2ra-496/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat, incasarea dobinzii de intirziere

2ra-496/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat, incasarea dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-496/23

2-15106044-01-2ra-04042023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud: V. Cuculescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, D. Băbălău, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea

pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, în proces de lichidare,

în cauza civilă, la chemare în judecată depusă de Gotișan Diana împotriva

Societății pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, în proces de lichidare și Mariei Cojocari

cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat,

împotriva deciziei din 1 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Gotișan Diana, casată hotărârea din 21 iunie 2021 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii,

constată:

La 28 martie 2015, Gotișan Diana, s-a adresat în instanța de judecată cu cererea

de chemare în judecată împotriva SA ,,Banca de Economii”, în proces de lichidare

și Cojocari Maria cu privire la încasarea sumei în baza libretului cu nr. contului

137/1 cu seria AA198941, încasarea dobânzii de întârziere și încasarea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a indicat că reclamanta, Gotișan Diana, deține un depozit

bancar de tip ,,perspectiva” (nr. 137/1, libretul de economii sera AA 198941), în

filiala nr. 37 al Băncii de Economii, cu sediul în or. Rezina, str. 27 August, nr. 46,

director, Ludmila Cataraga.

La 19 august 2015, a fost depistată sustragerea ilegală de pe contul reclamantei

nr. 137/1, libretul de economii sera AA 198941, a sumei de 263 000 lei. Sustragerea

a fost confirmată prin faptul că angajata filialei nr. 37 al Băncii de Economii, pârâta

Cojocari Maria, a eliberat o recipisă, autentificată de Primăria comunei Pripiceni-

Răzeși, prin care aceasta și-a asumat obligațiunea restituirii sumei bănești în valoare

de 263 000 lei, reclamantei Gotișan Diana de pe libretul cu nr. contului 137/1, libret

cu seria AA 198941, în termen de până la 21 august 2015. La 20 august 2015, de

către directorul filialei nr. 37, Ludmila Cataraga, a fost eliberat certificatul nr. 120,

1

prin care se indică că libretul cu seria AA 198941, a fost ridicat de către aceasta, în

legătură cu cercetarea cazului sustragerii ilegale de bani din contul reclamantei.

La 4 septembrie 2015, reclamanta Gotișan Diana, a expediat cereri prealabile

pârâților Cojocari Maria și SA „Banca de Economii”, prin care a solicitat achitarea

integrală a sumei de 263 000 lei, acordându-le acestora termen de 10 zile pentru

achitarea benevolă, cereri care au rămas fără răspuns până la data înaintării acțiunii

în instanța de judecată.

Având în vedere că reclamantei, Gotișan Diana, i-a fost cauzat prejudiciu

material în mărime de 263 000 lei, prin sustragere ilegală, de pe contul bancar oficial

deținut, rezultă că SA „Banca de Economii”, a admis săvârșirea unei sustrageri din

depozitul clientului, astfel fiind grav încălcate relațiile ,,bancă-client”, deoarece

clientul are încredere în instituția financiară în care depozitează banii și are încredere

că sumele depozitate sunt în siguranță și nu vor fi sustrase ilegal prin acțiunile

dubioase ale instituției financiare sau a angajaților acesteia. Reclamanta în contul

bancar deținea sursele financiare ale întregii familii, astfel fiind agravată situația

materială a acesteia, iar reclamanta, pentru a duce un mod de viață decent, este

obligată să ia bani cu împrumut.

Din circumstanța perioadei grele de trai și existenței sub limita sărăciei, la care

a fost adusă reclamanta din culpa gravă a pârâților, i s-a cauzat un prejudiciu moral

în mărime de 100 000 de lei, culpa pârâților fiind caracterizată chiar și prin

nerestituirea la prima solicitare a sumei datorate.

Pe parcursul examinării cauzei Gotișan Diana a depus în instanța de judecată

mai multe cereri de concretizare, prin care a solicitat, încasarea în mod solidar de la

Cojocari Maria și SA „Banca de Economii” în proces de lichidare, în beneficiul

Dianei Gotișan a prejudiciului material cauzat în sumă de 300 000 lei și a dobânzii

legale de întârziere în sumă de 124 432 de lei, a prejudiciului moral în sumă de

100 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

În argumentarea cererii de concretizare a invocat că prin sentința Judecătoriei

Rezina din 30 iunie 2016 s-a constatat incontestabil faptul, că Cojocari Maria a

fraudat contul de depozit al reclamantei cauzându-i un prejudiciu.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Cojocari Maria, în

perioada anilor 2012-2015, activând în calitate de controlor-casier al agenției nr. 127

din satul Pripiceni-Răzești, filiala nr. 37 Rezina a SA ,,Banca de Economii” și

executând activitate de încasare, eliberare și păstrare a banilor, intenționat, urmărind

un scop cupidant, folosindu-se de situația de serviciu, prin deschiderea, închiderea

