2ra-27/23 — incasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-27/2023

2-21116171-01-2ra-05012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bîrlădeanu Diana,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Compania

de Asigurări ,,Asterra Grup” Societate pe Acțiuni împotriva Dianei Bîrlădeanu cu

privire la încasarea prejudiciului și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 august 2021, C.A. ,,Asterra Grup” S.A. a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Dianei Bîrlădeanu, solicitând încasarea sumei de 1 862 de lei cu

titlu de prejudiciu, suma de 8 000 de lei cu titlu de asistență juridică și taxa de stat

în mărime de 270 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 14 mai 2021, Diana Bîrlădeanu conducând

autovehiculul de model Toyota Rav 4, număr de înmatriculare JEC 089, a comis

accidentul rutier în rezultatul căruia a fost deteriorat autovehiculul de model Honda

Civic Hybrid, număr de înmatriculare SBB 933, la volanul căreia se afla Volceanov

Iurii.

La data comiterii accidentului rutier, autovehiculul de model Toyota Rav 4,

număr de înmatriculare JEC 089 deținea asigurare RCA, emisă de C.A. ,,Asterra

Grup” S.A. valabilă la data producerii accidentului.

Persoana păgubită s-a adresat către C.A. ,,Asterra Grup” S.A. privind plata

despăgubirii de asigurare.

În urma examinării dosarului de asigurare de către C.A. ,,Asterra Grup” S.A. a

fost constatat prejudiciul material, fiind evaluat în sumă de 1862 de lei.

De către C.A. ,,Asterra Grup” S.A. a fost achitată despăgubirea de asigurare în

sumă de 1862 de lei, ce se confirmă prin copia ordinului de plată.

A menționat că, la data comiterii accidentului rutier Diana Bîrlădeanu nu

deținea permis de conducere valabil, fiind prezentat permisul de conducere pe

numele Diana Petrov.

1

A subliniat că, potrivit pct. 42 din Hotărârii Guvernului pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea

examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la

traficul rutier nr. 1452 din 24 decembrie 2007, la schimbarea oricăror date înscrise

în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia,

titularul este obligat sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere.

Conform prevederilor art. 29 lit. c) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă, asigurătorul are dreptul să înainteze acțiune de

regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când persoana

răspunzătoare de producerea accidentului a părăsit locul lui, persoana răspunzătoare

de producerea accidentului conducea autovehiculul fără permis de conducere, cu

încălcarea regulilor privind permisul de conducere, sau în decursul termenului de

aplicare a măsurii de siguranță privind ridicarea provizorie a permisului de

conducere.

În adresa pârâtei a fost remisă reclamația privind propunerea achitării benevole

a prejudiciului, care a fost restituită de Poșta Moldovei cu mențiunea „nereclamat”.

Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de C.A. ,,Asterra Grup S.A.

împotriva Dianei Bîrlădeanu cu privire încasarea prejudiciului și cheltuielilor de

judecată.

A fost încasat de la Diana Bîrlădeanu, în beneficiul C.A. ,,Asterra Grup” S.A,

suma prejudiciului în mărime de 1862 de lei, suma asistenței juridică în valoare de

8000 de lei și suma taxei de stat în cuantum de 270 de lei.

Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de avocatul Plămădeală Roman în interesele Dianei Bîrlădeanu, cu

menținerea hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

A reținut că, instanța de fond corect a stabilit că la data comiterii accidentului

rutier Diana Bîrlădeanu nu deținea un permis de conducere valabil, fiind prezentat

permisul de conducere pe numele Diana Petrov. Astfel, în mod temeinic a fost

admisă cerința privind încasarea din contul Dianei Bîrlădeanu în beneficiul

C.A. ,,Asterra Grup” S.A. a sumei de 1862 de lei.

A apreciat critic afirmațiile avocatului Roman Plămădeală în interesele

apelantei cu trimitere la pct. 8 al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin

Hotărârea guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care stipulează că permisul de

conducere național, eliberat de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament,

este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data eliberării, cu condiția că, pe o durată

mai scurtă, asupra titularului nu sînt aplicate alte restricții în acest sens. Or, potrivit

pct. 10 alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, persoana care conduce un

autovehicul trebuie să posede și, la cererea polițistului, polițistului de frontieră,

ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmîneze pentru

control: a) permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria

(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus.

2

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că, la caz Bîrlădeanu Diana a

prezentat un permis de conducere care nu este perfectat pe numele său, respectiv nu

este valabil.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară a apreciat că sunt lipsite de suport

juridic afirmațiile avocatului Roman Plămădeală în interesele apelantei cu privire la

faptul că nu a fost prezentată nici o probă, un act eliberat de autoritățile competente

care să demonstreze nevalabilitatea permisului de conducere deținut de Bîrlădeanu

Diana, or, neconformitatea permisului de conducere cu datele de identitate a

persoanei nu urmează a fi constată suplimentar de către un organ, or, în baza de date

a Agenției Servicii Publice, aceste persoane figurează cu permisul nevalabil.

La 14 decembrie 2022, Bîrlădeanu Diana a declarat recurs împotriva

deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei decizii noi

privind respingerea integrală a acțiunii (f.d. 109-113).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de apel.

Suplimentar a notat că, interpretarea normelor invocate de către partea

reclamantă preluate de instanța de fond și instanța apel în coraport cu prezenta cauză

sunt nefondate, or, la caz, urma a fi examinată prin prisma tuturor normelor prezente

atât în legea citată cât și din Hotărârea nr. 1452 din 24.12.2007 cu privire la

Regulamentul cu privire la permisul de conducere.

A subliniat că, conducătorul Bîrlădeanu Diana la data producerii accidentului

rutier poseda permis de conducere corespunzător categoriei B. Iar, la materialele

cauzei nu este anexată nici o probă, un act eliberat de autoritățile competente care să

demonstreze nevalabilitatea permisului de conducere deținut de Bîrlădeanu Diana.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 13 octombrie

2022.

La 28 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal a fost expediată în

adresa participanților la proces decizia motivată (f.d. 106), însă la materialele cauzei

nu se atestă dovada recepționării de către părți a deciziei motivate.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

depus de Bîrlădeanu Diana la 14 decembrie 2022, se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

La 05 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 116).

Însă, până în prezent intimatul nu și-a valorificat acest drept.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

3

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

4

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Bîrlădeanu Diana nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Bîrlădeanu Diana.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

5