2ra-27/23 — incasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-27/2023 2-21116171-01-2ra-05012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Silivestru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 14 iunie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Bîrlădeanu Diana, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Asigurări ,,Asterra Grup” Societate pe Acțiuni împotriva Dianei Bîrlădeanu cu privire la încasarea prejudiciului și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 02 august 2021, C.A.

,,Asterra Grup” S.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dianei Bîrlădeanu, solicitând încasarea sumei de 1 862 de lei cu titlu de prejudiciu, suma de 8 000 de lei cu titlu de asistență juridică și taxa de stat în mărime de 270 de lei. În motivarea acțiunii a indicat că, la 14 mai 2021, Diana Bîrlădeanu conducând autovehiculul de model Toyota Rav 4, număr de înmatriculare JEC 089, a comis accidentul rutier în rezultatul căruia a fost deteriorat autovehiculul de model Honda Civic Hybrid, număr de înmatriculare SBB 933, la volanul căreia se afla Volceanov Iurii. La data comiterii accidentului rutier, autovehiculul de model Toyota Rav 4, număr de înmatriculare JEC 089 deținea asigurare RCA, emisă de C.A.

,,Asterra Grup” S.A. valabilă la data producerii accidentului. Persoana păgubită s-a adresat către C.A. ,,Asterra Grup” S.A. privind plata despăgubirii de asigurare. În urma examinării dosarului de asigurare de către C.A. ,,Asterra Grup” S.A. a fost constatat prejudiciul material, fiind evaluat în sumă de 1862 de lei. De către C.A. ,,Asterra Grup” S.A. a fost achitată despăgubirea de asigurare în sumă de 1862 de lei, ce se confirmă prin copia ordinului de plată. A menționat că, la data comiterii accidentului rutier Diana Bîrlădeanu nu deținea permis de conducere valabil, fiind prezentat permisul de conducere pe numele Diana Petrov.

1 A subliniat că, potrivit pct. 42 din Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier nr. 1452 din 24 decembrie 2007, la schimbarea oricăror date înscrise în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere.

Conform prevederilor art. 29 lit. c) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă, asigurătorul are dreptul să înainteze acțiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când persoana răspunzătoare de producerea accidentului a părăsit locul lui, persoana răspunzătoare de producerea accidentului conducea autovehiculul fără permis de conducere, cu încălcarea regulilor privind permisul de conducere, sau în decursul termenului de aplicare a măsurii de siguranță privind ridicarea provizorie a permisului de conducere. În adresa pârâtei a fost remisă reclamația privind propunerea achitării benevole a prejudiciului, care a fost restituită de Poșta Moldovei cu mențiunea „nereclamat”.

Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de C.A. ,,Asterra Grup S.A. împotriva Dianei Bîrlădeanu cu privire încasarea prejudiciului și cheltuielilor de judecată. A fost încasat de la Diana Bîrlădeanu, în beneficiul C.A. ,,Asterra Grup” S.A, suma prejudiciului în mărime de 1862 de lei, suma asistenței juridică în valoare de 8000 de lei și suma taxei de stat în cuantum de 270 de lei. Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de avocatul Plămădeală Roman în interesele Dianei Bîrlădeanu, cu menținerea hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. A reținut că, instanța de fond corect a stabilit că la data comiterii accidentului rutier Diana Bîrlădeanu nu deținea un permis de conducere valabil, fiind prezentat permisul de conducere pe numele Diana Petrov. Astfel, în mod temeinic a fost admisă cerința privind încasarea din contul Dianei Bîrlădeanu în beneficiul C.A.

,,Asterra Grup” S.A. a sumei de 1862 de lei. A apreciat critic afirmațiile avocatului Roman Plămădeală în interesele apelantei cu trimitere la pct. 8 al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care stipulează că permisul de conducere național, eliberat de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data eliberării, cu condiția că, pe o durată mai scurtă, asupra titularului nu sînt aplicate alte restricții în acest sens. Or, potrivit pct. 10 alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului, polițistului de frontieră, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmîneze pentru control: a) permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus.

2 Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că, la caz Bîrlădeanu Diana a prezentat un permis de conducere care nu este perfectat pe numele său, respectiv nu este valabil. De asemenea, instanța ierarhic inferioară a apreciat că sunt lipsite de suport juridic afirmațiile avocatului Roman Plămădeală în interesele apelantei cu privire la faptul că nu a fost prezentată nici o probă, un act eliberat de autoritățile competente care să demonstreze nevalabilitatea permisului de conducere deținut de Bîrlădeanu Diana, or, neconformitatea permisului de conducere cu datele de identitate a persoanei nu urmează a fi constată suplimentar de către un organ, or, în baza de date a Agenției Servicii Publice, aceste persoane figurează cu permisul nevalabil.

La 14 decembrie 2022, Bîrlădeanu Diana a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei decizii noi privind respingerea integrală a acțiunii (f.d. 109-113). În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel reiterând argumentele indicate în cererea de apel. Suplimentar a notat că, interpretarea normelor invocate de către partea reclamantă preluate de instanța de fond și instanța apel în coraport cu prezenta cauză sunt nefondate, or, la caz, urma a fi examinată prin prisma tuturor normelor prezente atât în legea citată cât și din Hotărârea nr. 1452 din 24.12.2007 cu privire la Regulamentul cu privire la permisul de conducere.

A subliniat că, conducătorul Bîrlădeanu Diana la data producerii accidentului rutier poseda permis de conducere corespunzător categoriei B. Iar, la materialele cauzei nu este anexată nici o probă, un act eliberat de autoritățile competente care să demonstreze nevalabilitatea permisului de conducere deținut de Bîrlădeanu Diana. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 13 octombrie 2022. La 28 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal a fost expediată în adresa participanților la proces decizia motivată (f.d.

106), însă la materialele cauzei nu se atestă dovada recepționării de către părți a deciziei motivate. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul depus de Bîrlădeanu Diana la 14 decembrie 2022, se consideră depus în termenul stabilit de lege. La 05 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 116). Însă, până în prezent intimatul nu și-a valorificat acest drept. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

3 Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). 4 La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Bîrlădeanu Diana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Bîrlădeanu Diana.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 5