3r-66/23 — anularea actului administrativ

3r-66/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-66/23

2-15226215-01-3r-22032023

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud.: A. Niculcea)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca)

D E C I Z I E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând recursul depus de Agentul Guvernamental al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Comendant Ion împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la

anularea parțială a actului administrativa normativ,

împotriva încheierii din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agentul

Guvernamental al Republicii Moldova împotriva deciziei din 19 noiembrie 2015 a

Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 august 2015, Comendant Ion a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Guvernului Republicii Moldova,

solicitând anularea pct.2 lit.d) și e) din Hotărârea Guvernului nr.707 din 20

septembrie 2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcționării sistemelor

de alimentare centralizată cu energie termică, prin care s-au operat modificări și

completări în Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor

și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002.

Prin încheierea din 18 august 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, în

temeiul art.169 lit.a) din Codul de procedură civilă, s-a refuzat în primirea cererii de

chemare în judecată depusă de Comendant Ion, motivând că obiectul prezentului

litigiu reprezintă un act administrativ cu caracter normativ emis de Guvernul

Republicii Moldova care este exceptat de la controlul legalității în ordinea

contenciosului administrativ, fiind supus controlului de constituționalitate.

La 02 septembrie 2015, Comendant Ion a depus recurs împotriva încheierii din

18 august 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea încheierii primei instanțe, cu punerea pe rol a cererii de chemare în

judecată.

1

Prin decizia din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

recursul depus de Comendant Ion și s-a menținut încheierea din 18 august 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău.

La 28 decembrie 2022, în temeiul art.449 lit.g) din Codul de procedură Agentul

Guvernamental al Republicii Moldova a depus cerere de revizuire, împotriva

deciziei din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea cererii de revizuire, Agentul Guvernamental al Republicii

Moldova a invocat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat

Guvernului Republicii Moldova cererea nr.802/16 Comendant v. Republica

Moldova, care se referă la refuzul instanțelor naționale judecătorești de a examina

cauza inițiată de reclamantul Comendant Ion împotriva Guvernului Republicii

Moldova cu privire la controlul legalității unor prevederi prin care reclamantul a fost

obligat să achite 20% din costul energiei termice pe care ar fi trebuit să-l plătească

în cazul în care apartamentul său n-ar fi fost deconectat de la sistemul centralizat de

încălzire din motivul pretinsei lipsei de jurisdicție.

Agentul Guvernamental al Republicii Moldova a notat că, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea

și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt,

rezumate de către Grefa Curții.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a propus Guvernului

Republicii Moldova să ia în calcul eventualitatea încheierii unui acord de

reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În corespundere cu art.11 din Legea nr.151 din 30 iulie 2015 cu privire la

Agentul guvernamental, s-a considerat judicioasă reglementarea amiabilă a

prezentei cauze, cu inițierea procedurii în acest sens prin depunerea prezentei cereri

de revizuire, care constituie o condiție necesară pentru soluționarea pe cale amiabilă

a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea drepturilor reclamantului garantate de

art.6§1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale la nivel național.

Cu privire la circumstanțele relevante ale cauzei, Agentul Guvernamental al

Republicii Moldova a menționat că, la 20 septembrie 2011, prin Hotărârea

Guvernului nr.707 au fost aprobate modificările și completările la Regulamentul cu

privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu

apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002.

La 30 decembrie 2011, Curtea Constituțională, fiind sesizată privind

exercitarea controlului constituționalității pct.8, 81, 82, 83, 84, 85 din Anexa nr.7 la

Regulament, prin decizia nr.7 a sistat procesul de control al acestor prevederi,

deoarece nu constituie domeniul jurisdicției constituționale, acestea fiind

susceptibile de controlul legalității de către instanțele de drept comun.

La 16 iunie 2015, Comendant Ion s-a adresat cu cerere prealabilă, contestând

prevederile Hotărârii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011, care prin răspunsul

din 03 august 2015 al Ministerului Economiei, a fost respinsă.

La 17 august 2015, Comendant Ion s-a adresat cu acțiune în judecată, solicitând

anularea pct.2 lit.d) și e) din Hotărârea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011.

2

Prin încheierea din 18 august 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău s-a

refuzat în primirea cererii de chemare în judecată depusă de Ion Comendant în

temeiul art.169 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, din motiv că cererea nu

poate fi judecată în procedură civilă, fiind de competența Curții Constituționale.

Iar, prin decizia din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

recursul depus de Comendant Ion și s-a menținut încheierea din 18 august 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău.