și deservirea intenționat frauduloasă a conturilor de depozit și obținerea libretelor de

economii, utilizate ulterior pentru a înșela clienții băncii, la fel atribuind depozitelor

numele a conturilor inexistente sau a altor deponenți, astfel fraudând 13 conturi de

depozit deschise fictiv în numele a 10 potențiali deponenți, după cum urmează:

xxxxx – 30 000 lei; xxxxx – 40 000 lei; xxxxx – 140 000 lei; xxxxx- 145 000 lei;

xxxxx – 300 000 lei; xxxxx - 8500 lei; xxxxx 8500 lei; xxxxx – 30 000 lei: xxxxx –

38 000 iei; xxxxx - 8000 lei și, calculând dobânzi nejustificate la sumele depuse, a

însușit ilegal mijloace bănești în sumă totală de 890 184 lei, acțiuni săvârșite în

proporții deosebit de mari.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, a fost casată parțial

sentința, în latura stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cojocari Maria, recunoscută vinovată în

baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un

termen de 2 ani și 3 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere

materială pe un termen de 4 ani, iar în baza art. 191 alin. (5) Cod penal i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani și 3 luni.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate Mariei Cojocari i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe

un termen de 8 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 4

ani.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 4 octombrie 2017, s-a decis

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei instanței de apel, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Ținând cont de cele relatate a considerat necesar de a concretiza suma

prejudiciului material cauzat și a dobânzii legale de întârziere corespunzător

perioadei de timp.

Prin urmare, a menționat că având în vedere că prin sentința Judecătoriei Rezina

din 30 iunie 2016, suma prejudiciului a fost stabilită ca fiind – 300 000 lei, consideră

necesar de a concretiza cerințele din acțiune solicitând încasarea sumei de 300 000

lei. La fel a menționat că dobânda legală de întârziere este calculată din suma de 300

000 lei pe perioada din momentul pronunțării deciziei Curții de Apel Chișinău din

17 mai 2017 și până în la – 1 iunie 2021 și constituie – 124 432 de lei.

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gotișan Diana împotriva

SA ,,Băncii de Economii”, în proces de lichidare și Mariei Cojocari cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat.

A fost încasat de la Cojocari Maria în beneficiul Dianei Gotișan, prejudiciul

material în sumă de 300 000 de lei, prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei și

dobânda de întârziere în sumă de 124 432,60 de lei, iar în total suma de 444 432,60

de lei.

A fost încasat de la Cojocari Maria în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 13 332,97 de lei.

Prin decizia din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Gotișan Diana și menținută hotărârea din 21 iunie 2021 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina.

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de Gotișan Diana, reprezentată de avocatul Căuș Miroslav. A fost casată

decizia din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 1 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Gotișan Diana. A fost casată hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei

Orhei, sediul Rezina și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.

3

A fost încasat de la SA ,,Băncii de Economii”, în proces de insolvabilitate în

beneficiul Dianei Gotișan prejudiciul material în sumă de 300 000 lei și dobânda de

întârziere în sumă de 124 432 lei, iar în total 424 432 lei.

A fost încasat de la Maria Cojocari în beneficiul Dianei Gotișan prejudiciul

moral în sumă de 20 000 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

A fost încasată de la SA ,,Băncii de Economii”, în proces de insolvabilitate taxa

de stat în beneficiul statului în sumă de 12 732,96 lei.

A fost încasată de la Maria Cojocari în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 100 lei.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că subiectul

răspunderii materiale este SA ,,Banca de Economii”, or, examinând actele cauzei, se

constată cu certitudine existența raportului obligațional între persoana fizică Gotișan

Diana cu instituția bancară și nu cu angajata Cojocari Maria, care a comis fapta,

confirmată prin sentința Judecătoriei Rezina din 30 iunie 2016.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 512, 572, 1222, 1227 Cod Civil, instanța

de apel a considerat necesar de a încasa de la SA ,,Banca de Economii” prejudiciul

material cauzat, în sumă de 300 000 lei, fiind stabilit cu certitudine că Gotișan Diana

a deschis un cont de depozit bancar și a introdus, la diferite etape, mijloace financiare

