2ra-290/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-290/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-290/23

2-18153555-01-2ra-21022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

ÎNCHEIERE

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dogoter Ala și Cozma

Vasile împotriva Ministerului Justiției Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La data de 20 aprilie 2018, Dogoter Ala și Cozma Vasile au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au indicat că, pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

în gestiunea judecătorului Dăguța Sergiu se află la examinare în fond cauza civilă

intentată a acționarilor SA „Moldovahidromaș” împotriva SA „Moldovahidromaș”,

SRL „Cris” și SRL „Comecoteh”, intervenienți accesorii membrii consiliului SA

„Moldovahidromaș”, acționarul SA „Moldovahidromaș” - Agachi Nicolae și Gherștoga

1

Mihail cu privire la declararea nulă a pct. 3 a Hotărârii Consiliului SA

„Moldovahidromaș” din 15 mai 2003 privind permiterea administrației SA

„Moldovahidromaș” să vândă blocul productiv - construcție nefinalizată la prețul de

bilanț, fără restituirea bunului imobil către SA „Moldovahidromaș”, declararea nulă a

contractelor de înstrăinare a patrimoniului SA „Moldovahidromaș” nr.158 din 23 mai

2003, nr. 3505 din 04 septembrie 2003, nr. 3506 din 04 septembrie 2003, autentificate

de notarul Văcări Ghenadie, fără restituirea bunului imobil către SA

„Moldovahidromaș”, încasarea în beneficiul SA „Moldovahidromaș” din contul SRL

„Cris” a prejudiciul material cauzat în mărime de 6 399 719,00 lei. Cauza civilă a fost

pusă pe rol în 2007 de către Judecătoria Economică de Circumscripție, ulterior în 2011

în urma reorganizării instanțelor judecătorești, cauza a fost remisă pentru examinare în

Judecătoria Ciocana mun. Chișinău - judecătorului Daguța Sergiu. Astfel, numai în

Judecătoria Ciocana mun. Chișinău cauza se află la examinare deja de peste 7 ani și nu

este soluționată în fond din cauza impedimentelor pe care le creează partea pârâtă în

proces, anume SRL „Cris”, cu susținerea tacită a judecătorului Daguța Sergiu. Astfel,

durata excesivă de examinare a cauzei, rezultă din acceptarea de către judecător a

comportamentul lipsit de deontologie și intolerabil din partea copârâtului SRL „Cris”

reprezentat de către avocatul Chetrușcă Viorel.

În acest context, au menționat că, justițiabilii deja au certitudinea că judecătorul

respectiv în parteneriat cu avocatul Chetrușcă Viorel (după unele surse foști colegi),

creează toate condițiile pentru ca să nu fie examinată cauza, respectiv urmăresc scopul

ca perioada de judecare a prezentei cauze să devină tot mai mare, realizând în tandem

(unul activ, altul prin acceptare tacită) tergiversarea cauzei, exprimate prin sute de

demersuri, amânări abuzive, toleranță față de exercitarea cu rea-credință a drepturilor

procesuale, extinderea perioadei examinării cauzei din anul 2007 până în prezent.

Au mai invocat că au suportat prejudiciu moral pentru neexaminarea în termen

rezonabil a cauzei în mărime de 100 000 de lei, pentru fiecare reclamant în parte,

solicitând admiterea integrală a cererii de chemare în judecată

Prin hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost admisă parțial acțiunea și s-a constatat încălcarea dreptului lui Cozma Vasile și

Dogoter Ala la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile nr.2c-16/2014 intentate la

cererea de chemare în judecată înainată de Zavtoni Tatiana, Zavtoni Vitalie, Cozma

Vasile, Dogoter Ala ș.a. împotriva SA „Moldovahidramaș”, SRL „Cris”, SRL

„Comecoteh” cu privire la declararea nulității actelor juridice și acțiunea

reconvențională înaintată de SRL „Cris” împotriva Tatianei Zavtoni ș.a. cu privire la

repararea prejudiciului. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Cozma Vasile și Dogoter Ala a câte 30

000 de lei, pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile nr.2c-16/2014, în rest pretențiile s-au

respins ca neîntemeiate.

2

La data de 01 octombrie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a

declarat apel împotriva hotărârii din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea din

20 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău apreciind circumstanțele în care

s-a desfășurat procedura în cauza în care se invocă încălcarea, a constatat și este

convinsă că, termenul de judecare a cauzei a depășit limita rezonabilității.