Agentul Guvernamental al Republicii Moldova a precizat că în fața Curții,

reclamantul Comendant Ion a pretins că i-a fost împiedicată exercitarea dreptului de

acces la justiție garantat de art.6§1 din Convenție.

La acest aspect, reclamantul a remarcat că, pe de o parte Curtea Constituțională

a stabilit că prevederile Hotărârii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011, prin

care s-au operat modificări și completări în Regulamentul cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, nu fac obiectul controlului

constituționalității, ci al legalității în instanțele de drept comun, iar pe de altă parte,

instanțele de drept comun au stabilit că prevederile Hotărârii Guvernului nr.707 din

20 septembrie 2011, trebuie supuse controlului constituțional.

Agentul Guvernamental al Republicii Moldova a subliniat că, în conformitate

cu jurisprudența Curții, art.6§1 din CEDO poate fi invocat de orice persoană care,

considerând nelegală ingerința în exercitarea unuia dintre drepturile sale cu caracter

civil, se plânge că nu a avut posibilitatea să se adreseze în privința unei asemenea

încălcări în fața unei instanțe.

Refuzul instanței de a examina acuzațiile justițiabililor privind comptabilitatea

unei proceduri cu garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil, le limitează

acestora dreptul de acces la o instanță (Al-Dulimi și Montana Management Inc vs

Elveția (MC), nr.5809/08, §131, 21 iunie 2016).

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, dreptul de

acces la instanță trebuie să fie „concret și efectiv” (Bellet vs Franța, rn.23805/94,

2018). Efectivitatea dreptului de acces impune ca un individ „să beneficieze de o

posibilitate clară și concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile

sale (Nunes Dias vs Portugalia, nr.2672/03, 10 aprilie 2003).

Cu atât mai mult, în decizia din 18 octombrie 2011, Curtea Constituțională a

reținut că prevederile Regulamentului nu constituie domeniul jurisdicției

constituționale, fiind susceptibile de controlul legalității aflat în competența

instanțelor de drept comun, iar persoanele care se consideră lezate prin prevederile

contestate se pot adresa în respectivele instanțe judecătorești pentru a-și apăra

drepturile.

În situația dată reclamantul avea deplina certitudine și ferma convingere că

pentru a-și apăra drepturile sale, trebuia să se adreseze în instanțele de drept comun,

în strictă conformitate cu instrucțiunile Curții Constituționale.

Cu toate acestea, prin încheierea din 18.08.2015 a Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, ulterior menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

3

19.11.2015, s-a refuzat primirea cererii reclamantului, deoarece nu urma a fi

examinată în procedură civilă.

De asemenea, în decizia sa, Curtea de Apel Chișinău nu a dat răspuns la un

argument important invocat de către reclamant, potrivit căruia examinarea unor

astfel de cereri de către instanțele judecătorești de drept comun constituia deja o

practică judiciară.

Agentul Guvernamental a notat că, o astfel de abordare este arbitrară și abuzivă,

încălcând principiul certitudinii juridice garantat de art.6§1 din Convenție.

În opinia, Agentului Guvernamental o remediere a încălcării drepturilor

reclamantului în prezenta cauză este necesară, inclusiv prin înlăturarea viciilor

menționate.

Potrivit jurisprudenței constante ale Curții Europene a Drepturilor Omului,

obligația de a repara orice încălcare pretinsă a Convenției revine primordial

autorităților naționale.

O decizie sau o măsură a autorității naționale în favoarea reclamantului nu este,

în principiu, suficientă pentru a o lipsi de statutul de victimă, cu excepția cazului în

care autoritățile naționale au recunoscut încălcarea Convenției, în mod expres sau în

substanță, iar apoi au acordat despăgubiri în legătură cu eșecul instanțelor naționale

de a asigura accesul la justiție. Curtea, conform jurisprudenței sale, acordă

reclamanților despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

În circumstanțele enunțate, Agentul Guvernamental a considerat rezonabilă

acordarea unei satisfacții echitabile în cuantum de 1000 de euro în calitate de

despăgubire pentru orice prejudiciul moral, inclusiv costuri și cheltuieli, sumă ce

urmează să fie convertită în lei moldovenești la cursul oficial de schimb al Băncii

Naționale a Moldovei la data transferului.

Agentul Guvernamental consideră că, Curtea de Apel Chișinău urmează să

dispună executarea imediată a unei eventuale decizii cu privire la acordarea

satisfacției echitabile reclamantului, prin eliberarea titlului executoriu de către

Curtea de Apel Chișinău în conformitate cu art. 14 din Codul de executare, având în

vedere procedura pendinte de soluționare amiabilă a prezentei cauze și termenele

restrânse acordate de către Curte Guvernului pentru încheierea unui acord între părți.

