2ac-190/23 — cu privire la anularea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținăătorului de teren

Dosarul nr. 2ac-190/23

2-14183311-01-2ac-29052023

ÎNCHEIERE

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând cererea depusă de către Vasileva Victoria cu privire la strămutarea

cauzei la o altă instanță egală în grad,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Victoria

Cibotari împotriva Consiliului și Primăriei mun. Chișinău, Victoriei Vasileva, Kătălinei

Vasileva, Allei Doagă, Valentinei Roman, persoană terță Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat privind anularea actului administrativ, anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, anularea contractului de donație,

înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății și încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 05 decembrie 2014 Victoria Cibotari a depus o acțiune împotriva Victoriei

Vasileva cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea accesului la bunul imobil

proprietate privată. Pretențiile fiind concretizate ulterior, la 14 aprilie 2015 de către

Victoria Cibotari. (f.d. 101-102 vol. I)

La 05 iunie 2015 Victoria Cibotari a depus o altă cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău, Victoriei Vasileva,

Allei Doagă, Valentinei Roman, persoană terță Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată. (f.d. 123-125 vol. I)

Victoria Vasileva și Alla Doagă au depus cerere împotriva Consiliului mun.

Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și Victoriei Cibotari cu privire la anularea deciziilor

Consiliului mun. Chișinău nr.16/.31-17 din 04 iulie 2002 și nr.16/13-53 din 09

octombrie 2008.

Prin încheierea din data de 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a declarat inadmisibilă cererea depusă de Victoria Vasileva și Alla Doagă

împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și Victoriei Cibotari cu

privire la anularea deciziilor Consiliului mun. Chișinău nr.16/.31-17 din 04 iulie 2002

și nr.16/13-53 din 09 octombrie 2008. (f.d.16-41, vol.V)

1

Prin hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins acțiunea înaintată de Victoria Cibotari împotriva Consiliului mun. Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău, Victoriei Vasileva, Allei Doagă, Valentinei Roman și

Kătălinei Vasileva, persoană terță Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu

privire la constatarea ilegalității răspunsului Consiliului mun. Chișinău nr. 02/109-1057

din 22 mai 2015, anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 2-22-3 din 02 aprilie

2015 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului

de pământ din str. xxxxx, Victoriei Vasileva, Valentinei Roman și Allei Doagă,

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx din 27

aprilie 2015, anularea contractului de donație nr.8544 din 10 iulie 2015 încheiat între

Victoria Vasileva și Kătălina Vasileva, obligarea Victoriei Vasileva să nu creeze

obstacole în exercitarea dreptului de acces, pe jos și cu autoturismul, la bunul imobil cu

numărul cadastral xxxxx ce aparține Victoriei Cibotari cu drept de proprietate privată

în str. xxxxxx, mun. Chișinău, prin intermediul curții comune din str. xxxxx, mun.

Chișinău, obligarea Victoriei Vasileva să demonteze și să evacueze poarta instalată la

intrarea în curtea comună din str. xxxxx, mun. Chișinău și încasarea cheltuielilor de

judecată. (f.d.42,54, vol.V)

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 21 octombrie 2021 avocatul

Sergiu Bejan în interesele Victoriei Cibotari a declarat apel. (f.d.48, vol.V)

Victoria Vasileva nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 18 octombrie 2021 a contestat-o cu recurs. (f.d.50, vol.V)

La 02 februarie 2022 cauza a fost repartizată prin intermediul Programului Integrat

de Gestionare a Dosarelor, în mod automat și aleatoriu judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Ecaterina Palanciuc. (f.d.84, vol.V)

La 15 martie 2023 Victoria Vasileva a înaintat propunere de recuzare judecătorului

Ecaterina Palanciuc, ca temei legal invocând prevederile art.50, alin.(1), lit. e) din

Codul de procedură civilă. (f.d.151, vol.V)

Prin încheierea din data de 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca neîntemeiată propunerea Victoriei Vasileva privind recuzarea judecătorului Curții

de Apel Chișinău, Ecaterina Palanciuc. (f.d.168-171, vol.V)

La 16 mai 2023 Victoria Vasileva a depus cerere privind strămutarea cauzei la o

altă instanță egală în grad, în temeiul art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură

civilă. (f.d.185-186, vol.V)

În motivarea cererii a invocat că avocatul Sergiu Bejan, care în prezenta cauză

apără interesele Victoriei Cibotari este soțul judecătorului Curții de Apel Chișinău Ina

Dutcă. La fel a menționat că avocatul Sergiu Bejan a prezentat în instanța de fond probe

false, fapt care a fost scos în evidentă în cadrul cercetării judecătorești, ceea ce denotă

utilizarea cu rea credință a drepturilor procesuale de către partea apelantă.

