2ra-315/23 — cu privire la constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor, dezmințirea informațiilor false și defăimătoare, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-315/23 2-20152933-01-2ra-27022023 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Fălești (jud. D. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 31 mai 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Aliona Donos Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului declarat de Dorin Damir, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dorin Damir împotriva lui Sorin Stati cu privire la constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor, dezmințirea informațiilor false și defăimătoare, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Dorin Damir și menținută hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 01 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Dorin Damir a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sorin Stati cu privire la constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor, dezmințirea informațiilor false și defăimătoare, repararea prejudiciului moral (f. d. 1-9, 23 vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Dorin Damir a indicat că la 21 septembrie 2020, începând cu ora 20:00, la postul de televiziune „Jurnal TV” a avut loc difuzarea emisiunii (talk-show politic) cu denumirea „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”.

Această emisiune a fost moderată de către Dumitru Mișin, având mai mulți invitați, inclusiv pe Sorin Stati. Emisiunea „Ora expertizei” a fost difuzată în regim live (on-line) la postul de televiziune „Jurnal TV” și pe portalul web http://jurnaltv.md/. Ulterior, înregistrarea video a acestei emisiuni a fost preluată de alți subiecți și răspândită în rețeaua internet de alte surse mass-media. La fel, ulterior, emisiunea a fost publicată pe canalul: vvwvv.youtube.com. (https://www.youtube.com/watch?v=yhmAJ2jD241&ab_channel=JumalTV și https://vvww.jurnaltv.md/news/58affc30e501a83d/ora-expertizei-metalferos- scheme-sifirme-fantoma.html). 1 Analizând informațiile declarate de către Sorin Stati, în materialul video publicat, reclamantul a considerat că acestea sunt false și defăimătoare la adresa sa.

Prin materialul video publicat și menționat supra, au fost răspândite informații false, cu expunere de fapte care nu corespund adevărului. Aceste informații în mod tendențios au fost prezentate publicului ca fiind adevărate și reale. Astfel, în partea a doua a emisiunii, începând cu minutul „33:23”, moderatorul Dumitru Mișin a invitat persoanele din platou la discuție despre atacuri radier în contextul actual. Fiind întrebat dacă la momentul actual există atacuri raider (min. „33:50”), Sorin Stati a declarat că, „în Republica Moldova încă continuă să fie realizate atacurile raider, care au fost începute încă pe timpurile lui Plahotniuc”. În continuare, începând cu minutul „34:06” (partea II a emisiunii), Sorin Stati a lansat în discuție subiectul privitor la compania Glorinal și evenimentele recente legate de această companie.

La minutul „35:00” Sorin Stati, expunându-se asupra situației companiei Glorinal, a făcut referire la „frații Nemțanu, care ar fi încheiat contracte de investiții în baza cărora investeau în apartamente, făceau reparații și le vindeau. Au fost achiziții, o colaborare lungă, după care au fost semnate mai multe contracte, cu privire la achiziția 3000 m. p., spațiu comercial. Ulterior, frații Nemțanu au refuzat aceste spatii și au solicitat banii înapoi. Au fost semnate contracte în sumă de 885 000 euro, însă ulterior s-au răzgândit. Au înaintat acțiune în judecată împotriva Glorinal și solicitau înapoi un milion trei sute euro”. Începând cu minutul „36:44”, Sorin Stati relatează: „Frații Nemțanu erau reprezentați de un avocat din biroul lui Iurie Tabarcea, iar Iurie Tabarcea este avocatul lui Sternioală, Druță, Damir și a multor altora”.

La minutul „36:54”, Sorin Stati declară: „A avut loc prima întâlnire. Eu consider că și aici d-l Chirică a admis o greșeală pentru că el nu trebuia să accepte. Deci, eu consider că și aici domnul Vasile Chirica a admis o greșeală, pentru că el nu trebuia să accepte întâlnirile cu Damir... pe tema dată”. La minutul „37:04”, Sorin Stati declară: „În total au fost trei întâlniri, la prima întâlnire s-a discutat faptul că frații Nemțanu au înaintat acțiune cu privire la declararea insolvabilității Glorinal. Deci, ei au decis că, au negociat și au decis că, Vasile Chirică va returna nu un milion trei sute de mii de euro, dar un milion o sută de mii de euro. Așa au negociat, iar cererea de chemare în judecată, înaintată de frații Nemțanu, va fi respinsă.