Întru inițierea unei proceduri de reglementare amiabilă, în scopul evitării

constatării de către Curte a unei încălcări a dreptului reclamantului la un proces

echitabil, garantat de art.6§1 din Convenție, precum și pentru asigurarea respectării

principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor

reclamantului la nivel național, în baza art.449 lit. g) din Codul de procedură civilă,

Agentul Guvernamental a cerut admiterea cererii de revizuire, recunoașterea expresă

a încălcării art.6§1 din Convenție, casarea deciziei din 19 noiembrie 2015 a Curții

de Apel Chișinău, cu rejudecarea recursului depus de Comandant Ion și examinarea

cauzei în fond. Odată cu admiterea cererii de revizuire, să fie acordat reclamantului

Comandant Ion o satisfacție echitabilă în mărime de 1000 de euro în calitate de

despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat pentru încălcările constatate prin

aplicarea directă a art.41 din Convenție, inclusiv costuri și cheltuieli, care vor fi

convertiți în lei moldovenești la cursul de schimb al Băncii Naționale a Moldovei la

data transferului, cu dispunerea executării imediate a deciziei cu privire la acordarea

satisfacției echitabile, prin eliberarea titlului executoriu în acest sens.

4

Prin încheierea din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

La 07 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Agentul Guvernamental

a depus recurs împotriva încheierii din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

în scopul remedierii erorilor admise anterior, care au dus la încălcarea drepturilor

garantate de art.6§1 din Convenție, precum și pentru evitarea pronunțării unei

eventuale hotărâri ale Curții cu privire la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul

material, a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea

cererii de revizuire.

În susținerea recursului Agentul Guvernamental a invocat că, este eronată

soluția Curții de Apel Chișinău de a-i respinge cererea de revizuire, care poate fi

tratată drept un refuz de a finaliza procedura de soluționare amiabil a cauzei, care de

altfel, a ajuns să fie comunicată Guvernului Republicii Moldova din cauza

pretinsului eșec al instanțelor naționale de judecată de a aplica în mod coerent și

consecvent legislația națională în limitele standardelor impuse de CEDO.

Un asemenea exercițiu din partea instanțelor naționale poate determina Curtea

Europeană să adopte o hotărâre în procedură contencioasă și să constate că

reclamantul Comendant Ion nu și-a pierdut statutul de victimă a încălcării

Convenției din cauza eșecului instanței de revizuire de a le acorda despăgubiri pentru

încălcările constatate printr-o încheierea executorie (cauza Prutean vs Republica

Moldova, nr.5707/15, §§19-21, 28 septembrie 2021).

Agentul Guvernamental conchide că, în urma examinării plângerii

reclamantului prin prisma compatibilității cu jurisprudența Curții Europene, o

remediere a încălcării drepturilor reclamantului în prezenta cauză este necesară,

inclusiv prin înlăturarea viciilor menționate.

Ținând cont de jurisprudența constantă a Curții Europene, obligația de a repara

orice pretinsă încălcare a Convenției revine primordial autorităților naționale. O

decizie sau o măsură a autorității naționale în favoarea reclamantului nu este, în

principiu, suficientă pentru a-l lipsi de statutul de victimă, cu excepția cazului în care

instanțele naționale de judecată (i) au recunoscut încălcarea Convenției, în mod

expres și în substanță, iar apoi (ii) au acordat despăgubiri.

Agentul Guvernamental consideră rezonabilă acordarea unei satisfacții

echitabile în cuantum de 1000 de euro în calitate de despăgubire pentru orice

prejudiciul moral, inclusiv costuri si cheltuieli, sumă care va fi convertită în lei

moldovenești la cursul de schimb al Băncii Naționale a Moldovei la data transferului

Cu referire la posibilitatea contestării încheierii Curții de Apel Chișinău din 16

februarie 2023 cu recurs, Agentul Guvernamental notează că dispozitivul încheierii

respective prevede că, încheierea „nu poate fi supusă niciunei căi de atac”, mențiune

greșită a instanței de revizuire, deoarece potrivit art.453 alin.(3) din Codul de

procedură civilă, încheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu

recurs în instanța ierarhic superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de

revizuire este examinată de Curtea Supremă de Justiție.

La caz, încheierea din 16 februarie 2023 Curții de Apel Chișinău este

susceptibilă cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.