În aceste circumstanțe este evident că există împrejurări și circumstanțe din care

rezultă existența bănuielilor că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de

circumstanțele cauzei și de calitatea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea privind strămutarea cauzei spre examinare la o altă instanță de

judecată egală în grad urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

2

În conformitate cu art. 189, alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 191, alin. (4) din Codul administrativ, curțile de apel soluționează și

cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de

judecătorii.

Din dispozițiile art. 192, alin.(1) din Codul administrativ rezultă că, pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă

de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

Reieșind din prevederile art.193, alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel,

atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în

contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu

excepțiile expres stabilite de lege.

Din materialele cauzei rezultă că cauza de contencios administrativ intentată la

acțiunea Victoriei Cibotari împotriva Consiliului și Primăriei mun. Chișinău, Victoriei

Vasileva, Kătălinei Vasileva, Allei Doagă, Valentinei Roman, persoană terță Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind anularea actului administrativ, anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, anularea contractului de

donație, înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății și încasarea cheltuielilor de

judecată, se află în procedura Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel

depuse de către avocatul Sergiu Bejan în interesele Victoriei Cibotari, împotriva

hotărârii din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Victoria Vasileva, solicitând strămutarea cauzei de contencios administrativ la o

altă instanța egală în grad a invocat drept temei existența unei bănuieli cu privire la

nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău care ar putea fi știrbită de

circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la acest capitol, va reține

prevederile art. 198 din Codul administrativ, care enumeră exhaustiv, la alin. (3),

temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta.

Astfel, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o

încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o

altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când,

din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive

întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b)când, din cauza unor

circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Din conținutul normei enunțate rezultă că legiuitorul expres și imperativ a

reglementat cazurile când poate fi dispusă strămutarea acțiunii în contencios

administrativ de la instanța în a cărei competență este dată prin lege, la o altă instanță

de același grad, și anume: când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor

judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;

când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă

îndelungată.

3

Alte situații de strămutare a cauzei de contencios administrativ, în Codul

administrativ nu sunt prevăzute. Or, procedura acțiunii în contencios administrativ se

desfășoară în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod, cu anumite excepții,

care la caz nu se atestă.

Așadar, motivul existenței bănuielilor că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi

știrbită de circumstanțele cauzei și de calitatea participanților la proces și temeiul legal

art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, de strămutare a cauzei la o altă

instanță de judecată de același grad, invocat de Victoria Vasileva nu poate fi reținut.

Curtea Supremă de Justiție nu este îndreptățită să strămute cauza de contencios

administrativ de la instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, pentru

suspiciune de imparțialitate, or, o asemenea practică ar fi de natură să învingă principiul

imutabilității competentei jurisdicționale și teritoriale.

Completul de judecată menționează că interpretarea corectă a prevederilor art.

195 din Codul administrativ, aplicarea prin analogie a dispozițiilor Codului de

procedură civilă este oportună doar în măsura în care acestea vin să suplinească anumite

aspecte procedurale nereglementate de către legislația administrativă, fapt care, în

speță, nu și-a găsit confirmarea.

Din sensul logico-juridic al art.198, alin.(3) din Codul administrativ, rezultă că

cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în grad doar în cazul în care, din motivul

intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit imposibilă formarea unui complet

de judecată.

La caz, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă substituirea judecătorilor

Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de judecată care să examineze în

ordine de apel respectiva cauză de contencios administrativ.

Mai mult, aplicarea acestor temeiuri nu poate fi modelată ca un mijloc flexibil din

partea participanților la proces, de dezinvestire a instanței judecătorești și/sau a

judecătorului competent pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ, fapt ce

ar putea genera judecarea cauzei de către un tribunal ilegal constituit.

Distinct, completul de judecată reține că potrivit art.37 din Codul administrativ, la

înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de

judecată competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai

legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea

prevăzută de lege.

La fel, completul de judecată reține că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în

contencios administrativ, garantat de art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților

la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50 din

același cod.

Din materialele dosarului rezultă că Victoria Vasileva a beneficiat de dreptul său

și a înaintat propunere de recuzare judecătorului Ecaterina Palanciuc, care prin

încheierea din data de 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Astfel, după cum s-a reiterat supra numai în situația când din motivul recuzării

4

mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni

imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o

altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției

de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar

stabilită de legea națională, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, ajunge

la concluzia de a respinge cererea depusă de Victoria Vasileva cu privire la strămutarea

cauzei la o altă instanță de același grad.

În conformitate cu art. 198, alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Victoria Vasileva cu privire la strămutarea cauzei

la o altă instanță egală în grad, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea

de chemare în judecată depusă de către Victoria Cibotari împotriva Consiliului și

Primăriei mun. Chișinău, Victoriei Vasileva, Kătălinei Vasileva, Allei Doagă,

Valentinei Roman, persoană terță Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

privind anularea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, anularea contractului de donație, înlăturarea obstacolelor în

folosirea proprietății și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

5