Astfel, raportând complexitatea cauzei civile, la caz, aceasta nu reprezintă un

grad sporit de complexitate, care să necesite 15 ani pentru examinare, comportamentul

părților, reclamanții având un comportament activ în cadrul procesului, însă, din cauza

solicitărilor de amânare și de exercitare a căilor de atac, examinarea cauzei a fost

amânată de nenumărate ori, precum și importanța pentru reclamanți raportată la obiectul

acțiunii, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a ajuns la o concluzie corectă

privind admiterea parțială a alegațiilor reclamanților/intimați Dogoter Ala și Cozma

Vasile, expuse în cererea de chemare în judecată, or, examinarea cauzei civile într-un

termenul larg, este contrară art.6 a CEDO, ori încălcarea termenului de examinare nu

poate fi imputat exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea unei reparații

echitabile a prejudiciului invocat, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a

survenit neexecutarea, precum și de pretențiile invocate, de complexitatea cauzei, de

comportamentul părților, de conduita autorităților publice, instanța de apel a considerat

întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la acordarea unei despăgubiri morale în

sumă de 30 000 de lei intimaților.

La data de 09 decembrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că în sensul art. 5 din Legea nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, la constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la judecarea rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată

poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral.

A reținut că respectarea întocmai a procedurii din partea instanțelor de judecată

naționale, cu asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu poate fi

privită drept tergiversare a examinării cauzei intimatului/reclamantului.

3

A indicat, că reieșind din conținutul raportului motivat din 29 iunie 2018

prezentat de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, acțiunea civilă este

neîntemeiată, și din acele considerente că la caz, nu sunt careva temeiuri de a se invoca

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile. Or, analizând

conținutul raportului, a desprins că, judecarea acțiunii din speța principală s-a datorat

înaintării numeroaselor cereri de amânare, recuzării judecătorului Colenco Artur,

Dăguța Sergiu precum și a tuturor judecătorilor Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

reclamării probelor, neprezentării participanților la proces, exercitării căilor ordinare și

extraordinare de atac, înaintării cererilor reconvenționale, scoaterii cererii de pe rol,

numirii expertizei judiciare merceologice în construcții, suspendării procesului în

legătură cu numirea expertizei, cererilor de a lua cunoștință cu materialele dosarului, de

a prezenta probe suplimentare, încetării procesului în legătură cu renunțul la o parte din

pretențiile din acțiune, înaintării de către Dogoter Ala a cererii de strămutare a cauzei,

iar de către pârâtul SRL „Cris” a cererii cu privire la examinarea și admiterea excepției

de tardivitate.

În această ordine de idei, a semnalat un comportament intolerabil din partea

intimatului/reclamantului și altor participanți la proces care au fost antrenate în

examinarea acestei cauze. Or, o atare atitudine abuzivă în exercitarea drepturilor de

către părți nu urmărește decât tergiversarea procesului.

A explicat, că justețea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina

circumstanțelor cauzei și cu referință la următoarele criterii de apreciere : complexitatea

cauzei, comportamentul părților care include aprecierea comportamentului

reclamantului și a autorităților, și miza (interesul) pentru reclamant (Josan, § 18 c

Moldovei, Mazepa c. Moldovei § 42, Holomiov c. Moldovei, §137).

În acest sens, a susținut că, nu poate fi neglijată complexitatea cauzei din speță,

având în vedere numărul mare de participanți la proces, expertizele numite etc. A reținut

că, cauza în speța principală a fost examinată în mai multe instanțe naționale de

judecată. Comportamentul participanților, în prezenta acțiune, pe marginea căreia se

pretinde încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei, comportamentul

participanților constituie un moment important în vederea justificării termenului de

examinare a cauzei, din motiv că drept temeiuri de amânare a examinării cauzei a servit

înaintarea cererii de amânare, exercitarea căilor de atac, etc.

De asemenea a reținut faptul că, litigiul din speța principală a fost unul ce se

examina conform ordinii procedurii contravenționale, ședințele de judecată fiind

numite, ținând cont de procedura de citare a părților, de comportamentul acestora, de

volumul mare de dosare ce îi revin unui judecător și de gradul de complexitate a

acestora.

A relatat, în ceea ce privește numirea ședințelor de judecată, prin prisma

raportului motivat prezentat, că ședințele au fost stabilite în termeni consecutiv reduși,

amânări nejustificate din partea instanței, fără efectuarea de proceduri judecătorești nu

au fost admise.

4

A invocat, că potrivit raportului, din motive întemeiate au fost amânate ședințele

de judecată, fiind lipsit arbitrariul. Termenele ședințelor au fost stabilite rezonabil, în

intervale reduse de timp, cu respectarea echilibrului între drepturile participanților la

proces și procedurile ce se impun.

În ceea ce ține solicitarea privind acordarea prejudiciului moral în sumă de 30

000,00 lei pentru fiecare, a considerat ca fiind o pretenție nejustificată în condițiile în

care nu sunt careva temeiuri de a se invoca tergiversarea examinării cauzei exclusiv din

vina autorităților statului (instanța de judecată).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 noiembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentei Ministerul Justiției al Republicii Moldova la data de 22 decembrie

2022 (f.d. 193), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 09 decembrie 2022, este în termen.

La 21 februarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților

Dogoter Ala și Cozma Vasile, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 208).

Referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

5

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

6

dispune:

Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

7