Deci, apare întrebarea rezonabilă „de unde Damir putea să asigure respingerea cererii?”. La minutul „37:33”, Sorin Stati spune: „Cu adevărat cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Vasile Chirică și-a asumat obligațiunea să aducă un investitor și el a adus un investitor în persoana companiei Exfactor, care a prezentat o scrisoare prin care și-a asumat obligațiunea să investească, să preia anumite proiecte de la Glorinal”. La minutul „37:57”, Sorin Stati relatează: „Compania Exfactor a spus că, va achita creditul către Moldova-Agroindbank în sumă de un milion de euro”. La minutul „38:02”, moderatorul emisiunii a pus întrebare către Sorin Stati: „Dar care este legătura dintre Dorin Damir, Tabarcea și compania Exfactor?”.

2 La minutul „38:07”, Sorin Stati răspunde: „Biroul de avocați a lui Tabarcea sau un avocat din cadrul biroului său de avocați, a reprezentat pe frații Nemțanu. Iar la întâlnirea dată deja a venit Iurie Tabarcea, el fiind avocatul la Moldova- Agroindbank și a fraților Nemțanu și ei au discutat ieșirea din situația dată”. În continuare la minutul „38:37”, Sorin Stati declară: „Deci, a fost întâlnirea dată, într-adevăr instanța de insolvabilitate a respins cererea de insolvabilitate, Vasile Chirică l-a convins pe Tonu de la Exfactor să investească spre anumite contracte, deci este o scrisoare, eu am să o prezint, unde compania Exfactor era de acord să achite un milion de euro din datoria față de Moldova- Agroindbank și să achiziționeze imobile de nouă milioane de lei, deci situația trebuia să se rezolve, iar Vasile Chirică urma să întoarcă un milion o sută de mii de euro fraților Nemțanu”.

La minutul „39:14”, Sorin Stati relatează: „A avut loc a doua întâlnire, la care, deci atât Tabarcea, cât și, la sfârșit, Damir au depus tot efortul ca Tonu să plece, deci ei i-au dat de înțeles la Exfactor că ei nu-s, deci compania dată, nu este binevenită în cadrul procesului de acordare a unei mâini de ajutor la Glorinal și a doua cerere de insolvabilitate a nimerit la același judecător și a fost pusă pe rol”. La minutul „39:45”, Sorin Stati declară că: „În cadrul, aici în procedura dată, noi îl găsim pe executorul judecătoresc George Boțan, care imediat a pus sechestru pe toate, tot patrimoniul la Glorinal și instanța de insolvabilitate, l-a numit administrator de insolvabilitate pe Roman Pelin, care în acea perioadă se afla în aceeași clădire cu George Boțan”.

Ulterior, la minutul „40:06”, Sorin Stati continuă: „Cine este George Boțan noi știm... landromatul, atacurile raider, evacuarea grupei Petrenco de pe strada Bulgară atunci când ei făceau gălăgie”. La minutul „40:23”, moderatorul emisiunii pune întrebarea: „Noi astăzi vorbim despre un atac de tip raider, prin care se încearcă a fi preluată, deja ne-ați spus detalii, dar a fi preluată compania Glorinal?”. La minutul „40:36”, Sorin Stati răspunde la întrebarea moderatorului: „Da!”. La minutul „40:37”, moderatorul precizează prin întrebare: „De către Dorin Damir și Iurie Tabarcea prin care firmă, că totuși aici n-am înțeles?”. La minutul „40:42”, răspunde la întrebarea moderatorului: „Prin persoanele fizice frații Nemțanu!