în sumă totală de 300 000 lei, fiindu-i eliberat în acest sens un libret de economii ce

conținea datele de rigoare.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de apel a reținut că nu pot servi drept

temei de absolvire de răspundere contractuală a SA ,,Bănca de Economii”, ultima

fiind ținută să restituie mijloacele financiare depuse de către Gotișan Diana pe contul

de depozit, or, depunerile a mijloacelor financiare au fost efectuate la sediul băncii,

reclamantei fiindu-i eliberat libret corespunzător cu număr, serie, blazon și ștampilă

a băncii și persoanei responsabile, fiind creată astfel o aparență reală și rezonabilă a

existenței unor relații contractuale de depozit bancar.

La fel, instanța de apel a reținut că a fost stabilit cu certitudine că Dianei

Gotișan i-a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 300 000 lei, fiind constată

tardivitatea în executarea obligației de restituire a acestuia, apreciind ca fiind legală

și întemeiată cerința Dianei Gotișan privind încasarea dobânzii de întârziere,

calculate pentru perioada 18 iulie 2017 – 1 iunie 2021, potrivit calcului anexat, în

sumă de 124 432,60 lei.

Totodată, instanța de apel a menționat că Gotișan Diana a formulat cerințe față

de SA ,,Banca de Economii” și Cojocaru Maria, însă prevederile art. 530, 531 Cod

Civil privind răspunderea solidară la caz nu sânt aplicabile, iar prejudiciul material

în sumă de 300 000 lei și dobânda legală în sumă de 124 432 lei, urmează a fi încasate

din contul SA ,,Banca de Economii”.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a

considerat-o întemeiată parțial, pe motiv că sumele de bani care se acordă cu titlu de

daune morale trebuie să aibă efect compensatoriu, să poată fi calificate numai ca

despăgubiri și să nu constituie venituri nejustificate, considerând că, suma pretinsă

cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, cuantumul acesteia fiind inechitabil în

raport cu suferințele fizice și psihice suportate de către reclamantă în legătură cu

4

acțiunile culpabile ale pârâtei Cojocari Maria, stabilite irevocabil prin Decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iulie 2017, care a generat dreptul

reclamantei de a pretinde repararea prejudiciului moral.

Astfel, instanța de apel a conchis de a încasa din contul Mariei Cojocari în

beneficiul Dianei Gotișan suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, pe care o

apreciază ca fiind echitabilă, rezonabilă și justificată, în rest pretenția urmând a fi

respinsă ca neîntemeiată.

Având în vedere prevederile art. 98 alin. (1) Cod de procedură civilă, reieșind

din faptul că Gotișan Diana a fost scutită de la plata taxei de stat, instanța de apel a

dispus încasarea din contul SA ,,Banca de Economii”, în proces de insolvabilitate a

taxei de stat în beneficiul statului în sumă de 12 732,96 lei și din contul Mariei

Cojocari în beneficiul statului, a taxei de stat în sumă de 100 lei.

La 27 februarie 2023, SA ,,Banca de Economii”, în proces de lichidare a depus

recurs împotriva deciziei din 1 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a susținut că este evidentă culpa proprie a Mariei

Cojocari pentru prejudiciul cauzat, astfel prin sentința Judecătoriei Rezina din 30

iunie 2016 s-a dovedit că anume dânsa a săvârși fapta ilicită și prejudiciabilă

acționând prin depășirea atribuțiilor de serviciu, abuzând de funcția încredințată.

Astfel, este de părere că reieșind din faptul că a fost demonstrată indubitabil

vinovăția inculpatei Cojocari Maria, ultima se face responsabilă de cauzarea

prejudiciului material, prin urmare este absolut neîntemeiată soluția instanței de apel

de a încasa de la SA ,,Banca de Economii”, în proces de lichidare a prejudiciului

moral și dobânzii de întârziere.

La 5 aprilie 2023, în adresa Dianei Gotișan și Mariei Cojocari a fost expediată

copia recursului cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat

recurentului, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei contestate la

23 ianuarie 2023 (f. d. 152), fapt confirmat prin extrasul poștei electronice a instanței

de apel.

Astfel, recursul declarat la 27 februarie 2023 este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Banca de

Economii”, în proces de lichidare, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

5

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Banca de Economii”, în proces de lichidare nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declaratt nu rezultă argumente

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Banca de Economii”,

în proces de lichidare urmează a fi considerat ca inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Banca de

Economii”, în proces de lichidare.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

7