2ra-148/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-148/23 2-21052861-01-2ra-27012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca) ÎNCHEIERE 07 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ciocoi Iurie împotriva lui Tcaciuc Denis cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav și a fost menținută hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 08 aprilie 2021, Ciocoi Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tcaciuc Denis cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 11 martie 2020, i-a fost deteriorat automobilul de model BMW 520 cu nr. de înmatriculare XXXXX din intenții huliganice, precum și a fost înjurat de Tcaciuc Denis. A susținut că, prin procesele-verbale cu privire la contravenție nr. MAI04761121 din 11 martie 2020, pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de art.104, 354 și 355 din Codul contravențional. A menționat că, în urma incidentelor enunțate supra, i-a fost cauzat un prejudiciu moral și material, fiindu-i încălcate drepturile sale personale, motiv din care pretinde repararea prejudiciului moral și material din contul lui Tcaciuc Denis. 1 A precizat că, la 05 martie 2020, a expediat în adresa pârâtului o somație prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei și material în mărime de 8 750 de lei, însă pârâtul nu a reacționat la această notificare.

A solicitat Ciocoi Iurie a încasa de la Tcaciuc Denis în beneficiul său a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 8 750 de lei cu titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea și s-a încasat de la Tcaciuc Denis în beneficiul lui Ciocoi Iurie suma de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei; s-a încasat de la Tcaciuc Denis în beneficiul statului, taxa de stat în sumă 100 de lei, în rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

La data de 09 decembrie 2021 Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav, a declarat apel împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii în partea respingerii acțiunii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav și a fost menținută hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că, în urma faptelor comise de Tcaciuc Denis, constatate prin procesele-verbale cu privire la contravenție nr. MAI04761121 din 11 martie 2020 și nr. MAI04761120 din 11 martie 2020, apelantului/reclamant Ciocoi Iurie i-au fost cauzate suferințe morale.

Instanța de apel a considerat că, la examinarea cerinței cu privire la compensarea prejudiciului moral, instanța de fond a ținut cont de criteriul echității și a dispus încasarea în contul lui Ciocoi Iurie din contul lui Tcaciuc Denis a sumei de 3 000 de lei, această sumă fiind o despăgubire justă, rațională, echitabilă, asigurând efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit de partea vătămată, în coraport cu fapta care a generat apariția răspunderii delictuale.

Cât privește capătul de cerere privind repararea prejudiciului material, instanța de apel a reiterat concluzia instanței de fond potrivit căreia, deși reclamantul a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 8 750 de lei, ultimul nu a făcut dovada că, a suportat efectiv asemenea cheltuieli prin înscrisuri, probe, care ar demonstra cu certitudine că, reclamantul/apelantul Ciocoi Iurie într-adevăr a suportat aceste cheltuieli, fapt care incontestabil indică asupra netemeiniciei pretenției în cauză. Totodată instanța de apel a menționat că, fapta a avut loc la 11 martie 2020, devizul de cheltuieli fiind întocmit peste 8 luni, abia la 30 noiembrie 2020, în acest sens nefiind stabilită legătura cauzală între acțiunile intimatului și prejudiciul material cauzat.

La data de 19 ianuarie 2023, Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel 2 Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii și emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului s-a invocat că nu este de acord parțial cu soluția emisă de prima instanță, la caz urmând a se lua în considerație nu doar aprecierea subiectivă a părții vătămate, dar și anumite date obiective, printre care și importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale, la caz - dreptul de proprietate asupra bunului.

A relatat că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care indică că, compensația pentru cauzarea prejudiciului moral trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. A invocat că, recurentului i-a fost pricinuit un prejudiciu moral, care poate fi compensat printr-un echivalent bănesc în mărime de 10 000 de lei, fiind și o satisfacție echitabilă în contextul suferințelor de ordin psihic și moral pe care le-a trăit. A precizat că, compensarea prejudiciului nepatrimonial este destinată înlăturării sau atenuării emoțiilor și suferințelor legate de dereglarea sănătății. A atras atenția că, instanța de fond și instanța de apel în general nu s-au expus la argumentele enunțate în cererea de chemare în judecată, cât și în ședințele de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 octombrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa reprezentantului recurentului Ciocoi Iurie, avocatul Cazacu Veaceslav, prin intermediul poștei electronice, la data de 19 decembrie 2022 (f.d. 80-81). Astfel, recursul, declarat la 19 ianuarie 2023, este în termen. La 30 ianuarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Tcaciuc Denis, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

90). Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; 3 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 4 1995), pe când în recursul declarat de Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Ciocoi Iurie, reprezentat de avocatul Cazacu Veaceslav, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Mariana Pitic 5