Sunt doi investitori”. La minutul „40:46”, moderatorul adresează altă întrebare: „Până la urmă Dorin Damir și Tabarcea sunt beneficiari sau ei sunt persoanele care... sunt... care dirijează acest atac raider? Cine este beneficiarul?”. La minutul „40:56”, răspunde la întrebarea moderatorului: „Beneficiarii sunt frații Nemțanu. Dar... nu știu din care considerente, la „shodka” dată, participa Damir și Damir a decis cum urmează să meargă lucrurile. El prima dată a acceptat că Ok... Vasile Chirică urmează să întoarcă un milion o sută de mii și nu mai predă spațiile date fraților Nemțanu. La a doua întâlnire Damir a decis că Exfactor nu are ce căuta în compania dată. Și tot el, da, el a confirmat, deci a fost un articol publicat pe anticorpție.md și Dorin Damir a confirmat faptul că, el a fost la întâlnire și el s-a expus la unele persoane că el acolo practic nu a vorbit”.

La minutul „41:44”, în continuare Sorin Stati spune: „Da, este adevărat! El acolo practic nu a vorbit. El i-a ascultat pe toți și la sfârșit a spus cum trebuie să 3 fie. Pentru că toate negocierile sau toate discuțiile date le-a purtat reprezentantul său care este Iurie Tabarcea”. La minutul „42:00”, Sorin Stati declară: „Eu vreau să finisez gândul! Pentru mine, deci eu cu Vasile Chirică am avut, nu știu, două sau trei întâlniri. Deci, prima, la prima întâlnire eu nici nu știam că el este director și fondator la Glorinal. El când mi-a relatat toată istoria dată, eu l-am convins să mergem la televiziune și să facem cazul public, pentru că toată activitatea la Glorinal a fost blocată de către acești administratori de insolvabilitate, care în urma discuțiilor el foarte bine a înțeles că vin din partea lui Damir, acele sechestre aplicate de către executorii judecătorești.

Eu nu neg faptul că Vasile Chirică a admis careva greșeli. Deci el categoric trebuia să refuze orice contact și oricare discuție cu Damir. Și poate a admis și alte greșeli în activitatea întreprinderii”. La minutul „42:46”, Sorin Stati relatează: „Pentru mine a fost foarte dubios faptul că vineri, noi după masă ne ducem la TV8 și discutăm, la un canal de televiziune și discutăm despre situația dată, se transmit anumite acte, luni el urma să vină cu celelalte documente și el luni dimineață este arestat la ora șapte”. La minutul „43:05”, Sorin Stati declară: „A fost un dosar penal, încă din decembrie anul trecut, în baza căruia din decembrie 2019 până în prezent nu s-a înfăptuit nici o acțiune, nici o percheziție, nici o reținere, nici o audiere și așa mai departe.

Noi ne ducem la televiziune și luni el este reținut. Pe când luni el trebuia să mai prezinte careva documente”. La minutul „43:26”, Sorin State afirmă: „Mai mult ca atât! În cadrul PCCOCS se instrumentează un dosar penal împotriva unor angajați de la Argus, deoarece o cameră ascunsă plasată de către Vasile Chirică, a filmat cum niște angajați de la Argus au pătruns în oficiul lui, au copiat toată informația de pe calculatoare și au plasat microfoane și camere ascunse”. La minutul „43:48”, Sorin Stati zice: „După care, Vasile Chirică depune mărturii împotriva lui Damir, Tabarcea și povestește în cadrul acelui dosar penal despre toate acțiunile date. Pentru mine a fost foarte straniu faptul că...

atunci când... deci luni el este reținut, eu luni seara fac postarea despre existența unei înregistrări audio și în care eu mă expun că sper că am luat decizia corectă să fac publică această informație și sper că se va crea situația că eu să public această înregistrare audio, care oricum va fi publicată pentru că eu singur nu am ieșire din situație. A doua zi, la opt dimineața...”. La minutul „44:36”, Sorin Stati continuă: „A doua zi, la opt dimineața, eu sunt telefonat de către procurorul Petrușcă, care duce dosarul ista din 2017 și sunt citat la Procuratura PCCOCS”. La minutul „44:45”, Sorin Stati declară: „La mine apare întrebarea: din ce motiv eu sunt citat la PCCOCS în baza, în cadrul unui dosar penal intentat împotriva la Glorinal?

