către Inspectoratul de Poliție

Căușeni, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe (f. d. 178-180, vol. II).

La 27 februarie 2023, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

a depus referință la cererile de recurs înaintate de Ministerul Justiției și de Sergiu

Nimirschi, solicitând admiterea acestora, casarea deciziei recurate, cu menținerea

hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 190-

195, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, în

adresa Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 25

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la adresele electronice

ale recurenților la 06 decembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică (f. d. 118).

Astfel, se constată că Inspectoratul de Poliție Căușeni, Sergiu Nimirschi și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova s-au conformat prevederilor legale și

au declarat recursurile la 22 decembrie 2022 și, respectiv, 06 februarie 2022, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursurilor, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

6

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or,

motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei,

asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume

dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de

procedură civilă.

Din recursurile declarate, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot

fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se

vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.

270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

7

Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Inspectoratul

de Poliție Căușeni, de Sergiu Nimirschi și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Inspectoratul de Poliție

Căușeni, de Sergiu Nimirschi și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

8