5

În viziunea Agentului Guvernamental, stabilirea imposibilității contestării cu

recurs a încheierii din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea

dispozitivă a acesteia, poate fi interpretată drept o sfidare de către instanța de

revizuire a obligațiilor sale pozitive privind respectare principiului certitudinii

juridice, prin restabilirea părților în situația anterioară încălcărilor, în baza unei

încheieri legale, cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16 februarie 2023

și notificată Agentului Guvernamental, prin intermediul poștei electronice, la 21

februarie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.71).

Astfel, recursul Agentului Guvernamental din 07 martie 2023 a fost depus cu

respectarea prevederilor art.242 din Codul administrativ.

La 22 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, întru respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, a expediat în adresa lui Ion Comendant și Guvernului

Republicii Moldova copia recursului depus de Agentul Guvernamental, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor (f.d.116).

La 03 aprilie 2023, Guvernul Republicii Moldova a depus referință, prin care a

invocat lipsa de obiecții în privința cererii de recurs depusă de Agentul

Guvernamental, menționând că Agentul Guvernamental în virtutea competențelor

legale care îi revin, întru evitarea constatării de către Curtea Europeană a unei

încălcări a dreptului reclamantului Ion Comendant la un proces echitabil și

remedierea situației la nivel național, este în drept să negocieze soluționarea amiabilă

a oricărei cauzei aflate pe rolul Curții Europene.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul de judecată a decis examinarea cererii de recurs în lipsa

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme

de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

examinarea acesteia.

Studiind actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi admis, anulată încheierea contestată, cu restituirea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Conform art.243 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează

încheierea și adoptă o nouă încheiere.

6

Articolul 21 alin.(1) din Codul administrativ stipulează că, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

În corespundere cu prevederile art.194 alin.(1) din Codul administrativ, în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme

de fapt și de drept.

Totodată, conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Se remarcă că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul

de procedură civilă reprezintă o cale excepțională de atac.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei

analize stricte.

Totodată, conform art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de

încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge

acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile

judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința

acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a

revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Potrivit art.447 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de

revizuire: c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din

prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

În conformitate cu art.449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care: g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova.

Conform art.450 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune:

e) în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabilă

la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit.g).

Din prevederile art.451 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, rezultă că,

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexând-se

probele ce le confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă

prevăzută la art.448.

În conformitate cu art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile

sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Din norma dată de drept rezultă că, examinarea cererii de revizuire se limitează

doar la admisibilitatea acesteia și a faptelor pe care se întemeiază, fără a se pronunța

asupra fondului cauzei.

În conformitate cu art.453 alin.(3) din Codul de procedură civilă, încheierea de

respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic

7

superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de

Curtea Supremă de Justiție.

Din actele cauzei rezultă că, la 28 decembrie 2022, în temeiul art.449 lit.g) din

Codul de procedură civilă, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova a depus

cerere de revizuire, împotriva deciziei din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea cererii de revizuire și recunoașterea încălcării

drepturilor reclamantului Comendant Ion garantate de art.6§1 din Convenția

European pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, iar în

scopul remedierii încălcării art.6§1 din CEDO, a solicitat casarea deciziei din 19

noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, cu dispunerea rejudecării recursului

depus de Comendant Ion și examinarea cauzei în fond. Totodată, revizuentul a

solicitat acordarea unei satisfacții echitabile în beneficiul lui Comendant Ion pentru

încălcările constatate prin aplicarea directă a art.41 din CEDO în cuantum de 1000

de Euro în calitate de euro drept despăgubire pentru prejudiciul moral, inclusiv,

costuri și cheltuieli, care vor fi convertiți în lei MD la cursul oficial al BNM la data

transferului.

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 16 februarie 2023 a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental împotriva

deciziei din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Curtea de Apel Chișinău, cu trimitere la prevederile art.446 din Codul de

procedură civilă, a motivat soluția de respingere a cererii de revizuire prin faptul că,

aceasta este îndreptată împotriva unui act judecătoresc exceptat de la calea

extraordinară de atac – revizuirea, iar legislația în vigoare nu acordă dreptul părților

la admiterea necondiționată a unor căi extraordinare de atac. Or, actul judecătoresc,

care a constituit obiect al cererii de revizuire depuse de Agentul Guvernamental, și

anume decizia din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, nu poate fi supus

revizuirii, în condițiile în care prin actul enunțat s-a respins recursul declarat de

Comendant Ion împotriva încheierii din 18 august 2015 a Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, prin care s-a refuzat în primirea acțiunii depuse de Comendant Ion,

iar încheierea de refuz în primirea acțiunii nu se referă la fondul cauzei.