Deci, eu n-am probe împotriva la Glorinal, eu n-am mărturii împotriva la Glorinal. Totodată, prin cunoscuți am primit o sută de telefoane ca eu să accept să vin la SPIA, să explic ce-i cu înregistrarea dată”. La minutul „53:30”, Sorin Stati afirmă în rezultatul celor declarate supra: „Deci, cu cazul dat, și ținând cont ce măsuri s-au luat asupra conducerii Glorinal, arest treizeci de zile, o doamnă contabilă bolnavă de COVID arestată, zavhozul arestat, nu știu ce zavhoz are el pe acolo, doi angajați care în 2013 s-au concediat de asemenea arestați. Deci, eu am propria convingere că este un atac raider în 4 desfășurare, iar procurorul Stoianoglo pur și simplu este un... este dependent de prima decizie luată și el nu poate să recunoască că a greșit, iar decizia dată a fost influențată atât de către reprezentanții organizațiilor criminale, cât și de procurorii săi corupți pe care el îi apără și nicidecum nu vrea să le deschidă dosare penale și să-i ancheteze”.

Astfel, în opinia reclamantului, textul declarațiilor evidențiate supra reprezintă o denigrare a onoarei, demnității și reputației profesionale, având în vedere ce a relatat autorul (pârâtul) în cadrul emisiunii, până și după pronunțarea numelui său (fapte sancționate de legea penală). Analizând informațiile relatate de către Sorin Stati și difuzate în cadrul emisiunii din 21 septembrie 2020 „Ora expertizei cu Dumitru Mișin” (partea II) se constată că acestea sunt false și defăimătoare la adresa sa. A accentuat că, în cadrul emisiuni, Sorin Stati a enunțat și răspândit informații false, expunând fapte care nu corespund adevărului, precum că a avut implicare într-un așa zis atac raider asupra companiei Glorinal.

Aceste informații însă au fost răspândite în public ca fiind veridice și reale. Prin aceste declarații, Sorin Stati a relatat și insuflat publicului, că dânsul ar fi în spatele unui presupus atac raider asupra companiei Glorinal. Astfel, au fost enunțate declarații și informații, care nu sunt confirmate și probate prin dovezi. Având un caracter vădit fals, aceste acuzații neîntemeiate, prin defăimare, i-au lezat onoarea și demnitatea, valori ocrotite prin lege. A subliniat că aceste afirmații cu caracter defăimător rezultă din conținutul relatărilor, modul, stilul și șirul cronologic de redare și expunere a informațiilor de către Sorin Stati la emisiunea menționată. Totodată, a afirmat că Sorin Stati a lansat în public afirmații precum că reclamantul ar fi avut avut implicare într-un presupus atac raider asupra companiei Glorinal.

Pentru a susține concluziile sale subiective fără substrat factologic suficient, în contextul unor relatări false și a da credibilitate informației defăimătoare, Sorin Stati le-a îmbinat cu mai multe fapte notorii (urmărirea penală, măsuri preventive aplicate asupra factorilor de decizie și angajaților companiei Glorinal, procese de insolvabilitate, sechestre, etc). În așa mod, Sorin Stati a încercat să inspire adevăr unor situații redate fals, combinându-le cu alte fapte notorii, în scop de a duce în eroare opinia publică. A specificat că, fără a deține probe confirmative în susținerea celor declarate în adresa sa, Sorin Stati a manipulat cu rea-credință cu fapte bine cunoscute și făcând uz de ele prin manipulare și distorsionare, a lansat în public afirmații care sunt îndreptate spre crearea opiniei publice, precum că dânsul a avut careva implicare în presupusul atac raider asupra companiei Glorinal.

