2ac-130/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-130/23

2-21083470-01-2cc-13042023

Î N C H E I E R E

24 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Bălți,

sediul Central și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Ennsgern” împotriva Biroului Vamal Nord

și Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ,

c o n s t a t ă:

La 2 iunie 2021, SRL „Ennsgern” a depus la Judecătoria Bălți, sediul Central,

cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord și Serviciului Vamal

al Republicii Moldova, solicitând anularea Deciziei de regularizare nr. 104 din 16

martie 2021 emisă în privința SRL „Ennsgern” privind încasarea în folosul statului

a drepturilor de import în sumă totală de 295 939,22 lei, ca fiind neîntemeiată și

nefondată.

Prin încheierea din 6 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

prezenta cauză de contencios administrativ a fost transmisă Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani pentru examinare conform competenței.

Prin încheierea din 5 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

suspendat procesul cu transmiterea cauzei pentru soluționarea conflictului negativ

de competență la Curtea Supremă de Justiție.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central de a judeca prezenta

cauză de contencios administrativ, din următoarele considerente.

Conform art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,

printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

1

Din materialele cauzei rezultă că prin acțiunea de contencios administrativ

depusă de către SRL „Ennsgern” împotriva Biroului Vamal Nord și Serviciului

Vamal al Republicii Moldova, reclamantul solicită anularea Deciziei de regularizare

nr. 104 din 16 martie 2021 emisă în privința SRL „Ennsgern” privind încasarea în

folosul statului a drepturilor de import în sumă totală de 295 939,22 lei, ca fiind

neîntemeiată și nefondată.

Potrivit art. 196 din Codul administrativ acțiunea în contencios administrativ

se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea

publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede

altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități

publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a

cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.

Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21

decembrie 2017, din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile

vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea aparatului central; c) posturile

vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea birourilor vamale.

Alinatul 3 al articolului 5 din aceiași lege stipulează că, Serviciul Vamal este

persoană juridică de drept public, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a

Republicii Moldova, de cont trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat.

Potrivit art. 9 din Codul vamal, activitatea vamală este desfășurată de organele

vamale. Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic al

Serviciului Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile

teritoriale, alcătuite din birouri vamale și posturi vamale. Statutul, funcțiile și

competența Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod și de Guvern.

Unitățile subordonate (birourile vamale și posturile vamale) sînt create, reorganizate

și lichidate de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepția

Parlamentului și a Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la

competența organelor vamale, să le modifice atribuțiile, să le impună alte funcții sau

să intervină în activitatea lor.

Conform art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Regimul de putere publică este reglementat, la rândul său, de art. 8 al aceluiași

act normativ și reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea

realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune

cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Din normele legale citate supra rezultă indubitabil calitatea de autoritate

publică în sensul legii a Serviciului Vamal, cu obligații și drepturi depline în

exercitarea atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul realizării interesului

public ce vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate din implementarea

politicii vamale, și asigurarea securității economice a statului, în limita

competențelor sale.

Activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul art. 9 alin. (2)

din Codul vamal, de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru

2

executarea legii, în conformitate cu principiile legalității, imparțialității,

nediscriminării, profesionalismului, independenței, integrității, transparenței,

obiectivității, eficienței, loialității și responsabilității și toate rigorile impuse

procedurii administrative, având în competența sa inclusiv atribuții de examinare a

petițiilor, cererilor, plângerilor, proceselor contravenționale etc., la nivelul unităților

administrativ-teritoriale. În exercitarea acestora, birourile vamale colaborează cu

societatea civilă, asigurând accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu

accesibilitate limitată, publicarea pe pagina sa web oficială a informațiilor cu

caracter public și transparența procesului decizional, în modul stabilit de legislație.

Deși, prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor

acte normative a fost modificat art. 5 din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu

privire la Serviciul vamal, excluzându-se la alin. (2), litera b), textul „cu

personalitate juridică”, birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept

care își desfășoară activitatea ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă,

iau decizii ce produc efecte juridice și răspund conform legii pentru acestea.

Birourile vamale exercită activitate administrativă la nivel de unități administrativ-

teritoriale, ce este supusă controlului judecătoresc de către instanțele judecătorești

din aceleași unități administrativ teritoriale, adică în limita razei teritoriale în care

organul vamal a desfășurat procedura administrativă propriu-zisă, în sensul art. 6 din

Codul administrativ.

Mai mult, prin Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului

Vamal „Cu privire la delegarea competențelor și dreptul de semnătură în adresa

birourilor vamale”, a fost delegat conducerii birourilor vamale dreptul la semnătură

a actelor juridice, conform domeniilor de competențe descrise în Anexa la prezentul

ordin, precum și întru asigurarea executării sarcinilor și atribuțiilor stabilite în

Regulamentele privind organizarea și funcționarea birourilor vamale, aprobate

conform pct. 4 și 5 din prezentul ordin.

Conform pct. 3 competențe de semnare a actelor juridice în domeniul juridic

din Anexa la Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului Vamal

„Cu privire la delegarea competențelor și dreptul de semnătură în adresa birourilor

vamale”, conducerea birourilor vamale a fost împuternicită să semneze actele

necesare procedurii judiciare, inclusiv: procurile de reprezentare la instanțele de

judecată și în fața altor instituții din domeniul public/privat și organe de drept;

referințele, pledoariile, cererile, demersurile, cererile de apel și cele de recurs,

contestațiile, cererile de intentare a procedurii de insolvabilitate, cererile de validare

a creanțelor, cererile de chemare în judecată.

Distinct de cele enunțate, la caz se constată că procedura administrativă a fost

executată și emis actul administrativ contestat de către Biroul Vamal Nord, fapt ce

confirmă că acesta activează în regim de autoritate publică.

Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța în a cărei rază

teritorială își are sediul Biroul Vamal.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa

conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Bălți,

sediul Central, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

3

Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din

Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, pentru examinarea

cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Ennsgern” împotriva Biroului Vamal Nord și

Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.

Cauza în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Ennsgern” împotriva Biroului Vamal Nord și

Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ,

se remite Judecătoriei Bălți sediul Central, pentru examinare conform competenței.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

4