Nefiind de acord cu încheierea din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

la 07 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Agentul Guvernamental a

depus recurs împotriva încheierii din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, încheierea din

16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este susceptibilă cu recurs, iar mențiunea

Curții de Apel Chișinău, din dispozitivul respectivului act judecătoresc precum că

„încheierea nu se spune niciunei căi de atac” este eronată, or, conform art.453

alin.(3) din Codul de procedură civilă, încheierea de respingere a cererii de revizuire

poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic superioară, cu excepția cazurilor în care

cererea de revizuire este examinată de Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, Agentul Guvernamental a depus recursul cu respectarea prevederilor

art.453 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Cât privește fondul cererii de revizuire, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele

invocate în recurs, raportate la normele de drept citate supra, consideră pripită soluția

Curții de Apel Chișinău de respingere ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire

8

depusă de Agentul Guvernamental, fără a elucida toate circumstanțele importante

ale cauzei, din motivele ce succed.

Completul de judecată accentuează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare, care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze

civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al

admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens.

De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

După cum s-a menționat supra Agentul Guvernamental a depus cerere de

revizuire împotriva actului judecătoresc - decizia din 19 noiembrie 2015 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a menținut încheierea de refuz din 18 august 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău în primirea cererii de chemare în judecată

depusă de Comendant Ion, care de regulă, prin prisma art.446 alin.(2) din Codul de

procedură civilă, nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la

fondul cauzei. Or, prin actul judecătoresc a cărei retractare o solicită revizuentul

Agentul guvernamental nu s-a menținut, nu s-a modificat și nici nu s-a casat

hotărârea asupra fondului cauzei, cu emiterea după caz a unei hotărâri noi.

Cu toate acestea, însă, completul de judecată remarcă că, Agentul

Guvernamental și-a întemeiat cererea de revizuire în temeiul art.449 lit.g) din Codul

de procedură civilă, și anume - Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau

Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale

amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Invocarea temeiului prevăzut la art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă,

prezumă că însăși afirmarea despre inițierea procedurii de reglementare pe cale

amiabilă constituie temei de revizuire.

Cele menționate supra permit completului de judecată a Curții Supreme de

Justiție de a concluziona că, Curtea de Apel Chișinău prematur a respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental împotriva

deciziei din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, or, această cale de

retractare a actului judecătoresc a fost inițiată de către Guvernului Republicii

Moldova cu scopul de a reglementa pe cale amiabilă a cauzei pendinte aflate pe rolul

Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume cererea nr.802/16 Comendant v.

Republica Moldova.

Or, în fața Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, reclamantul Comendant Ion a pretins că, prin încheierea din 18

august 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, prin care s-a refuzat în primirea

cererii de sale chemare în judecată în temeiul art.169 alin.(1) lit.a) din Codul de

procedură civilă, menținută prin decizia din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, i-a fost îngrădit dreptul de acces la justiție garantat de art.6§1 din

Convenție.

În pofida circumstanțelor enunțate, Curtea de Apel Chișinău a omis acestă

împrejurare, aplicând direct față de Agentul Guvernamental drept sancțiune

respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, Curtea de

Apel Chișinău prin respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, a dat

dovadă de un formalism excesiv, or, dreptul de acces la un tribunal constituie un

9

element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute de Convenție (Campbell

și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

În cauza Airey vs. Irlanda, Curtea a notat că, dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt

pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

Potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție, însă, totodată,

instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea pe care o deține partea

și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență,

iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor

procedurale, acolo unde este posibil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția adoptată

de Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 16 februarie 2023 nu este compatibilă

cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.6 §1

CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în

mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă

și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și

obligațiilor sale cu caracter civil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

admise de către Curtea de Apel Chișinău la judecarea prezentei cauze, în ordine de

recurs, nu este posibilă, și în scopul evitării unei eventuale constatări de către Curtea

Europeană a încălcării dreptului reclamantului Comendant Ion la un proces echitabil,

garantat de art.6§1 din Convenție, precum și pentru asigurarea respectării

principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor

reclamantului la nivel național, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a admite recursul depus de Agentul Guvernamental, de a anula

integral încheierea din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui

cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea cererii de revizuire depuse de

Agentul Guvernamental.

La rejudecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău urmează să țină cont de cele

menționate supra și judecând cauza, să emită o încheiere legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite recursul depus de Agentul Guvernamental al Republicii Moldova.

Se anulează încheierea din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Comendant Ion împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la

anularea parțială a actului administrativa normativ, cu restituirea cauzei la Curtea de

10

Apel Chișinău, pentru judecarea cererii de revizuire depusă de Agentul

Guvernamental al Republicii Moldova.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

11