Acțiunile de care a fost acuzat în platoul emisiunii de către Sorin Stati cad sub incidența mai multor norme penale. Existența faptelor, precum au fost redate de către Sorin Stati, poate fi verificată prin exercitarea dreptului de acces la informație în fața organelor competente. Fără a avea confirmări în cele declarate în adresa sa și prin expunere denaturată până la falsitate, Sorin Stati a răspândit informații false, bazate doar pe judecăți fără substrat factologic suficient. 5 Analizând și apreciind informația răspândită în public de către Sorin Stati în cadrul emisiunii, a considerat reclamantul că exprimarea utilizată de către autor a fost formulată într-o manieră incompatibilă cu valorile unanim recunoscute în societate, cu normele juridice interne și internaționale care statuează și asigură dreptul la libera exprimare, reprezentând o lezare a drepturilor sale fundamentale și, în special, ale valorilor ocrotite de stat – onoarea și demnitatea persoanei.

Prin relatările sale, Sorin Stati a răspândit informații false, bazate pe circumstanțe inexistente, denaturate, și anume, că ar fi fost implicat în presupusul atac raider asupra companiei Glorinal, ceea ce nu are nici un suport factologic și juridic. În fapt, Sorin Stati i-a lezat onoarea și demnitatea prin defăimare cu răspândirea relatărilor false, judecăților de valoare fără substrat factologic suficient, enunțate în emisiunea din 21 septembrie 2020 cu denumirea „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”, transmisă la postul de televiziune „Jurnal TV”.

La 12 octombrie 2020, a expediat în adresa pârâtului o cerere prealabilă, în temeiul art. 15 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, solicitând: dezmințirea în public (la același post de televiziune) a informației răspândite la emisiunea televizată cu denumirea „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”, transmisă la postul de televiziune „Jurnal TV” la 21 septembrie 2020, precum că dânsul a avut implicare, tangență cu presupusul atac raider asupra companiei Glorinal, inclusiv dezmințirea tuturor relatărilor false și judecăți de valoare fără substrat factologic suficient cu referirile la numele său, marcate în stenograma din prezenta cerere, precum că ar fi avut întâlniri, discuții, influențe, ar fi luat decizii legate de faptele relatate în privința companiei Glorinal și persoanelor nominalizate de către Sorin Stati la emisiunea dată, precum și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei.

Potrivit datelor de pe pagina oficială web a ÎS „Poșta Moldovei”, deși pârâtul a fost informat, la 14 octombrie 2020, despre depozitarea scrisorii cu cererea prealabilă și a fost solicitat să ridice corespondența, ultimul nu a ridicat scrisoarea și, respectiv, nu a oferit răspuns. Astfel, scrisoarea prin care a fost expediată cererea prealabilă, a fost restituită înapoi expeditorului, fiind însoțită de adeverința ÎS „Poșta Moldovei” cu mențiunea „nereclamat”. A susținut că, deoarece termenul acordat pentru examinarea cererii prealabile începe a curge din data recepționării cererii, a așteptat, fie recepționarea corespondenței, fie expirarea termenului oferit de serviciul poștal în interiorul căruia a fost asigurată disponibilitatea ridicării trimiterii poștale.

Reieșind din prevederile art. 2, 3 alin. (3) și 7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare și luând în considerație caracterul nefondat și fals al informației răspândite de către Sorin Stati, a considerat că pârâtul în mod conștient și tendențios a dus în eroare publicul, prin manipularea opiniei lui. În situația descrisă se dovedesc a fi false și denaturate informațiile enunțate de către Sorin Stati în cadrul emisiunii televizate din 21 septembrie 2020 cu denumirea „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”, transmisă la postul de televiziune „Jurnal TV”. Or, Sorin Stati, lansând relatările false cu privire la persoana reclamantului, urma să aducă publicului dovezi credibile, fapt ce nu s-a produs, 6 autorul informațiilor răspândite, limitându-se la comunicarea unor date false și judecăți de valoare fără substrat factologic suficient.

Cu privire la informația dezvăluită de către Sorin Stati în cadrul emisiunii nominalizate, a declarat reclamantul că aceasta a fost prezentată publicului cu încălcarea dreptul la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale, dreptul la respectul vieții private, fiind prezentată tendențios cu denaturarea realităților și în contradictoriu cu ele. Informația denaturată care i-a lezat drepturile și interesele ocrotite de lege a fost dezvăluită prin lansarea unor acuzații care nu au nici un suport faptic și nu corespund realității.

A precizat că acuzațiile și declarațiile lui Sorin Stati au avut drept scop inducerea publicul în eroare în privința faptelor și, respectiv, prin manipulare, a-l convinge că aceste comentarii (relatări de fapte) sunt adevărate în varianta expusă de către ultimul în legătură cu presupusul atac raider asupra companiei Glorinal, însă, aceste informații relatate nu au substrat factologic suficient pentru opinia impusă publicului de către Sorin Stati. În drept, reclamantul Dorin Damir și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 2, 3, alin. (3), 7, 17, 26 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, art. 28, 32 din Constituția Republicii Moldova, art. 9, 43 Cod civil, art. 12 din Declarația universală a drepturilor omului, art. 17 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, art. 8, 10 din CEDO.

Reclamantul Dorin Damir a solicitat: - admiterea cererii de chemare în judecată; - constatarea caracterului fals și defăimător, fără substrat factologic suficient al informațiilor despre Dorin Damir, răspândite de către Sorin Stati în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”, transmisă la postul de televiziune „Jurnal TV” la data de 21 septembrie 2020; - obligarea pârâtului de a dezminți în public, la același post de televiziune (site/domen: Jurnal TV și Youtube) https://www.youtube.com/watch? v=yhmAJ2iD241&abchanne=jurnalTV și https://www.jurnaltv.md/ne ws/58affc30e501a83d/ora-expertizei-metalferos-scheme-sifirme- fantoma.html, a tuturor relatărilor false și defăimătoare, judecăților de valoare fără substrat factologic suficient, făcute publice în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”, difuzată la 21 septembrie 2020, plasată pe pagina web: https://www.youtube.com/ watch?v=yhmAJ2iD241&abchanne=jurnalTV și https://www.jurnaltv.

md/news/58affc30e501a83d/ora-expertizei-metalferos-scheme- sifirme-fantoma.html, iar ulterior răspândite de alte surse mass media, și anume, dezmințirea informației și a relatărilor false precum că, subsemnatul, a avut implicare, tangență cu presupusul atac raider asupra companiei Glorinal, inclusiv dezmințirea tuturor relatărilor false și judecăți de valoare fără substrat factologic suficient cu referire la numele lui, marcate în stenograma din prezenta cerere, precum că ar fi avut întâlniri, discuții, influențe, ar fi luat decizii legate de faptele relatate în privința companiei Glorinal și persoanelor nominalizate de către Sorin Stati la emisiunea dată; 7 - textul dezmințirii: „Prin prezenta, eu, Sorin Stati, dezmint informația declarată de către mine în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Vadim Mișin”, difuzată la 21 septembrie 2020 https://www.youtube.com/watc h?v=yhmAJ2iD241&abchanne=jurnalTV și https://www.jurnaltv.md/ news/58affc30e501a83d/ora-expertizei-metalferos-scheme-sifirme- fantoma.html, precum că în cele relatate de către mine, și anume, că în presupusul atac raider desfășurat asupra companiei Glorinal ar fi avut implicare Dorin Damir și că cel din urmă ar fi săvârșit în acest scop careva acțiuni de influență necorespunzătoare asupra anumitor persoane fizice și juridice, judecători, procurori etc. Prin urmare, comunic și recunosc că această informație,

declarată în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Vadim Mișin”, publicată la 21 septembrie 2020 pe pagina web și contul de Youtube „Jurnat TV” https://www.youtube.com/watc h?v=yhmAJ2iD241&abchanne=jurnalTV și https://www.jurnaltv.md/ news/58affc30e501a83d/ora-expertizei-metalferos-scheme-sifirme- fantoma.html, cu privire la Dorin Damir este falsă, nu corespunde adevărului și este denigratoare, defăimătoare la adresa lui Dorin Damir, lezându-i onoarea și demnitatea”; - încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei, mijloace bănești care vor fi redirecționate în scopuri filantropice și a cheltuielilor de judecată.

La 2 decembrie 2021, Dorin Damir, reprezentat de avocatul Alexandru Levinschi a depus cerere de concretizare a unei pretenții din acțiune, prin care a solicitat ca pct. 3 din cererea de chemare în judecată să aibă următoarea redacție: - obligarea pârâtului de a dezminți în public, la același post de televiziune (site/domen: JurnalTV și Youtube) https://www.youtube.com/watch?v=yhmAJ2 iD241&abchanne=jurnalTV și https://www.jurnaltv.md/news/58affc30e501a83 d/ora-expertizei-metalferosscheme-si-firme-fantoma.html, ori în alte surse media alternative, a tuturor relatărilor false și defăimătoare, judecăților de valoare fără substrat factologic suficient, făcute publice în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”, difuzată la 21 septembrie 2020, plasată pe pagina web: https://www.youtube.com/watch?v=yhmAJ2iD241&abchanne=jurnalTV și http s://www.jurnaltv.md/news/58affc30e501a83d/ora-expertizei-metalferosscheme- si-firme-fantoma.html, iar ulterior răspândite de alte surse mass media, și anume, dezmințirea informației, precum și a relatărilor false precum că, Damir Dorin a avut implicare, participare, tangență cu presupusul atac raider asupra companiei Glorinal, inclusiv dezmințirea tuturor relatărilor false și judecăți de valoare fără substrat factologic suficient cu referirile la numele lui Damir Dorin, precum că acesta a avut întâlniri, discuții, influențe,

a luat decizii legate de faptele relatate în privința companiei Glorinal și persoanelor nominalizate de către Sorin Stati la emisiunea „Ora expertizei” care a fost difuzată în regim live (on-line) la postul de televiziune „Jurnal TV” și pe portalul web http://jurnaltv.md/.

Textul dezmințirii: Prin prezenta, eu, Sorin Stati, dezmint informația declarată de către mine în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Vadim Mișin”, difuzată la 21 septembrie 2020 https://www.youtube.com/watch?v=yhmAJ2iD241&abchan ne=jurnalTV și https://www.jurnaltv.md/news/58affc30e501a83d/ora- expertizei-metalferosscheme-si-firme-fantoma.html, precum că, în cele relatate 8 de către mine, și anume, că în presupusul atac raider desfășurat asupra companiei Glorinal, ar fi avut implicare, participare Dorin Damir și că cel din urmă ar fi săvârșit în acest scop careva acțiuni de influență necorespunzătoare asupra persoanelor fizice și juridice, judecători, procurori etc... Prin urmare, comunic și recunosc că informația declarată în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Vadim Mișin”, publicată la 21 septembrie 2020 pe pagina web și contul Youtube „JurnalTV” https://www.youtube.com/watch?v=yhmAJ2iD241&abchanne=jurn alTV și https://www.jurnaltv.md/news/58affc30e501a83d/ora-expertizei- metalferosscheme-si-firme-fantoma.html, cu privire la Dorin Damir este falsă, nu corespunde adevărului și este denigratoare, defăimătoare la adresa lui Dorin Damir, lezându-i onoarea și demnitatea”.

În rest, reclamantul a susținut toate pretențiile, motivele și temeiurile invocate în cererea inițială de chemare în judecată (f. d. 96 vol. I). Prin hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, a fost respinsă integral, ca neîntemeiată, acțiunea civilă înaintată de Dorin Damir (f. d. 117, 173-178 vol. I). La 7 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Dorin Damir a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, iar la 3 iunie 2022, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată (f. d. 168- 169, 171, 189-199 vol. I). Prin decizia din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Dorin Damir și menținută hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești (f. d. 179, 180-191 vol. II).

În consolidarea soluției adoptate, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1), 2, 3 alin. (1)-(4), 6 alin. (1), (2), 7 alin. (1)-(5), 24 alin. (1), (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, prima instanță și instanța de apel au reținut că Sorin Stati și-a probat substratul factologic al afirmațiilor sale din cadrul emisiunii din 21 septembrie 2020, la rândul său, Dorin Damir nu a probat lipsa acestui substrat factologic în formarea opiniei personale ale pârâtului/intimatului. Drept urmare, instanțele de judecată au conchis că reclamantul/apelantul nu a dovedit existența pretențiilor invocate privind lezarea onoarei și demnității sale, respectiv, argumentele lui Dorin Damir sunt declarative și superficiale, iar pretenția privind dezmințirea informației prezentată de Sorin Stati în cadrul emisiunii „Ora expertizei cu Dumitru Mișin”, transmisă la postul de televiziune „Jurnal TV” la 21 septembrie 2020, este neîntemeiată.

La fel, instanța de apel a constatat că la baza relatărilor intimatului din cadrul emisiunii în speță, au stat constatările și investigațiile realizate de www.anticorupție.md, Sorin Stati a probat în fața instanței că afirmațiile sale au avut la bază un substrat factologic, instanțele de judecată considerând că acest substrat este unul suficient pentru asemenea afirmații. Or, intimatul în cadru relatărilor sale din cadrul emisiunii, nu a făcut referire în mod direct la reclamant/apelant, când a relatat despre așa zisul „atac raider” asupra companiei Glorinal. 9 De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță a analizat corect textul selectat de Dorin Damir și pretins prezentat a fi defăimător, deoarece cererea reclamantului, în esență, reflectă doar indignarea acestuia față de opinia expusă, fără a demonstra netemeinicia faptelor a căror dezmințire se solicită.

Referitor la pretenția de reparare a prejudiciului moral, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, prima instanță și instanța de apel au menționat că în cazul constatării lipsei temeiniciei fondului pretențiilor formulate de Dorin Damir (cu referire la constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor, dezmințirea informațiilor false și defăimătoare), urmează a fi respinsă și pretenția privind repararea prejudiciului moral. La 10 februarie 2023, Dorin Damir a declarat recurs împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată (f. d. 196-206 vol. II).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le neîntemeiate, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au constatat, elucidat toate circumstanțele cauzei și nu le-au dat apreciere multiaspectuală prin interacțiunea lor. A menționat că instanța de apel, în partea de motivare, a reținut materialele prezentate de către intimat după pronunțarea hotărârii primei instanțe. Astfel, examinând apelul, instanța de apel, reținând probe noi, în lipsă de temei și contrar normelor imperative, s-a expus nejustificat asupra unor circumstanțe și motive de fapt, care nu au constituit obiect al examinării în instanța de fond.

A considerat că intimatul, răspândind informații false și defăimătoare despre subsemnatul, nu a îndeplinit sarcina probațiunii prevăzută la art. 24 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010. La fel, a accentuat că prima instanță nu a dat dovadă de o judecată obiectivă, iar pentru a respinge acțiunea, a abordat doar sarcina probațiunii care îi revine lui, în calitate de reclamant și nu a dat o valoare a sarcinii probațiunii lui Sorin Stati de a proba în contradictorialitate faptele relatate în acord cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010. Prin urmare, a considerat că prezenta cauză a fost judecată cu pronunțarea în fond a unei hotărâri neîntemeiate, ceea ce a fost determinat prin interpretarea eronată a legii, neaplicarea legii care se impunea speței, prin faptul că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, prin lipsa aprecierii a întregului spectru de circumstanțe relevante.

Iar instanța de apel a admis încălcări de norme procedurale și, deși a redat o desfășurare mai amplă în raport cu prima instanță, a admis aceleași erori la aprecierea circumstanțelor de fapt și de jure aferente cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 10 Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată la adresa electronică a recurentului și a reprezentantului recurentului, avocatului Alexandru Levinschi, prin intermediul poștei electronice, la 12 decembrie 2022, circumstanță se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 192 vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 10 februarie 2023, în termenul legal. La 10 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Sorin Stati a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul lui Dorin Damir sau, după caz, să fie respins integral recursul, ca fiind neîntemeiat. Examinând temeiurile recursului Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 Cod de procedură civilă. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea 11 statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Dorin Damir nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dorin Damir.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Aliona Donos Oxana Parfeni 12